MODIFICARILE ORGANISMULUI MATERN IN

CURSUL SARCINII
Organismul matern este obligat sa se adapteze noii situatii create prin
fertilizarea si grefarea oului. Sarcina aduce stimuli noi; prezenta si dezvoltarea
oului n cavitatea uterina hormonii secretati de (corpul gestativ si
placenta), produsul de conceptie care contine si elemente paterne (mici emboli din
sincitiu patrund n pulmonii materni) si metabolitii fetali care sunt trecuti n
circulatia materna.

Organele genitale

* Uterul sufera modificari importante n cursul sarcinii att n ceea ce priveste

morfologia, structura, rapoartele ct si proprietatile fiziologice. Uterul creste
progresiv n cursul sarcinii. Cresterea se datoreste hipertrofiei elementelor
musculare si distensiei peretilor uterini de catre produsul de conceptie.
n primele luni de sarcina se produce o ngrosare a peretelui uterin urmata
apoi de distensia lui n a doua jumatate a sarcinii. n primele luni uterul este
globulos apoi devine ovoid cu extremitatea superioara mai voluminoasa.
n primele saptamni de sarcina, uterul are situatie pelvina, depaseste simfiza
pubiana la sfrsitul lunii a II-a, marginea lui superioara ajunge la ombilic n luna a
V-a, iar la termen se apropie de apendicele xifoid.
Directia uterului gravid se pastreaza n primele luni ca si n afara sarcinii
adica se gaseste n ax pubo-coccigian.
Rapoartele uterului cu organele vecine se schimba pe masura ce sarcina se
dezvolta la termen uterul este organ abdominal. Anterior vine n raport cu peretele
abdominal, iar n partea inferioara cu vezica urinara daca aceasta este plina.
Posterior uterul este n raport cu coloana vertebrala flancata de vena cava
inferioara si de aorta, de muschiul psoas, uretere si ansele pe intestinului subtire. n
sus, marginea superioara a uterului atinge colonul tranzvers, stomacul, iar la
dreapta vine n raport vine cu ficatul si vezica biliara. Marginea dreapta este n
raport cu cecul si colonul ascendent, iar marginea stnga cu ansele subtiri si
colonul descendent.

Structura. Cele trei straturi ale uterului se modifica n cursul dezvoltarii

sarcinii.
Seroasa sau peritoneul se hipertrofiaza odata cu dezvoltarea muschiului
uterin.
Stratul muscular sufera cele mai mari modificari n cursul sarcinii.
Aranjamentul fibrelor musculare este cel din afara sarcinii dar straturile
musculare sunt mult mai dezvoltate.
Stratul extern longitudinal acopera n totalitate muschiul uterin. Stratul intern
este constituit din fibre musculare care sunt mai dezvoltate la nivelul trompelor si
orificiului intern al colului uterin constituind adevarate sfinctere.
Stratul mijlociu care se gaseste ntre fibrele musculare externe si interne este
alcatuit dintr-o retea de fibre musculare.
Stratul extern (supravascu 545j91f lar) are fibre longitudinale si traversale si
acopera fundul uterin, ca un acoperis. Stratul mijlociu (vascular) are fibre
musculare n benzi ce se ntretaie n toate directiile, avnd o orientare aproape
circulara la nivelul vaselor uterine ca princontractie sa produca constrictia vaselor.
Stratul intern subvascular are benzi musculare circulare.
Fluxul sangvin creste considerabil n uterul la termen; se crede ca volumul
total de snge la o sarcina la termen variaza ntre 500 si 700 ml pe minut.
Consumul de O2 creste pe masura ce sarcina avanseaza catre termen.
Mucoasa uterina sufera de asemeni modificari importante n cursul sarcinii,
aceasta se transforma n caduca sau decidua.
Segmentul inferior - este partea situata ntre corpul uterin si colul uterin, el
nu exista dect n cursl sarcinii si anume n ultimele trei luni.
Segmentul inferior se dezvolta pe seama istmului uterin
Limita lui inferioara corespunde orificiului intern al colului. Limita
superioara este marcata de ngrosarea peretelui uterin de la nivelul corpului care
este net diferita de cea de la nivelul segmentului. n cursul travaliului prin dilatatia

