10 lucruri surprinztoare despre creierul

uman

Nimeni nu pune la ndoial complexitatea creierului uman, ns de multe ori, felul n care acesta
funcioneaz, continu s fascineze i s surprind.
1. Creierul este mai creativ atunci cnd este obosit. Exist persoane care lucreaz mai mult i
mai bine dimineaa, n timp ce altele o fac dup miezul zilei. Indiferent din ce categorie face
parte o persoan, aceasta prefer s rezolve probleme, s rspund la ntrebri sau s ia decizii n
cel mai bun moment al ei, fie dimineaa, fie dup-amiaza. ns daca este vorba despre a face ceva
creativ, cel mai bun moment este acela n care creierul este obosit i nu mai funcioneaz n
modul cel mai eficient. Atunci cnd este obosit, creierul nu mai este capabil s se concentreze
asupra unui anumit lucru sau s fac conexiuni ntre idei i concepte, ns este deschis la idei noi
i creeaz tipare diferite de gndire.
2. Stresul modific dimensiunea creierului. Se pare c stresul afecteaz n aa msur creierul,
nct i poate chiar reduce dimensiunile. Pentru a testa acest lucru, s-a realizat un studiu pe
obolani care au fost expui unui stres cronic. S-a constatat c hippocampusul din creierul lor se
micorase. Dup acest experiment, oamenii de tiin s-au ntrebat dac stresul conduce la
reducerea dimensiunilor creierului sau dac persoanele cu un creier de dimensiuni mai reduse
sunt predispuse la stres. Ei au concluzionat c stresul poate fi un factor care contribuie la
modificarea creierului.
3. Creierul nu poate s fac mai multe lucruri odat. Multitasking-ul a fost mereu ncurajat i
apreciat, dar dac ne gndim mai bine, este practic imposibil s facem mai multe lucruri odat;
ceea ce facem noi i numim multitasking este o alternare a mai multor activiti ntr-un anumit
interval de timp, ns n mod literal, nu putem face mai multe lucruri odat. n cartea Brain Rules
se explic ct de duntor poate fi multitasking-ul pentru creie; marginea de eroare crete la un
procent de peste 50%, iar durata de timp folosit pentru multitasking se dubleaz. Multitasking-ul
presupune c acordm mai puin atenie fiecrui lucru pe care l facem i probabil greim mai
mult. Multitasking-ul epuizeaz resursele creierului, pentru c n timp ce ncercm s facem
Activitatea A i Activitatea B n acelai timp, creierul nostru, care nu le poate face pe amandou
odat, trece de la una la alta, irosind o mare cantitate de energie doar pentru aceast schimbare.
Un studiu realizat n Paris a demonstrat c atunci cnd creierul este solicitat pentru dou sau mai
multe activiti odat, el i mparte energia i resursele ntre cele dou, n aa fel nct persoana
n cauz nu le poate realiza la capacitatea maxim.

