Sunteți pe pagina 1din 12

Destinaia, clasificarea, marcarea, construcia i principiul de funcionare a

alternatorului i releu-regulatorului.
Rolul alternatorului trifazat const n furnizarea unui curent suficient de mare, reelei de
bord, la toate regimurile, pentru a asigura n orice situaie ncrcarea eficient a bateriei de
acumulatori. n acelai timp alternatorul trebuie s produc un curent suficient de mare pentru a
alimenta consumatorii, chiar i atunci cnd motorul funcioneaz la relanti. Pentru o bun
conlucrare cu bateria de acumulatori i consumatorii tensiunea la bornele alternatorului trebuie
s fie constant, indiferent de regimul de funcionare al acestuia.
Cerinele impuse alternatorului sunt:
alimentarea cu curent continuu a tuturor consumatorilor conectai la un moment dat;
asigurarea unei puteri suplimentare pentru ncrcarea rapid a bateriei, chiar i atunci
cnd receptorii permaneni sunt conectai i cnd motorul funcioneaz la o turaie sczut;
asigurarea unei tensiuni constante la toate regimurile de funcionare a motorului;
s aib o construcie solid, s reziste la toate solicitrile exterioare cauzate de vibraii,
variaii de temperatur, poluare, umiditate, carburani i lubrifiani;
s aib o greutate i un gabarit ct mai redus;
s fie silenios i s asigure o fiabilitate ridicat;
Acesta este antrenat de motorul termic, prin intermediul curelei de accesorii. n funcie de
sistemele electronice din dotarea unui automobilul, consumul de energie electric maxim poate
ajunge la valori de 1.7 2 kW. Majoritatea automobilelor moderne sunt echipate cu alternatoare
cu rotor cu poli n form de gheare. Rotorul produce un cmp magnetic alternant care induce n
statorul alternatorului un curent electric sinusoidal.
1. carcas (mas)
2. stator
compus3.dinrotor
tole metalice peste care
4.
regulator
decare
tensiune
conductori din cupru
5. rulment
cele 3 faze
ale alternatorului
(A,
6. inele
colectoare
nfurrile
celorredresoare
trei faze cu
ale
7. punte
dioden stea, fiecare faz
sunt conectate
8.
posterior
de legturventilator
cu puntea
redresoare.
9. ventilator anterior
produce10.tensiune
rulmentelectric n

Statorul este
sunt nfurate
reprezint
B i C).
statorului
avnd un fir
Pentru a
nfurrile
statorului este nevoie de un cmp
magnetic
rotitor. Acest cmp magnetic este
produs
de rotor. Poziionat pe un arbore,
rotorul conine
o nfurate rotoric i o pereche de
poli n form de gheare. Fiecare pereche de gheare succesive formeaz doi magnei apareni (NS) care genereaz un cmp magnetic. Pentru a avea un randament superior rotorul conine de
la 12 pn la 16 poli.

Alternatorul, fiind o main electric de curent alternativ, are randament ridicat. Problema
este c bateria are nevoie de curent continuu pentru a putea fi ncrcat. De asemenea toi
consumatorii electrici ai automobilului sunt de curent continuu. Trecerea de la curent alternativ
la curent continuu se face utiliznd o punte redresoare cu diode.

Puntea redresoare conine 6 diode integrate ntr-un radiator de aluminiu. Pentru fiecare faz a
alternatorului sunt utilizate cte 2 diode pentru a transforma curentul alternativ n curent
continuu. De asemenea puntea redresoare cu diode mai are rolul s blocheze curgerea curentului
din baterie spre alternator, n cazul n care tensiunea alternatorului scade sub tensiunea bateriei.
Puntea redresoare este integrat n carcasa alternatorului n partea posterioar.
Puntea redresoare va genera doar curent electric pozitiv. Datorit alternanei fazelor statorului
curentul electric ce intr n baterie nu va fi pulsator ci va fi format doar din vrfurile de curent
ale fiecrei faze.
Frecvena curentului produs de alternator depinde de turaia rotorului i de numrul de poli
magnetici.

Regulatorul de tensiune are rolul de a controla tensiunea de alimentare a rotorului. Astfel se


controleaz intensitatea cmpului magnetic al rotorului deci implicit tensiunea electric indus n
stator. Tensiunea generat de alternator trebuie meninut n jurul valorii de 14.2 V. Regulatorul
de tensiune este integrat n carcasa alternatorului i se monteaz pe suportul periilor de grafit.
Principiul reglrii tensiunii
n cazul alternatoarelor cu excitaie electromagnetic, reglarea tensiunii se realizeaz prin
modificarea valorii curentului de excitaie iar n cazul releelor electronice prin ntreruperea cu o
anumit frecven a alimentrii excitaiei.