colului, istmul (segmentul inferior) se continua cu acesta si formeaza canalul

istmico-cervical.
Din punct de vedere patologic segmentul inferior da nastere la doua
complicatii deosebite n cursul sarcinii (placenta praevia si ruptura lui n cursul
nasterii).
*
Colul uterin - contrar corpului se modifica putin tin cursul sarcinii att n
ceea ce priveste forma ct si volumul, dar sufera modificari majore n substanta
fundamentala si vascularizatia lui; n cursul sarcinii apare o hipertrofie moderata si
o inhibitie seroasa datorita careia la palpare se simte moale, ramolit.
*
Orificiile colului ramn nchise pna la nceputul travaliului la nulipare. La
multipare orificiul extern este adesea deschis, iar cel intern poate fi permeabil la
index.
*
Ovarele Ovulatia nceteaza n cursul sarcinii, iar maturarea oricarui folicul
ovarian este suspendata. De obicei se constata un singur corp galben pe unul din
ovare, a carui activitate si utilitate este maxima n primele 4 saptamni de
sarcina.Vascularizatia ovarului se dezvolta considerabil n cursul sarcinii si n
special cea venoasa.
*
Trompa sufera putine modificari. Epiteliul este usor edematiat, musculatura
se hipertrofiaza si hiperplaziaza putin.
*
Vaginul Vascularizatia creste, mucoasa devine violacee. Peretele vaginal se
modifica pregatindu-se pentru distensia ce se va produce n cursul nasterii.
*
Perineul este bine vascularizat si mult mbogatit cu tesut conjunctiv. n
ultimele luni de sarcina sufera o imbibitie seroasa care va favoriza distensia
acestuia n cursul nasterii.
*
Snii. n primele saptamni gravida simte o stare de tensiune mamara, apoi
snii cresc n volum iar la sfrsitul sarcinii si dubleaza volumul. Mamelonul creste
n dimensiuni, este mai pigmentat si mai erectil. Areolele se pigmenteaza, iar la
periferia lor se constata tuberculii Montgomery. La nivelul snilor apar vergeturi
rosii care la sarcinile urrnatore devin albe-sidefii. n a doua jumatate a sarcinii prin
mamelon se elimina un lichid galben, dens, colostrul care este alcatuit din apa,
albumine, grasimi, glucide si celule rotunde sau ovoidale cu unul sau mai multi
nuclei.

*
Sistemul nervos - este influentat de sarcina n sensul producerii unei
labilitati. Sarcina este dominata de actiunea progesteronului.
n
primele
saptamni
apar
modificari
de gust, de miros, se
modifica psihicul, majoritatea femeilor prezentnd dificultati de adaptare. Copilul
reprezinta pentru femeile ndeplinirea scopului existentei, iar dorinta de a avea un
copil este nradacinata n instinctul acesteia. Din aceasta cauza pot apare reactii
exagerate n cursul sarcinii, uneori acte necugetate. Perioada de nceput a sarcinii
este caracterizata de o crestere a tonusului parasimpatic, iar n ultimul trimestru s-a
constatat o predominenta simpatica.
*
Sistemul endocrin - sufera modificari deosebite n cursul sarcinii. La
glandele endocrine existente se mai adauga corpul gestativ si placenta care
sintetizeaza cantitati importante de hormoni. Hipofiza creste n volum n special
lobul anterior care si dubleaza sau tripleaza volumul. Uneori poate sa reduca
cmpul vizual prin compresiune pe chiasma optica. n sarcina creste si productia de
TSH, MSH, STH, ACTH. FSH si LH se secreta o cantitate foarte redusa.
Suprarenalele nu se atrofiaza, aceasta denota ca placenta secreta ACTH sau un
hormon similar.
*
Hipofiza posterioara creste usor, este locul de depozit a oxitocinei si
vasopresinei, hormon secretati de hipotalamus. n sarcina creste neurofizina
(proteina trensportoare de oxitocina, si vasopresina de la hipotalamusul la
hipofiza). Oxitocina stimuleaza sinteza prostaglandinelor ce se produc n decidua.
Prostaglandinele ar determina travaliu.
*
Tiroida creste n cursul sarcinii de la 15 gr la 40 gr. Uneori se poate vedea si
clinic cresterea n volum a acesteia. Metabolismul bazal este crescut ajungnd la +
25%. Desi hormonii tiroidieni cresc n sarcina nu se produc fenomene de
hipertiroidism. n sarcina creste sescretia renala de iod datorita cresterii filtrarii
glomerulare. Acest fapt face ca uneori sa se suplimenteze - alimentatia gravidei cu
iod. Placenta are proprietatea de a capta iodul si al transfera compartimentului
fetal. Atentie: medicatia din hipotiroidie (metil tiouracil etc) trece placenta si
afecteaza tiroida fetala. Nivelurile hormonale tiroidiene cresc si n lichidul
amniotic. Tiroida fetala ar secreta hormoni din saptamna a l2-a de sarcina.
*
Paratiroidele. Cresc si ele n dimensiuni. Dezvoltarea lor este n functie de
calcemie. Cnd nivelul calciului ionizat se reduce secretia de hormoni creste.
Hiperparatiroidismul din cursul sarcinii este necesar pentru mentinerea
homeostaziei mamei si fatului. Nivelurile parathormonului (PTHI) sunt duble n