4. Puiul de somn este foarte benefic pentru creier. Se tie deja c somnul este foarte
important pentru creier, dar se pare c i puiul de somn are un rol semnificativ. Potrivit unui
studiu, puiul de somn zi de zi mbuntete memoria. ntr-un studiu, participanilor li s-a cerut
s memorizeze nite ilustraii, dup care au avut 40 de minute de pauz, n care unii au tras un
pui de somn, iar alii au stat treji. Dup aceea, au fost testai pentru a vedea cine memorizase mai
bine ilustraiile i s-a constatat c acetia erau cei care dormiser n pauz. Concluzia a fost c
puiul de somn ntrete memoria. Puiul de somn ajut de asemenea, la o mai rapid
asimilare de cunotine, motiv pentru care este recomandat studenilor i elevilor, n timpul
examenelor. Potrivit cercetrilor recente, partea dreapt a creierului este mai activ n timpul
unui pui de somn dect partea stng. De aceea, n timp ce partea stng se odihnete, partea
dreapt face curat n fiierele temporare, trimind informaii n partea n care se
nmagazineaz informaia de lung durat i consolideaz informaiile din memorie.
5. Vederea ntrece celelalte simuri. Se spune c o imagine face ct o mie de cuvinte, lucru care
este adevrat, deoarece creierului i este mai uor s rein o imagine dect ceva scris. Creierul
vede scrisul ca o serie de mici desene, pe care, pe baza unor anumite caracteristici trebuie s le
identifice i apoi s le citeasc, lucru care ia mai mult timp dect nregistrarea unei imagini.
6. Introversiunea i extroversiunea provin din pri diferite ale creierului. Dac pn acum
se credea c persoanele introvertite sau extrovertite sunt aa fr nicio explicaie, cercettorii au
descoperit c exist diferene la nivelul creierului ntre aceste persoane. Este vorba despre
diferene ntre sistemul de dopamin, care n cazul extrovertiilor, i mpinge spre lucruri noi, i
face s se supun riscurilor, sau s se bucure de lucruri neobinuite sau surpinztoare. De
asemenea, diferena ntre persoanele extrovertite i introvertite const n felul n care creierul
acestora rspunde stimulilor. n cazul persoanelor extrovertite, stimulii trec prin zona unde are
loc procesarea celor cinci simuri, n timp ce, n cazul persoanelor introvertite, stimulii trec prin
zone asociate cu memoria, planificarea i rezolvarea problemelor.
7. Oamenii care fac greeli sunt mai acceptai i mai plcui de ctre cei din jur. Acest lucru
se datoreaz Efectului Pratfall. O persoan care nu greete niciodat sau de foarte puine ori nu
este prea plcut i admirat de cei din jur. Aa-zisa perfeciune creeaz distan i un aer de
invincibilitate care nu este prea atrgtor. Acesta este motivul pentru care nu ne plac oamenii
care par perfeci.
8. Meditaia are efecte pozitive asupra creierului. Cu ct meditm mai mult, cu att suntem
mai puin supui anxietii. De asemenea, meditaia crete nivelul de creativitate, mbuntete
memoria, reduce nivelul de stres i chiar mrete cantitatea de materie cenuie din creier.
9. Exerciiul fizic are un efect pozitiv asupra creierului. Exerciiul fizic nu numai c este
benefic pentru corp, dar are un impact pozitiv i asupra creierului. n timpul exerciiului fizic,
corpul elibereaz o protein numit BDNF, care protejeaz i repar neuronii memoriei. n
acelai timp, elibereaz i endorfin, care lupt mpotriva stresului, blocheaz durerea i este
asociat cu euforia.
10. Creierul poate fi pclit. De multe ori suntem surprini de ct de repede trece timpul, dar
dac pclim creierul, putem avea senzaia c nu trece chiar att de repede. Creierul adun
informaiile pe care le primete i le organizeaz n aa fel nct s aib sens pentru noi, lucru pe
care nu trebuie s-l mai fac n cazul informaiilor care se repet. ns, dac primete informaii
noi, trebuie s-i ia timp s le organizeze i pe acestea, lucru care ia timp, motiv pentru care ne
transmite senzaia c timpul trece mai ncet.

Curiozitai
1. Daca iti anunti planurile altei persoane risti sa nu le mai duci la indeplinire, pentru ca pierzi
din motivatie, au confirmat noile studii.
2. Mintea ta rescrie discursul plictisitor al unei persoane pentru a-l face sa sune mai interesant.
3. Exista mai mult de 400 de fobii distincte recunoscute de psihologi: claustrofobia (teama de
spatii inguste, aviofobia (teama de a zbura cu avionul), nyctofobia (teama de intuneric).
4. Melodia ta preferata iti este atat de draga pentru ca o asociezi mental cu un eveniment
emotionant din viata ta.
5. Tipul de muzica pe care il asculti afecteaza modul cum percepi lumea.
6. Cheltuind bani pentru altii ai mai multe satisfactii decat cheltuind bani pentru tine insuti.
7. Potrivit studiilor, cheia fericirii este sa cheltuiesti bani pe experiente mai mult decat pe bunuri.
8. Dragostea romantica este, din punct de vedere psihologic, imperceptibil diferita de tulburarea
obsesiv-compulsiva (n.r: o tulburare anxioasa caracterizata de obsesii si compulsii comportamente repetitive sau acte mentale al caror scop este acela de a preveni sau reduce
anxietatea si nu cel de obtinere a placerii).
9. Potrivit unui nou studiu, fobiile sunt amintiri trecute de la o generatie la alta prin ADN.
10. Fobofobia este frica de a avea fobii.
11. Exista o boala mentala rara in care subiectii afectati se tem ca se descompun, ca sunt morti
sau inexistenti.
12. 1 din 5 oameni din Franta au facut depresii. Asta face din Franta cea mai deprimata tara din
lume.
13. Exista o gena a pesimistilor, care ii face pe acestia sa vada totul in negru aproape tot timpul.

