Neolitic

De la Wikipedia, enciclopedia liber

Aceast perioad cronologic este parte a
epocii Holocenului.

Pleistocen
Paleolitic
Paleolitic inferior
Paleolitic mijlociu
Paleolitic superior
Holocen
Mezolitic sau Epipaleolitic
Neolitic

Piese neolitice

Skara Brae Scoia. Cel mai complet aezare neolitic din Europa

Hart cu distribuia celor mai importante complexe culturale neolitice n Europa aproximativ 4500 .C.

Neoliticul (sau epoca pietrei lustruite) este o perioad din istoria omenirii. Termenul a fost inventat
n 1865 de istoricul John Lubbock. Neoliticul este penultima epoc a preistoriei i cea mai scurt, ea
a urmat dup mezolitic i a precedat epoca metalelor, caracterizat prin folosirea uneltelor de piatr
lustruit i metalurgiei primitive a cuprului, prin apariia agriculturii primitive, a creterii vitelor i a
olriei.

Epoca neolitic urmez pleistocenul final epipaleoliticul i holocenul timpuriu, mezoliticul. Neoliticul
ncepe o dat cu practicarea agriculturii i se ncheie o dat cu apariia metalurgiei specializate a
cuprului n epoca cuprului sau eneolitic(chalcolithic). Termenul de neolitic nu se refer la o perioad
cronologic strict ns include o serie de manifestri economice comune cum ar fi uneltele din
piatr lustruit, practicarea agriculturii i domesticirea animalelor. Unii specialiti au nlocuit termenul
de neolitic cu termenul mai descriptiv de comuniti steti timpurii (n englez: Early Village
Communities) ns termenul nu a fost larg acceptat.
Cuprins
[ascunde]

1 Origine i evoluie local

2 Organizare social

3 Agricultur

4 Domesticirea animalelor

5 Tehnologie

6 Situri celebre

7 Vezi i

8 Bibliografie

9 Legturi externe

Origine i evoluie local[modificare | modificare surs]

n Orientul Apropiat culturile definite ca neolitice au aprut n mileniul al X-lea .Hr. Cele mai timpuri
manifestri au loc n Levant (Neolitic aceramic A i Neolitic aceramic B)sau PPN (Pre-pottery
neolithic) iar de aici se rspndesc spre est i vest. Culturi neolitice fiind atestate n sudestul Anatoliei i nordul Mesopotamiei la aproximativ 8000 .Hr.
Printre siturile neolitice din Asia de Sud se numr Mehrgarh n regiunea Balochistan datat
aproximativ 7000 .Hr. i Lahuradewa aproximativ 6200 .Hr. valea fluviului Gange n India. Unele
descoperiri facute pe valea Gangelui indic aezri neolitice datate aproximativ 8000 .C. i polen de
cereale datat 13000 .Hr. Aceste descoperiri pot indica o apariie mai timpurie a modului de via
neolitic n aceast regiune.
n Asia de Est cele mai timpurii situri includ cultura Peiligang datat aproximativ ntre 7000 .Hr. pn
n 5000 .Hr..
n sud-estul Europei societile neolitice apar prin 7000 .Hr. iar n Europa Central aproximativ 5500
.C. Printre cele mai timpurii complexe culturale din acest regiune se numr cultura StarevoCri i cultura ceramicii liniare sau Linearbandkeramic. Printr-o combinaie de difuziune cultural i
migraie, tradiiile neolitice s-au rspndit n ntreaga Europ pn n aproximativ 4500 .Hr.
n America societile umane ating acest stadiu de evoluie (agricultur i mod de via sedentar)
aproximativ 4500 .Hr. Se folosete termenul de 'Formative' n arheologia american.
Agricultura neolitic timpurie se rezum la un numr limitat de plante iar domesticirea animalelor se
rezumn doar la oi si capre. ncepnd cu 7000 .Hr. ncepe domesticirea vacilor i porcilor, stabilirea
unor aezri permanente i producerea ceramicii. Nu toate aceste caracteristici ale neoliticului au
aprut n aceeai ordine peste tot n lume. De exemplu societile neolitice din Orientul Apropiat nu
utilizau ceramica la nceputul neoliticului. Socitile omeneti din Japonia utilizau ceramica nca
din mezolitic.