Releul regulator de tensiune, prin dispozitivul su de msurare, compar permanent tensiunea la


bornele alternatorului cu valoarea de referin (ex. 14 V). n momentul n care apare o variaie a
tensiunii UR fa de mrimea de referin, dispozitivul de msurare transmite o comand
dispozitivului de reglare care modific valoarea curentului de excitaie n sensul creterii sau

micorrii lui (sau ntrerupe alimentarea excitaiei), pn cnd dispare diferena dintre mrimea
de referin i tensiunea UR. n acest fel, dac se menine o valoare constant a mrimii de
referin, se va menine n mod automat constant i tensiunea reglat UR. Cu ct reglarea se
face cu frecven mai mare, cu att calitatea reglrii este superioar iar pulsaiile curentului de
excitaie sunt mai mici.
Defectele in exploatare ale instalatiei de pornire.Metode de nlturare.
Motorul are pornirea greoaie din urmatoarele motive:
Caderea de tensiune normala, dar curentul absorbit este mare in sarcina, datorita
frecarilor dintre rotor si stator prin uzarea bucselor de bronz (lagarele arborelui ), incovoierii
arborelui rotorului, griparii pinionului de cuplare, scurt circuitarii infasurarilor sau a colectorului,
arderii armaturii sau bornelor releului electromagnetului, precum si arderii colectorului, uzarii
sau griparii periilor in culisele lor.
Remedierea consta in demontarea demarorului de pe motor, dezasanblarea , curatirea cu
razuitoare si panza ( nu cu produse petroliere, mai ales la bobinaje, rotor si releu), controlul scurt
circuitelor pe stand de probe special , si dupa necesitate, inlocuirea bucselor de bronz,
indreptarea arborelui, verificand centrarea lui pe strung, de griparea pinionului( curatirea si
ungerea filetului), slefuirea pe strung a colectorului cu hartie abraziva foarte fina si curatirea
izolatiei dintre lamele cu o lama de latime corespunzatoare. Eventualele scurt circuite ale
infasurarilor statorului se inlatura prin refacerea izolatiei; daca sunt la rotor, se face inlocuirea lui
. La releul electromagnetic,se face dezoxidarea armaturii si bornelor , iar in caz de scurtcircuit se
izoleaza sau inlocuieste bobinajul (operatiile de demontare montare a releului sunt mai dificile,
ceea ce impune mai multa atentie).
Periile se degripeaza sau se inlocuiesc daca uzura depaseste 1/3 din inaltimea lor
normala.
Dupa reparare, demarorul se supune incercarilor la mersul in gol si in sarcina pe standul
special.
Daca curentul absorbit va fi mic la mersul in gol si in sarcina, defectiunile consta in
uzarea periilor sau intreruperea infasurarilor statorului sau rotorului (indusului) care se inlatura
dupa cum s-a aratat mai sus.
Daca curentul absorbit este mare si in gol , cauzele sunt frecarile mari ale rotorului pe
stator ( uzarea bucselor de sprijin ale arborelui, incovoierea arborelui) sau scurt circuitarea
bobinajelor.
Caderea de tensiune mare este provocata e oxidarea bornelor sau terminalelor,
conductoarele slabite sau defecte.
Caderea de tensiune sa nu depaseasca 0.2 V pe fiecare portiune de circuit si de 0.5 V pe
intregul circuit; curentul absorbit sa nu depaseasca valoarea prescrisa .
In figura 1 se prezinta schema verificarii caderilor de tensiune in circuitul de pornire cu
demaror.

Remedierea consta in dezoxidarea legaturilor dintre demaror si baterie si ungerea lor cu


un strat de unsoare; celelalte conexiuni se dezoxideaza si se strang. Conductoarele defecte se
izoleaza sau se inlocuiesc.

FIG.

