Fracturile platoului tibial

Anatomie

Platoul tibial
reprezinta
extremitatea
proximala a tibiei
incluzand regiunea
metafizara, epifizara
dar si suprafetele
articulare acoperite
de cartilaj hialin.

AO defineste
platoul tibial ca
metafiza pe o
distanta egala cu
latimea tibiei la
nivelul interliniului
articular

Anatomie
Medial:

o Forma usor concava

o Suprafata mai mare
o Grosimea cartilajului ~3mm

Lateral:

o Forma convexa
o Mai inalt cu 2-3mm
o Grosimea cartilajului de ~4mm

Unghiul medial proximal al

tibiei : 85-90
Panta antero-posterioara a
platoului tibial : 9-10

Insertii musculare
Tuberculul Gerdy tractul iliotibial
Tendonul patelar tuberozitatea tibiala
anterioara
Pes Anseninus (M. Semitendinos, Sartorius,
Gracilis

Structuri neurovasculare
Nervul peronier
comun:
- trece in jurul
colului peroneului
distal de articulatia
tibio-peroniera se
divide in ramurile
profund si
superficial

Artera poplitee:
-la nivelul tibiei
proximale se imparte in
cele trei ramuri: tibiala
anterioara, tibiala
posterioara si artera
peroniera

Mecanismul de producere
1. Solicitare fie in valg (fracturile
barei de protectie), fie in var
(fracturi ale condilului medial)
2.Incarcare axiala
-gradul de flexie -sediul fracturii in
plan sagital (flexie- posterior)
-calitatea stocului osos- separarea
sau infundarea fragmentului
-magnitdinea fortei gradul
cominutiei si al deplasarii;

Clasificare
1. Clasificarea AO/OTA
2. Clasificarea Moore
3. Clasificarea Schatzker

Clasificarea AO
Exhaustiva, greu de reprodus, relevanta terapeutica
redusa;
Tipul A - Extraarticulare
Tipul B - Partial Articular
Tipul C - Intra-articular cu disociatie
metafizo-diafizara

Clasificarea Moore
-Fracturi instabile;
-Asociate cu leziuni ligamentare, meniscale si
ale structurilor neurovasculare;

Clasificarea Schatzker
larg utilizata;
grupeaza leziunile dupa morfologie si mecanismul de
producere;
relevanta clinica importanta;
trei tipuri - mecanism de joasa intensitate; trei tipuri
prin energie de intensitate inalta

Clasificarea Schatzker
Tipul I

o Fractura separare a
platoului extern, fara
infundare sau
impactare
o Apare la adultul tanar
cu os spongios
rezistent
o Poate interesa
meniscul extern

Clasificarea Schatzker
Tipul II

o Fractura separareinfundare a platoului

extern
o Adult in a patra decada
de varsta cu os
subcondral mai putin
rezistent, fara
osteoporoza
o Traumatism cu
intensitate mai mare
decat in tipul I

Clasificarea Schatzker
Tipul III

o Infundarea izolata a
platolui extern
o Intalnit la batranii
osteoporotici

Toate trei tipuri

rezulta in urma unui
traumatism de energie
joasa- incarcare in
valg si axiala

Clasificarea Schatzker
Tipul IV

o Fractura platolui
intern - structura mai
puternica decat cel
extern
o Cominutie asociata a
eminentei
intercondiliene sau a
suprafetei articulare
o Fortare in var si
incarcare axiala

Clasificarea Schatzker
Tipul V

o Fractura bicondiliana;
separarea condilului
intern asociata cu
infundarea sau
separarea- infundarea
condilului extern
o Continuitatea metafizodiafizara pastrata
o Regiunea
intercondiliana de
obicei intacta

Clasificarea Schatzker
Tipul VI

o Nu se pastreaza
continuitatea intre
metafiza si diafiza

Traumatisme de energie inalta

asociate frecvent cu leziuni
importante ale tesuturilor moi

Leziuni asociate
Leziuni ale ligamentelor colaterale apar in 7-43%
Rupturi LIA pana la 23%
Leziuni meniscale pana la 50%