sarcina la termen fata de negravide. Nivelul calciului total seric desi usor crescut la
nceputul sarcinii scade la termen ajungnd la 8,5 mg %. Calciul trece prin placenta
printr-un mecanism activ si pasiv. Nivelurile si necesarul de vitamina D (D3) sunt
crescute n sarcina .
*
Suprarenalele sufera o usoara modificare morfologica n cursul sarcinii. n
cursul sarcinii se constata o concentratie crescuta de cortizol si transcortina.
*
Pancreasul endocrin - n sarcina creste insulina plasmatica sursa fiind
materna. Sarcina are efecte diabetaogene prin urmatoarele mecanisme: placenta
degradeaza si blochiaza prin anticorpi insulina.
*
Sistemul osteoarticular si muscular. Femeia gravida prezinta o lordoza
care va compensa pozitia anterioara a uterlui gravid, mentinnd centrul de greutate
n spate deasupra membrelor inferioare. Aceasta se obtine prin cresterea mobilitatii
articulatiilor sacro-iliace, sacrococcigiene si pubiana.
O mobilitate exagerata a acestor articulatii determina durere. n general
articulatiile bazinului sufar o relaxare al nivelului sinostozelor. Aceasta se datoreste
modificarilor endocrine din cursul sarcinii si n special relaxinei, hormon secretat
de corpul gestativ si de endometru (decidua).
Oasele sufar un grad de decalcifiere n cursul sarcinii datorita nivelului
calciului scazut care stimuleaza secretia de hormon paratiroidian.
Musculatura abdominala n ultimele luni de sarcini devine mai extensibila.
La nulipare se produce o ndepartare a muschilor drepti abdominali aparnd un
hiatus pe linia mediana, nivel la care peretele abdominal este format din piele
aponevroza subtiata si peritoneu.
*
Pielea. Prezinta unele modificari particulare caracteristice sarcinii. La
nivelul abdomenului, snilor si coapselor se produc vergeturi. Acestea se datoreaza
distantarii fibrelor elastice din tesutul cutanat lasnd sa se vada prin transparenta
epidermului tesutul subcutanat.
*
Sistemul respirator. n cursul sarcinii se produce o hiperventilatie. Se
constata o crestere a volumului de aer curent pe minut. Aceasta se datoreste
cresterii consumului de O2 dar si cresterii sensibilitatii centrului respirator la
bioxid de carbon. Ascensionarea diafragmului n ultimele luni de sarcina determina
o descrestere a capacitatii functionale reziduale a pulmonului. Cu toate aceste
capacitatea vitala si capacitatea respiratorie nu este modificata n sarcina.

Diafragmul ascensioneaza cu 4 cm.

n sarcina consumul de 02 creste cu 15 30 %. Se constata o scadere a presiunii arteriale, a C02 si a presiunii alveolare a
C02.
Ph-ul arterial n sarcina e mentinut n sarcina la 4.

*
Sistemul cardio-vascular. Inima sufera modificari de statica datorita
ridicarii diafragmului gravidei. Este ascensionata si rotata spre stnga, suferind n
acelasi timp si o rotatie n jurul axului. Inima sufera o usoara hipertrofie si dilatatie
datorita modificarilor endocrine iar si cresterii volumului cardiac. Acesta creste cu
aproximativ 75 ml. Sarcina nu produce modificari pe electrocardiograma. n
sarcina creste debitul cardiac cu 30% atinge maximul n intervalul 24 - 26
saptamni. Uterul gravid n decubit dorsal poate exercita o presiune pe vene
modificnd semnificativ ntoarcerea venoasa astfel: debitul cardiac scade TA scade
si apare sincopa. Se corecteaza prin trecere n decubit lateral.
Presiunea venoasa este crescuta n membranele inferioare datorita
compresiunii uterului pe vena cava si venele pelvine favoriznd aparitia varicelor
la membranele inferioare si la nivelul vulvei.
*
Sistemul digestiv. n ultimele luni de sarcina stomacul si intestinul sunt
deplasate n sus si la stng.
*
Sistemul urinar. Filtrarea glomerulara si fluxul plasmatic urinar cresc n
sarcina incipienta, apoi scad catre termen. Fluxul renal este n functie de pozitia
gravidei, scade daca aceasta este n ortostatism si creste n decubit. n timpul
sarcinii apa totala creste cu maxim 7 litri.(volumul plasmatic creste cu 30 - 50 %),
restul apei se gaseste n fat, n lichidul amniotic, n spatiile
intercelulare. Glicozuria din timpul sarcinii nu este patologica, se datoreste
cresterii filtratului glomerular.
*
Modificari metabolice - se produc n organismul matern ca un raspuns la
dezvoltarea rapida a fatului si placentei.
Cresterea n greutate este cea mai importanta calificare din organism.
O parte din greutate se datoreste cresterii produsului de conceptie si
hipertrofiei uterului.
Cresterea n greutate a unei gravide la termen este considerata normala daca
nu depaseste 11-12 kg.