Iluziile optice
Ce sunt iluziile?... Iluziile ne pacalesc sa credem ca ceva este diferit de ceea ce exista in realitate,
astfel ceea ce vedem este diferit de realitatea fizica.
Exista mai multe tipuri de iluzii:

Iluzia miscarii...
Aceste imagini creeaza iluzia miscarii si sunt de-a dreptul hipnotizante! Nu doar psihologii sunt
descoperitorii iluziilor, ci si artistii. Exista un vast domeniu al artelor vizuale dedicat Illusion Art.

Chipul dintre boabele de cafea

Aceasta pare doar o fotografie cu boabe de cafea. Dar, daca te uiti cu atentie, vei vedea ca aici nu
sunt doar boabe de cafea. Vezi si chipul care se ascunde intre ele? Daca gasesti acest chip in mai
putin de 3 secunde, inseamna ca partea dreapta a creierului tau este mai activa.

Albert Einstein sau Marylin Monroe? Pe cine vezi in imagine?

Cand te uiti de aproape al acesata imagine, il vezi pe Albert Einstein...

Dar daca te indepartezi cativa pasi... O vei vedea pe Marylin!

Top 10 cele mai ciudate filosofii din lume

Cu toate ca numarul acelora care considera filosofia o preocupare inutila si o pierdere de timp
este, din nefericire, mare, aceasta stiinta a fost dintotdeauna un foarte bun mijloc de analizare si
clasificare a vietii si a obiceiurilor noastre. Fie ca ne dam sau nu seama, prin natura noastra, ne
face o anumita placere sa ne punem intrebari fara raspuns si sa ne angajam cu noi insine in
dezbateri a caror finalitate si concluzie aparent nu exista. De-a lungul istoriei, o parte a
acestor cugetari au ajuns sa imbrace forme oficiale de sisteme, dogme sau cai spirituale. In
randul lor, cateva au sens si ofera, intr-adevar, idei captivante asupra carora orice intelect s-ar
opri sa mediteze, dar altele par complet rupte de realitate. Asa cum marele Cicero (filosof la
randul sau) spunea in urma cu 2000 si ceva de ani, Nu exista nicio afirmatie atat de absurda
incat sa nu se gasesca un filosof care sa o faca. Iata lista celor mai bizare zece filosofii inventate
de-a lungul timpului.

10. Idealismul - spiritul bate materia!

Orientare fundamentala in filosofie, principala caracteristica a idealismului este aceea de a i se

opune materialismului, prin solutia pe care o propune in cazul raportului dintre spirit si materie.
Gruparile filosofilor idealisti considera astfel spiritul ca fiind primordial, natura realitatii
bazandu-se pe ratiune si idei. Orientarea idealista plaseaza materia pe un loc secund, dependent
de spirit, iar in unele cazuri chiar respinge cu totul existenta materiei. In cadrul acestui curent, tot
ceea ce exista si percepem, apare pe cale de consecinta a fiintarii spiritului. Ramura obiectiva a
idealismului considera ca entitatea primordiala, spiritul, este extern si independent de constiinta
individuala, iar cealalta, ramura subiectiva, sustine ca esenta lumii imbraca exclusiv forma
spiritului si tot ce contine realitatea care ne inconjoara reprezinta numai produsul constiintei
individuale careia omul ii este condamnat.

Cei mai importanti filosofi care au cochetat cu idealismul:

Platon (428/427 - 348/347 i.Hr.)