Motorul nu porneste , din urmatoarele cauze:


Bateria de acumulatoare descarcata sau defecta, legaturile slabite sau oxidate.
Remedierea consta in reincarcarea bateriei de acumulatoare, repararea sau chiar
inlocuirea ei, dezoxidarea si strangerea legaturilor.
La demaror defectiuni ale : releului electromagnetic, infasurarile statorice si rotorice
scurtcircuitate, rotorul sau colectorul descentrat, periile sau colectorul uzate, arcurile periilor nu
tensioneaza suficient pentru apasarea periilor (8-12 N), cuplajul pinionului uzat (mai ales la cel
de tip ambreiaj), mansonul cu furca gripat sau desfacut accidental.
Remedierile se fac ca mai sus, iar arcurile detensionate se inlocuiesc; cuplajul pinionului
se repara prin degriparea sau prin inlocuirea pieselor defecte , mansonul se degripeaza, iar boltul
de articulare a furcii se remonteaza.
Contact cu cheie sau legaturi defecte ; se remediaza prin repararea sau inlocuirea lor.
Conectarea si deconectarea spontana a releului se datoreaza descarcarii puternice a
bateriei sau deteriorarii bobinajului de retinere.
Remedierea consta in inlocuirea bateriei sau refacerea bobinajului defect.

Blocarea pinionului cu coroana volantului, demarorul ramanand cuplat si dupa pornirea


motorului este cauzata de griparea mecanismului de cuplare, oxidarea bornelor si armaturii
releului electromagnetic, uzarii pinionului si coroanei.
Remedierea se executa prin degriparea si ungerea cu unsoare a sistemului de culisare a
mecanismului de cuplare, iar releul se demonteaza si se dezoxideaza, sau se inlocuieste.
Zgomotele puternice la cuplare se datoresc uzarii frontale a pinionului sau coroanei
volantei, griparii mecanismului de cuplare (imbacsirea sau corodarea sistemului de cuplare,
deformarea furcii).
Remedierea se face prin inlocuirea pieselor defecte sau degriparea si ungerea cu unsoare
consistenta.
Pornirea motorului se poate face la nevoie si prin imprumut de current de la bateria altui
autovehicul, conectand un conductor de sectiune mare intre bornele(+) ale bateriilor sau ale
demaroarelor si un altul intre masele metalice.
De asemenea, este posibila si pornirea prin remorcare, in treapta a II-a sau a III-a a
autovehiculului.
Controlul capacitii de ncrcare a bateriei de acumulatoare.
Controlul capacitii de ncrcare a bateriei de acumulatoare se poate efectua n mai mult
moduri:
o controlul cu aparatul special "Batery tester": se supune bateria la o descrcare
corespunztoare de trei ori capacitatea, adic n 5 secunde la o intensitate de descrcare
de 135A pentru o baterie de 45 Ah; tensiunea la borne nu trebuie s coboare sub 8 V.
o controlul cu demarorul: nainte de a se aciona demarorul, se scoate fisa central pentru a
nu porni motorul. Se braneaz la un tester sau la un voltmetru i se pune n funciune
demarorul; pentru o baterie bine ncrcat, scderea de tensiune nu trebuie s ajung sub
9.6V;
o controlul prin msurarea densitii acidului cu ajutorul densitometrului:
- 1.28 g/cm3 baterie bine ncrcat;
- 1.20 g/cm3 baterie jumtate ncrcat;
- 1.12 g/cm3 baterie descrcat;

Defectele n exploatare ale instalaiei de iluminare i semnalizare. Metodele de nlturare.


Cauze

Modul de remediere

Lampile ilumineaza insuficient


Bateria de acumulatoare este descarcata

- verificarea starii bateriei si a ncarcarii ei

Reflectorul sau dispersorul sunt murdare

- curatarea acestora

Becul este montat gresit n far

- corectarea sau reglarea pozitiei becului sau


soclului

Un far nu lumineaza
Becul are filamentul ars (ntrerupt)

- nlocuirea becului

Legatura la bec s-a desprins ca urmare a - refacerea legaturii


vibratiilor
Contactele sunt puternice oxidate

- curatirea contactelor

Nici un far nu lumineaza


Comutatorul central de lumini este defect, fapt - repararea sau nlocuirea comutatorului
care se constata prin scurtcircuitarea
contactelor
Siguranta arsa, ceea ce
scurcircuitarea capetelor ei

se

observa - nlocuirea sigurantelor

Conductoare defecte sau ntrerupte, ceea ce se - conductoarele ntrerupte se desfac sau se