Diagnostic
Istoric:
Varsta
Comorbiditati
Mecanismul de producere: accident sportiv, caderi de
la inaltime, incarcare in valg, accident rutier;
Clinic: limitarea miscarilor pasive si active, durere in
punct fix, genunchi tumefiat, sprijin imposibil;
Examenul partilor moi: puls, ex. neurologic, flictene
Monitorizarea edemului;

Examenul Imagistic
Radiografii standard

o Incidente antero-posterioare si profil

o Incidente oblice interne si externe
o Incidente antero-posterioare si profil a membruluii
controlateral
o Incidente pentru platou tibial: AP cu genunchiul extins si
fascicolul 15 caudal

Examenul Imagistic
Tomografia computerizata

o Creste acuratetea diagnosticului

o Indicata in cazurile cu infundare articulara
o Planning preoperator

Rezonanta magnetica nucleara

o Evalueaza leziuunile osoase cat si a tesuturilor moi

o Similar cu CT in determinarea configuratiei fracturii
o Superioara in diagnosticul leziunilor ligamentare si de
menisc

Examenul Imagistic

Angiografia si Ultrasonografia

o Angiografia oricand exista suspiciunea unei leziuni

arteriale(puls absent, Schatzker IV,V, VI)

Principii de tratament
Tratament ortopedic:

o Indicat in fracturile fara deplasare sau cu minima

deplasare, tare biologice asociate;

Metode:

o Mers fara sprijin si mobilizare precoce intr-o orteza

mobila
o Control clinic si radiologic in sapt 1,2,3
o Sprijin permis in saptamanile 4-6;

Tratament chirurgical
Indicatii:

o Este acceptata o treapta articulara de 2-10mm

o Fracturi deschise
o Fracturi asociate cu sindrom de compartiment sau
leziuni vasculare

Principii
Scopul:

o Refacerea suprafetei articulare

o Restabilirea axului mecanic

Tratamentul implica reducerea si sprijinirea

suprafetei articulare elevate cu grefa osoasa
Refacerea tesuturilor moi periarticulare inclusiv
ligamente si meniscuri
Fixare externa ca o masura temporara in
traumatisme de intensitate mare sau lezini
tegumentare
Artroscopie

Tratamentul chirurgical
Tipul I:

o Daca exista o leziune meniscala asociata se recomanda ca

tratamentul chirurgical sa includa un timp artroscopic
o Reducere inchisa stabilizare cu suruburi maleolare de
spongie cu saiba;

Tipul II:

o Reducere deschisa si elevarea fragmentului infundat;

o Substituient osos pentru suport
o Fixare cu suruburi cu saibe sau placa si suruburi daca exista
cominutie sau osteoporoza;

Tratamentul chirurgical
Tipul III:

o Ridicarea fragmentului impactat printr-o fereastra

metafizara;
o Grefare defectului osos;
o Fixare cu suruburi sau placa;

Tipul IV:

o E necesara o placa de sprijin mediala pentru a contracara

fortele de forfecare de la nivelul platoului intern

Tratamentul chirurgical
Tipul V:

o Placi blocate, plasate extern cu suruburi care creeaza un

unghi fix oferind suficienta stabilitate pentru contracararea
fortelor de la nivelul platoului intern
o Placa externa si placa de dimensiuni mici pe suprafata
posteromediala;

Tratamentul chirurgical
Tipul VI:
Dupa refacerea articulara, segmentul articular poate fi
stabilizat la diafiza tibiala cu o singura placa, doua placi, o
singura placa si un fixator extern controlateral. Daca fractura
este transversa o singura placa poate fi suficienta. Traiectele de
fractura oblice de la nivelul corticalei opuse necesita o a doua
placa sau un fixator extern pentru a rezista fortelor de forfecare

Complicatii
Imediate:

o Infectii cele mai frecvente (3-38%)

Superficiale
Profunde
o Complicatii tromboembolice (TVP, TEP)

Tardive:
o
o
o
o

Deteriorarea implantului
Artroza posttraumatica
Calus vicios
Intoleranta la implant

Va multumesc!