n primul trimestru o femeie gravida cstiga n greutate 1 kg., iar n

urmatoarele cu 5,5 kg. pe fiecare trimestru.
*
Metabolismul apei. Retentia de apa se datoreaza alterarii metabolismului
biochimic din sarcima. O retentie exagerata de apa poate duce la complicatii severe
(preeclampsie si eclampsie).
O femeie gravida fara edeme are n organism apa retinuta, repartizata n
spatiul extracelular astfel: plasma 1300 ml., fat+placenta 2000 ml., uter+sn 700
ml., lichidul extracelular 2500 ml.,- totaliznd 6,5 litri. Gravida cu edeme are 7,2
litri apa. Aceasta demonstreaza ca sarcina este nsotita n mod normal de o
hidratare a tesuturilor. Edemele de sarcina normale dispar noaptea, cnd femeia sta
n repaus.

La o femeie gravida sanatoasa eliminarea excesului de apa se face prin

rinichi. Exista nsa o filtrare renala scazuta daca femeia gravida sta n ortostatism
prelungit, moment cnd se produc sau se accentueaza edemele. n pozitia culcata
functia renala revine la normal.
*
Echilibrul electrolitic. Sarurile minerale joaca un rol deosebit n
mentinerea echilibrului mediu intern. In cursul sarcinii se produce o retentie
marcata de Na. Potasiul este si el retinut n cursul sarcinii. Aceasta retentie de
potasiu este necesara pentru formarea tesuturilor noi (uter, fat, placenta).
Clorul este retinut n sarcina odata cu sodiul.
Calciul este retinut de fat n primul trimestru aproximativ 0,5 gr.
La o gravida normala s-a constatat o scadere a calciului seric pna n luna a
8-a dupa care are loc o usoara crestere. Scaderea lui n sarcina se datoreaza dietei
deficitare ct si proteinelor plasmatice ce leaga calciu.
*
Magneziul este de asemeni scazut patorita probabil reducerii proteinelor
plasmatice.
*

Fosforul scade cu 6% la nceputul sarcinii apoi creste nainte de nastere.

*
Fierul- Cantitati mici se gasesc n plasma si n enzime. Gravida are nevoie
de o suplinire n cursul sarcinii.

*
Echilibrul acido-bazic se modifica si el datorita hiperventilatiei din cursul
sarcinii, care are ca rezultat scaderea CO2 din snge
*
Volumul sanguin creste n cursul sarcinii. Cresterea volumului sanguin n
cursul sarcinii este necesar pentru a compensa pierderile din cursul nasterii.
*

Volumul hematiile creste cu 30% atingnd un volum de 450 ml.

*
Leucocitele - variaza ntre 5000-12000 pe mm3. n timpul nasterii pot
depasi 25000/mm3.
*

Coagularea sanguina este modificata n cursul sarcinii.

Creste sedimentarea sngelui (VSH) pe masura ce sarcina merge catre

termen, de aceea n sarcina nu are nici o semnificatie.
*
Metabolismul proteic. Produsul de conceptie, uterul si sngele matern sunt
mai bogate n proteine dect n grasimi sau hidrati de carbon.
*

Metabolismul hidratilor de carbon.

Glicozuria desi constata n cursul sarcinii, nu are o semnificatie patologica,

daca nu depaseste anumite limite, pentru ca se datoreste lipsei reabsorbtiei glucozei
la nivelul tubilor.
*
Metabolismul lipidic. Lipidele plasmatice cresc n cursul sarcinii si n
special n a doua jumatate a ei. Aceasta crestere se face pe seama lipidelor totale

Igiena sexuala

Modificarile fizice, hormonale, psihologice suferite de organismul femeii n

cursul sarcinii, precum si experienta mediului cultural-educativ, social n care ea
traieste i influenteaza comportamentul sexual. n caz de conditii de mediu familial
si social corespunzator, modificarile sunt minime. Urmarirea evolutiei
comportamentului sexual arata diferente nete ntre primipare si multipare. n timp
ce la primipare se constituie o diminuare a libidoului la multipare acest lucru nu se
ntlneste.
Explicatia rezida n instalarea echilibrului nou de sarcina.

Ca element de conduita practica se recomanda ca n trimestrul I-II de

sarcina, viata sexuala sa decurga normal. n trimestrul III se recomanda reducerea
activitatii sexuale, iar n ultimele doua luni este bine sa fie evitata complet. De
asemenea, se recomanda ca activitatea sexuala sa nceteze chiar si n trimestrul II
la femeile cu avorturi sau nasteri premature n antecedente, cu incompetenta
cervico-istmica. Prostaglandinele din lichidul seminal pot fi responsabile de
contractii uterine tranzitorii.