Organizare social[modificare | modificare surs]

Figur antropomorf neolitic

Nu exist foarte multe dovezi arheologice pentru demonstrarea unor ierarhii sociale n neolitic,
acestea fiind asociate mai ales cu nceputul epocii bronzului. Cercetri arheologice efectuate
n Europa Central i de sud-est au evideniat existena n jurul unor aezri neolitice a unor anuri
circulare de mari dimensiuni. Pentru a fi construite, aceste structuri necesit lungi perioade de timp
precum i o mare for de munc, ceea ce sugereaz o anumit organizare a societii. Acest
organizare a forei de munc este considerat o form incipient a aristocraiei existente deja la
nceputul epocii bronzului. Alte dovezi ale unui nceput de stratificare social sunt oferite de
necropolele de la finalul neoliticului cum ar fi necropola de la Varna, unde se observ o puternic
difereniere social ca urmare a inventarului mormintelor.

Agricultur[modificare | modificare surs]

Cea mai important schimbare comparativ cu perioadele precedente este apari ia agriculturii. n
zonele n care s-a introdus cultivarea plantelor se asist la o serie de schimbri economice i
sociale: are loc un proces de sedentarizare, aezrile cresc ca urmare a nevoii de for de munc
pentru cultivarea terenurilor, locuinele devin mult mai solide i cresc uneori n dimensiuni. Aceast
tendin se va menine i n epocile urmtoare prin apariia oraelor i a statelor unde o mare parte a
populaiei se afl implicat n producia agricol. Un alt beneficiu al practicrii agriculturii a fost
apariia unui surplus de produse care a putut fi pstrat sau oferit la schimb unor alte comunit i.
Schimbrile profunde n societile omeneti asociate cu apariia agriculturii n neolitic au fost
definite ca revoluia neolitic, termenul fiind introdus de arheologul australian Vere Gordon Childe.

Domesticirea animalelor[modificare | modificare surs]

Domesticirea animalelor ca animale folosite la munc sau ca surs de hran este o alt inovaie a
socetii neolitice. Animalele au fost folosite ca o important surs de hran dar i la schimbul de
produse. Dejeciile animale s-au folosit ca ngrmnt natural, combustibil solid sau material de
construcii. Pentru comunitile n care creterea animalelor a devenit ocupaia preponderent apar
noi schimbri sociale ca urmare a pstoritului. Unele comuniti se afl n continu mi care cu
turmele de animale, nu sunt att de sedentare precum comunitile a cror subzisten se bazeaz
pe agricultur. Acest sistem de cretere a animalelor este cunoscut sub numele de transhuman.

Tehnologie[modificare | modificare surs]

Ca n paleolitic, oamenii au continuat s foloseasc unelte cioplite din silex. n schimb, populaiile
neolitice au creat o serie de unelte necesare agriculturii cum ar fi seceri sau pietre de moar folosite
la mcinat; au perfecionat tehnicile de vnatoare i pescuit prin apariia unor diverse tipuri de
sgei, harpoane etc. Pentru pstrarea i gtitul produselor una din cele mai importante evolu ii
tehnologice este apariia vaselor ceramice. Pentru construcia locuielor s-au folosit crmizi de lut
cum este cazul n Levant, Anatolia, Siria, nordul Mesopotamiei i n Asia Cental. n Europa

locuinele sunt construite n general din lut amestecat cu materii organice pe structuri solide din
lemn.
Cu unele mici excepi o serie de populaii cum ar fi societile din America sau din insulele
din Pacific au rmas n stadiul neolitic pn la contactul cu europenii.