Gottfried Leibniz (1646 - 1716)
Immanuel Kant (1724 - 1804)
Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770 - 1831)
Arthur Schopenhauer (1788 - 1860)

9. Nativismul - 1+1 fac 2, o stie toata lumea

Avandu-si radacinile in psihologie, curentul filosofic nativist avanseaza ideea conform careia
mintea umana se naste si este gata incarcata, de la bun inceput, cu idei, ratiune si cunoastere.
Optica nativista a aparut drept ca o reactie opusa ideii filosofilor englezi empiristi John Locke
(1632 - 1704) si David Hume (1711 - 1776), care decretau mintea umana drept o entitate "tabula
rasa", o foaie alba sau un burete uscat, dispunand de eventualitatea imbibarii ulterioare cu
experiente si cunostinte, de-a lungul vietii individului. Teoria nativista atesta ca noi, oamenii,
cunoastem de la bun inceput adevaruri matematice elementare, ca de exemplu cazul 1+1=2,
precum si adevarul despre Divinitate. In cadrul nativismului se vorbeste despre posibilitatea ca
unele concepte ce nu pot fi suplinite prin experienta, asa cum este cauzalitatea, trebuie sa existe
anterior oricaror interactiuni alte individului cu viata, si deci trebuie sa fie innascute si ereditare.
Cei mai importanti filosofi care au avut idei ce pot fi considerate nativiste:

Ren Descartes (1596 - 1650)

Gottfried Leibniz (1646 - 1716)

8. Animismul - si copacii au suflete, nu-i asa?

Animismul sustine ca atunci cand ne referim la notiunea de suflet sau de spirit, nu ar trebui sa ne
limitam la a crede ca aceasta este o caracteristica strict umana si, eventual, animala. Ci,
dimpotriva, si obiectele, fie ele pietre, plante, fulgere sau munti, ar trebui percepute ca fiind
insufletite. Multi critici considera, in mod eronat, ca animismul s-a dezvoltat numai in acele
culturi ale caror societati nu au fost construite pe socluri ale stiintei, ratiunii si matematicii. Este
adevarat - curentul animist este stravechi si a aparut ca un rezultat al gandirii omului primitiv
care a incercat sa dea un sens lumii, in sens religios, prin personificarea obiectelor si a
fenomenelor naturale. In prezent, animismul este prezent, intr-o varietate de forme de expresie si
manifestare, la majoritatea popoarelor tribale ale lumii, insa a jucat un rol fundamental si in
religiile mari, precum hinduismul si budismul. De altfel, astazi, sincretismul religios dintre
budism si shintoism face ca Japonia sa fie tara cu cei mai multi animisti din lume, marea
majoritate a japonezilor crezand in acest curent.
Cei mai importanti ganditori care au avut idei de natura animista:

Platon (428/427 - 348/347 i.Hr.)

Aristotel (384 - 322 i.Hr.)
Georg Ernst Stahl (1659 - 1734)
Friedrich Schelling (1775 - 1854)

7. Atomismul logic - lumea e simpla... si logica

Popularizat de Bertnard Russel (1872 - 1970) la inceputul secolului XX, deodata cu dezvoltarea
filosofiei analitice, acest curent filosofic se sprijina pe teoria conform careia lumea consta din
"fapte" logice (sau "atomi") care nu pot fi subdivizate. Asemenea nativismului, si atomismul
logic a aparut sub forma unei reactii, de aceasta data la ceea ce se numea "holism logic": credinta
ca lumea opereaza in asa fel incat partea nu poate fi cunoscuta fara cunoasterea prealabila a
intregului. Principiul fundamental al atomismului logic este acela ca lumea contine "fapte".
Acestea sunt structuri complexe constand din obiecte, carora li se adauga "judecati" (credinte),
aflate in relatie cu faptele si care, prin aceasta relatie, pot fi adevarate sau false. Atomismul logic
sustine ca toate adevarurile sunt dependente de un strat de fapte atomice si ca lumea este
alcatuita din fapte extrem de simple, usor de inteles.
Cei mai importanti exponenti ai atomismului logic:

Bertnard Russel (1872 - 1970)

Ludwig Wittgenstein (1889 - 1951)
Rudolf Carnap (1891 - 1970)

6. Deconstructivismul - cititorul nostru, regele nostru

foto: Andreea-Doria Costin

Denumita astfel de filosoful francez Jacques Derrida (1930 - 2004), teoria deconstructivista
sustine, in estenta, ca observarea unui fragment oarecare de text este lipsita de orice rost.
Acest concept urmareste insemnatatea unui text in sensul desfiintarii opozitiilor pe baza carora
este aparent fundamentat si in sensul demonstrarii complexitatii ireductibile, instabile si
imposibile a fundamentelor sale. Deconstructia incearca sa demonstreze ca niciun text nu este
un tot armonios, ci contine mai multe intelesuri contradictorii si ireconciliabile; ca orice text
are mai multe interpretari pe care el insusi le leaga si a caror incompatibilitate este nereductibila.
De aceea, o citire interpretativa nu poate depasi un anume prag in ceea ce priveste valoarea de
adevar a textului, cititorul fiind cel care decide in ultima instanta intelesul lecturii, si nu textul in
sine. Altfel spus, niciun text nu poate transmite la modul pur obiectiv si absolut o informatie.
Cei mai importanti ganditori care au influentat deconstructivismul:

Martin Heidegger (1889 - 1976)

Sigmund Freud (1856 - 1939)
Friedrich Nietzsche (1844 - 1900)
Jacques Derrida (1930 - 2004)

5. Fenomenalismul - masa nu exista!

Fenomenalismul este curentul filosofic conform caruia obiectele fizice nu exista ca atare, ci ca
fenomene perceptive sau stimuli senzoriali cu diverse localizari in timp si spatiu. Cu alte
cuvinte, nu putem verifica valoarea de adevar a nimic decat in masura in care il putem percepe
prin intermediul celor cinci simturi de care dispunem. In optica fenomenalista, obiectele sunt
constructii logice rezultate din proprietati perceptuale. Fenomenalismul se bazeaza pe operatiuni
mentale, aceste operatiuni in sine nefiind cunoscute sau conditionate in vreu fel de experiente
senzoriale. Pentru aceasta teorie, nu putem spune ca in camera alaturata exista o masa, daca
acolo nu exista o persoana care sa o perceapa. De asemenea, daca un copac batran si uscat se
rupe sub propria greutate si se prabuseste in padure, intr-un moment in care nici o vietate nu se
afla acolo, din perspectiva fenomenalista putem afirma ca sunetul prabusirii nu exista, intrucat nu
a existat nimeni acolo care sa-l auda.
Cei mai mari filosofi care au abordat fenomenalismul:

George Berkeley (1685 - 1753)

Immanuel Kant (1724 - 1804)
John Stuart Mill (1806 - 1873)
Arthur Danto (n. 1924)

4. Egoismul etic - sa ne vedem fiecare de treaba noastra

Egoismul etic indeamna orice individ sa isi perceapa propria existenta ca avand valoare
fundamentala, suprema. Acest curent filosofic sustine ca apologetii moralitatii isi sunt lor insisi
datori sa faca numai ceea ce le serveste intereselor proprii. Egoismul etic difera de egoismul
psihologic, pentru care directia de baza este ca oamenii actioneaza doar in interes personal,
nesugerand ca asa si este corect. Se distanteaza, de asemenea, de egoismul rational, care sustine
ca acelasi tip de actiune este perfect normala, urmarirea interesului propriu fiind o trasatura a
ratiunii. Egoismul etic nu le cere neaparat moralistilor sa lezeze in vreun fel interesele si
bunastarea celorlalti in urma deliberarilor morale; interesul personal se poate dovedi, pur aleator,
neutru, in detrimentul sau in beneficiul unui tert, ca efect al satisfacerii sale. Acest individualism
permite demolarea sau tolerarea intereselor si bunastarii altora, atat timp cat alegerea facuta de
individ serveste satisfacerii interesului propriu. In plus, egoismul etic nu marseaza neaparat pe
ideea ca individul sa faca tot ceea ce isi doreste pe moment; pe termen lung, indeplinirea unor
dorinte imediate se poate dovedi in detrimentul sinelui.
Cei mai importanti filosofi care au formulat principii ce se pot incadra in egoismul etic:

Thomas Hobbes (1588 - 1679)

Friedrich Nietzsche (1844 - 1900)

Max Stirner (1806 - 1856)

3. Absolutismul moral - alba, neagra

Teoria absolutismului moral intretine ideea ca exista adevaruri absolute, asa cum exista erori
absolute, indiferent de context si de actiune. Altfel spus, aceasta filosofie afirma staruinta unor
norme si criterii universal valabile, perfect corecte sau perfect gresite, independent de pozitia lor.
Absolutismul moral se opune teoriilor care atesta ca moralitatea unei actiuni depinde de
consecintele sau de contextul manifestarii sale. In general, adeptele cele mai inflacarate ale
acestui curent de gandire sunt sistemele religioase, care adopta pozitii absolute cu privire la
morala, pozitii nascute din poruncile explicite ale unei zeitati. Ca urmare, principalele
sisteme religioase privesc normele morale ca fiind absolute, perfecte si neschimbabile. Si multe
filosofii seculare si-au anexat credintele acestei premise, afirmand ca legile absolute ale
moralitatii sunt transmise ereditar fiintelor umane, precum natura vietii in general, sau universul
insusi. Spre exemplu, cineva care crede absolut in nonviolenta considera gresita folosirea ei chiar
si in cazul auto-apararii.
Principalii sustinatori ai absolutismului moral:

iudaismul, crestinismul si islamul

Immanuel Kant (1724 - 1804)