observa conectnd n paralel pna la faruri alte schimba
conductoare de ncercare

Iluminarea de apropiere functioneaza, cel de departare nu functioneza sau invers


Unul dintre filamente este ntrerupt, fapt ce se - nlocuirea becurilor cu filamente arse
constata prin verificarea becului la o baterie de
acumulatoare
Legaturile la ntreruptor sau comutator sunt - repararea sau nlocuirea ntreruptorului sau
gresit executate sau ntreruptorul este defect. comutatorului defect.
Acesta se constata prin desfacerea ambelor
legaturi, ncercarea si verificarea cu lampa de
control sau cu volmetru pe fiecare borna a
comutatorului si pe legatura la masa
Lampa stop nu se aprinde sau nu se stinge
1. ntr-un ntruptor actionat mecanic, arcul sau - se nlocuiesc piesele defecte sau ce repara
triunghiul de scurt circuitare este rupt
2. ntreruptorul cu actionare hidraulica este - se repara sau se nlocuieste ntreruptorul
defect
3. becurile arse, contacte oxidate sau legaturi - se nlocuiesc becurile si se refac legaturile
ntrerupte
electrice
Lampa de semnalizare a schimbarii directiei nu functioneaza corect, circuitul se nchide si
se deschide neregulat n timpul functionarii
1. comutatorul de comanda are joc prea mare, - se nlocuieste comutatorul
contactele sunt prea uzate
2. contactul mobil s-a blocat, s-a rupt arcul de - se nlocuieste arcul de apasare
apasare a contactelor
Lampile ramn aprinse pe ambele pozitii de comanda
1. prghia de comanda a comutatorului s-a - daca nu se poate debloca, se nlocuieste
blocat
comutatorul
2. arcul contactului mobil s-a slabit

- se nlocuieste arcul rupt

Lampile nu ard pe nici una din pozitiile de comanda

1. Contactul mobil s-a ntrerupt

- se nlocuieste contactul mobil

2. Conductoarele electrice de alimentare sunt - se repara sau se nlocuiesc conductoarele de


ntrerupte, se verifica cu lampa de control pe legatura
ntreg circuit
Comutatorul nu lucreaza pe o pozitie mpreuna cu lampa de semnalizare a pozitiei
respective
1. becul lampii de semnalizare pe acea pozitie - se nlocuieste becul defect
este ars
2. Circuitul lampii se semnalizareeste ntrerupt - se pun la punct circuitul
sau contactele sunt defecte
3 Arcul soclului de contact este stabit, rupt - se nlocuieste arcul si se curata oxidul
oxidat si nu face contact
4. Conducatorul de masa al becului nu face -se face legatura conducatorului
contact, este nterupt sau desfacut
5. Contactele semnalizatorului pe pozitia - se nlocuiesc contactele
respectiva sunt defecte. Se verifica circuitul
lampii defecte

Scopul lucrrii: Studierea destinaiei, clasificaiei, construciei i principiului de


funcionare a instalaiilor de aprindere i pornire, aparatelor de msurat i control, instala iei de
iluminare i semnalizare a automobilului, precum i pieselor componente. Analiza defectelor
posibile, reglajele i materialele utilizate la fabricarea pieselor.
Durata lucrrii conform planului de nvmnt.
Utilajul: Placarde, standuri, machete i ansamblurile de lucru instalaiilor de aprindere i
pornire, aparatelor de msurat i control, instalaiei de iluminare i semnalizare a automobilului,
set de instrumente a lctuului-auto.

Metodica efecturii lucrrii de laborator

Lucrarea de laborator prevede studierea construciei generale i principiul de funcionare


a instalaiilor de aprindere i pornire, aparatelor de msurat i control, instalaiei de iluminare i
semnalizare a automobilului, ordinii de demontare-montare a pieselor instalaiilor de aprindere i
pornire, aparatelor de msurat i control, instalaiei de iluminare i semnalizare a automobilului ,
executarea lucrrilor de instalare a aprinderii pe motor, reglare a contactelor ruptordistribuitorului, verificare a densitii i nivelului de electrolit n bateria de acumulatoare, reglare
a farurilor automobilului.

MINISTERUL EDUCAIEI AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

Facultatea ,, Inginerie Mecanic, Indrustrial i Transporturi

Departamentul ,,Transporturi

Lucrarea de laborator nr.4


Tema: Echipamentul electric al automobilului

A efectuat: st. gr. ITTA-141


B
abanua Ion
A verificat: l. s.
Vasil
e Plmdeal

CHIINU 2016
Bibliografie:

http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura-constructii/CONSTRUCTIA-INSTALATIEIEELECT22549418.php
http://www.e-automobile.ro/categorie-electronica/120-alternator-punte-redresoare-regulatortensiune.html