Referat despre caracterele artei neolitice

Pictura neolitica a grotelor si adaposturilor din sud-vestul Spaniei prezinta

asemanari surprinzatoare cu cea din nordul Africii sau cu cea din zona sahariana, care dateaza cam din
aceeasi perioada. In era neolitica Sahara, care avea atunci o clima cu totul diferita de cea de azi, era cel
putin tot atat de populata ca oricare alta regiune de pe glob. Sa fi existat intr-adevar contacte intre
populatiile celor doua arii geografice, care prezinta atatea analogii sub raportul stilului artistic? Nu se stie
precis daca o migratie de populatii neolitice a avut loc din regiunea Spaniei inspre nordul Africii, sau daca
drumul acestei migratii nu a fost invers. In orice caz, la acea data comunicarea intre cele doua continente
era
posibila,
plutele
puteau
strabate
usor
cei
15
km
ai
strimtorii
Gibraltar.
In pictura neolitica sud-africana, avind propria ei evolutie tematica si stilistica, executata fiind intre mileniile
al VII-lea si al III-lea i.e.n. surprinde puritatea si frumusetea animalului redat cu o autentica gingasie. Dar
ceea ce aceasta zona artistica aduce nou in istoria culturii omenesti este faptul ca sunt figurate aici si mituri,
sunt traduse plastic concepte mai inalte si mai abstracte. Astfel sunt animalele simbolizand corpuri ceresti (o
prefigurare, o forma primara a zodiacului?); sau reprezentarea elefantului-nor"; sau transcrierea plastica a
unui mit al ploii prin linii ondulatorii descendente, ori prin picaturi de ploaie" punctate pe imaginea corpului
pachidermelor.
In Australia, in sfirsit, picturile incepand din mileniul al III-lea i.e.n. si continuand in acelasi stil pana in
prezent sunt legate de aceleasi mituri cosmogonice care mai sunt inca vii si azi la populatiile bastinase cele
mai
inapoiate.
Arta epocii neolitice se deosebeste fundamental de arta paleoliticului superior. Este o arta dc o ampla
difuziune geografica; ceea ce se explica prin faptul ca acum omul se deplaseaza la distante mari, a inceput
sa navigheze de-a lungul fluviilor si a coastelor, sa faca schimburi de bunuri sau de diferite obiecte. (S-au
gasit podoabe confectionate din scoici marine la o distanta de 200 km de mare). Asemanarile frapante dintre
picturile neolitice din Ana-tolia septentrionala, cu cele din nordul Africii si cu cele din sud-estul Spaniei ne
permit sa presupunem ca grupurile umane din aceste zone atit de andepartate unele de altele au venit in
contact
direct
intre
ele,
schimband
si
idei
si
experiente.
Arta neolitica este o arta care isi mai pastreaza inca anumite scopuri magice (scopuri care, in cimpul artei
religioase, n-au disparut pana azi nici in marile religii). Dar acum picturile sunt aduse la intrarea grotelor,
sunt scoase la lumina spre a fi privite si in afara momentelor si actelor de cult, pentru a da astfel o mai
sporita satisfactie estetica privitorului. Este o arta de observatie a miscarii, in special a miscarii omului; o
arta a vivacitatii, a gestului, a activitatilor grupului, a scenelor de amploare, a vietii cotidiene. O arta de
realism vizual, dar si de realism logic. O arta care stie sa renunte la asemanarea exterioara exacta in
beneficiul ideii abstracte, intens si sugestiv comunicata prin procedeul stilizarii, procedeu care, la populatiile
agricole, va duce la o predominanta a geometrismului decorativ in ceramica si in alte produse. O arta care
stie sa sacrifice exactitatea contururilor anatomice reale, pentru a putea obtine in schimb efecte bazate pe

sugestivitatea

senzatiei

frapante.

Si, mai ales, este o arta care acorda cum am spus o neta preponderenta figurii omului, redat intr-o mare
varietate de atitudini si de actiuni, individuale sau colective; actiuni a caror reprezentare urmareste sa-i
puna in evidenta calitatile fizice si uneori chiar insusirile morale.