2. Monismul neutru - ciorba spiritualo-materialista

Monismul neutru este o conceptia filosofica potrivit careia la baza tuturor fenomenelor lumii si a
intregii manifestari a existentei se afla un singur principiu, fie el material sau spiritual. Acest
curent filosofic afirma ca fizicul si mentalul sunt doua moduri de organizare si descriere ale
acelorasi elemente, ele insele "neutre", adica nici fizice, nici mentale. Aceasta optica neaga
ideea ca materia si spiritul ar fi doua aspecte fundamental diferite si pretinde ca universul este
format dintr-un singur ingredient, ce imbraca forma unor elemente neutre. Aceste elemente pot
avea proprietatea culorii si a formei, dar ele nu exista intr-o minte a unei entitati absolute, ci
exista pe cont propriu, fiind de sine statatoare. Monismul neutru este o forma de reconciliere a
idealismului cu materialismul, sustinand ca natura intrinseca a realitatii ultime nu este nici
mentala, nici fizica, ci o combinatie neutra a celor doua.
Promotorii monismului neutru:

Baruch Spinoza (1632-1677)

David Hume (1711-1776)
William James (1842 - 1910)

1. Solipsismul - Matrix, frate!

Solipsismul reprezinta o atitudine conceptuala extrema care declara ca numai propria

individualitate exista, iar tot ceea ce se afla in afara ei reprezinta proiectii in personalitate,
constructii ale perceptiei sau ale intelectului. O versiune radicala afirma ca nu exista decat
subiectul impreuna cu perceptiile si mintea sa, iar intreaga realitate inseamna un produs al
acestor perceptii, neexistand ceva independent de ele. Din aceasta perspectiva, toate formele,
procesele, indivizii si evenimentele cu care ne confruntam, tot ce se intampla cu noi si in jurul
nostru, sunt numai impresii create de perceptie/reprezentare si raportarile conceptuale la aceasta;
realitatea neavand existenta in afara sinelui care o percepe. Intr-o varianta mai "blanda",
solipsistul admite existenta altor subiecti, independenti unul de celalalt, fiecare avand propria
personalitate reflectata de propria realitatea, dar realitatea continua si generala ramane o creatie
individuala. In concluzie, solipsismul este acea teorie filosofica ce atesta ca o persoana nu poate
sti nimic sigur exceptand propria existenta si faptul ca sinele este singurulul lucru real.
Cei mai importanti filosofi care au imbratisat solipsismul:

Gorgias (483-375 i.Hr.)

Ren Descartes (1596 - 1650)
plus mistici si ganditori hindusi si budisti

13 lucruri interesante despre vise

A visa este una din cele mai misterioase experiente ale vietii. In timpul imperiului roman, unele
vise se prezentau senatului pentru analiza si interpretare, deoarece se credea ca sunt mesaje de la
Dumnezeu. Cei ce interpretau visele ii insoteau chiar si pe liderii militari in batalii si campanii
militare. In plus, stim ca multi artisti si-au gasit ideile creative in visele lor. Dar ce stim ca sunt
visele? Iata 13 din cele mai interesante fapte pentru noi:
1. Uitam 90% din vise
In 5 minute de la trezire, jumatate din visele noastre sunt uitate. In 10 minute, 90% dispar.
2. Si nevazatorii viseaza
Oamenii ce-si pierd vederea dupa nastere pot vedea imagini in visele lor. Cei ce se nasc fara
vedere nu vad imagini in visele lor, dar par la fel de reale toate celelalte simturi: sunetul, mirosul,
simtul tactil si emotiile.
3.Cu totii visam
Daca credeti ca nu visati, va inselati! Doar va uitati visele. Orice fiinta umana viseaza (exceptie
fac doar cazurile extreme de tulburari psihologice).
4. In vise noi nu vedem decat fete, dar asta e ceva ce deja stim
Mintea noastra nu inventeaza fete, in vise vedem fete adevarate de oameni pe care i-am vazut in
timpul vietii dar nu stim sau nu ne amintim ca le-am vazut. Cu totii vedem sute de mii de fete dea lungul vietii, asa ca avem o rezerva fara sfarsit de caractere pentru creierul nostru ce le
foloseste in timpul viselor.
5. Nu toata lumea viseaza in culori
Un procent de 12% viseaza numai in alb si negru. Restul viseaza color. Studii ce s-au desfasurat
din 1915 pana in 1950 sustin ca majoritatea viselor erau in alb si negru, dar aceste rezultate au
inceput sa se schimbe cu anii 60. Astazi, doar 4,4% din visele celor sub 25 de ani sunt in alb si
negru. Studii recente sugereaza ca aceste schimbari pot fi corelate cu trecerea la televiziune,
filme si media color.
6. Visele sunt simbolice
Daca visati despre anumite subiecte trebuie sa stiti ca adesea nu este vorba exact despre ele.
Visele vorbesc intr-un mod extrem de simbolic. Orice simbol ati crede ca a fost ales in visul
vostru, cel mai adesea nu despre el e vorba in visele voastre.

7. Emotii
Cea mai comuna emotie experimentata in vis este anxietatea. Emotiile negative sunt mai intalnite
in vis decat cele pozitive.
8. Visele recurente
In timp ce continutul celor mai multe vise este intalnit numai o data, cei mai multi dintre noi
experimentam visele cu repetitie, sau vise a caror poveste se repeta in alte momente ale
somnului. Pana la 70% dintre femei si 65% dintre barbati au vise ce se repeta.
9. Si animalele viseaza
Studii facute pe animale diferite au aratat aceleasi activitati cerebrale in timpul somnului , ca si la
oameni. Urmariti somnul unui caine. Labutele i se misca precum atunci cand alearga, iar uneori
scoate niste scancete ca si cand ar urmari ceva in vis.
10. Senzatia de paralizie a corpului
Somnul REM (Rapid eye movement) este un stagiu normal al somnului caracterizat prin miscari
rapide ale ochilor. Somnul REM sleep in cazul adultilor ocupa cam 20-25% din totalul somnului,
circa 90-120 de minute intr-o noapte de somn. In timpul somnului REM corpul este paralizat (se
afla intr-o atonie musculara) de un soi de mecanism al creierului nostru pentru a preveni
miscarile ce apar in somn. Oricum, acest mecanism este posibil sa fie declansat inainte, in timpul
sau dupa somnul normal in timp ce creierul se trezeste.
11. Integrarea visului
Mintea noastra interpreteaza stimulii externi cu care simturile noastre sunt bombardate cand
dormim si le fac parte a visului nostru. Asta inseamna ca uneori, in visul noastru, auzim un sunet
din viata reala si il integram in el intr-un fel. De exemplu visam ca suntem la concert, in timp ce
in alta camera cineva din familie canta la o chitara.
12. Femeile si barbatii viseaza diferit
Barbatii tind sa viseze mai mult despre alti barbati. Circa 70% din personajele visului unui barbat
sunt alti barbati. Pe de alta parte, visul unei femei contine un numar aproape egal de femei si
barbati. Separat de asta, barbatii in general au mai multe emotii agresive in visele lor decat in
cele ale femeilor.
13. Visele precognitive
Rezultate ale mai multor studii efectuate pe un numar mare de oameni indica faptul ca intre 18%
si 38% dintre ei au experimentat cel putin un vis precognitiv iar 70% au avut un dj vu.
Procentul celor ce cred ca visele precognitive sunt posibile este chiar mai mare, undeva intre
63% si 98%.
Iar pentru final: Visele sunt ilustrari ale cartii pe care sufletul tau o scrie despre tine. (Marsha
Norman)
Asadar, somn usor si vise placute! Ma duc in pat sa verific toate astea Voi?!

7 lucruri care vor contribui la dezvoltarea

gndirii logice

Creierul nostru e un fenomen foarte interesant. Pentru o productivitate mai bun, el are nevoie de
atenie i grij. n acest articol vei gsi 17 lucruri care vor ajuta ca creierul tu s fie mereu n
tonus, prin urmare, te vor face mai detept.

1. Bea dou pahare de ap dup ce te trezeti

n fiecare zi, timp de 30 de minute dup ce te-ai trezit, bea dou pahare cu ap. Organismul tu
nu primete ap n timpul somnului, asta nseamn ase nou ore (mai mult somn, este
duntor). Iar apa este necesar vieii. Att organismul tu, ct i creierul n mare parte nu trebuie
s fie dezhidratat.

Pentru a afla ct ap s bei n fiecare zi, nmulete numrul tu de kilograme la 3 apoi, suma
primit, mparte-o la 100. De exemplu, dac cntreti 80 de kilograme, nseamn c trebuie s
bei n fiecare zi 2,4 litri de ap.

2. Citete recenzi la cri n timpul micului dejun

S citeti cri este minunat, iar micul dejun cel mai bine prinde citind ceva scurt. Ai putea s
verifici wall-ul n Twitter, dar i va aduce asta un folos? Ai putea s citeti nouti dar ai nevoie
de ele? ncearc s stai o lun de zile fr nouti. Crede-m c ceea ce este cel mai important va
ajunge la tine prin orice caz, iar ceea ce nu are impact asupra vieii tale, atunci nici nu ai nevoie.
Cel mai bine ar fi s citeti recenziile la cri n timpul micului dejun. Care care e mai bun?
Direcioneaz-i atenia spre bestsellers. Dac o carte este popular, nseamn c ea nu este chiar
aa de rea. Cel mult s-ar putea ca aceasta s nu i plac. Dar pentru a te convinge trebuie s
citeti o recenzie.

3. Ascult radioul sau cri audio n timpul cltoriilor

Chiar dac petreci timp puin n cltorie, oricum descarc n telefonul tu fiiere audio
motivaionale. Un exemplu ar fi crile audio, discursuri ale trainerilor TED sau ali autori de
succes.

4. Bea ceai verde n timpul lucrului

A putea s i scriu aici diferite studii despre cum substanele chimice acioneaz asupra
organismului nostru. Dar nu o voi face. n schimb i voi spune: bea ceai verde n loc de cafea. El
va influena asupra organismului tu, a dispoziiei i a capacitilor de munc.

5. Dormi puin n timpul zilei

Un somn scurt n timpul zilei va relaxa creierul. Studiile au demonstrat c oamenii care dorm nu
doar noaptea, doar i ziua, sunt mai activi i mai repede nva.

6. Nu mai mnca zahr

Zahrul este periculos! Dac ai aa posibilitate, exclude zahrul din alimentaia ta. Sau cel
puin reduce cantitatea lui la minim. Dar dac nu poi renuna la zahr n totalitate, ncearc s
nu-l consumi atunci cnd ai nevoie s te concentrezi. Pentru c zahrul pur i simplu nu permite
creierului tu s lucreze repede. Oule i petele sunt mai benefice pentru organismul tu.

7. Acceseaz reelele de socializare i site-urile de divertisment doar cteva ore pe

zi
Creierul foarte repede se adapteaz informaiilor cu care l hrnim. Dac permanent te vei relaxa
cu ajutorul Facebook, Twitter sau alte site-uri de divertisment, atunci creierul tu va fi permanent
relaxat i i va fi foarte greu s te concentrezi asupra muncii pe care o faci. Oblig-i creierul s
lucreze la maxim, hrnindu-l cu informaie benefic. Dac totui ai mare nevoie s te relaxezi,
seteaz timer-ul pentru 10-15 minute i privete fotografii sau citete postri din diferite grupuri.

8. Alege jocurile n locul televizorului

Da, s-ar putea ca s i se par straniu acest sfat, dac mai sus i-am spus s evii site-urile de
divertisment. Dar, atunci cnd priveti televizorul, tu doar consumi ceea ce i se arat pe ecran.
Foarte rar la tv sunt prezentate filme care te fac s gndeti. Jocurile, dimpotriv, te fac s simi
procesul, s analizezi fiecare aciune a ta.

9. Citete cri n loc s priveti televizorul

Argumentele sunt aceleai ca i n cazul jocurilor. n timpul citirii, trebuie s i imaginezi eroii,
vocea lor, i chiar scene ntregi de aciune. Toate aceste aciuni i pstreaz creierul n tonus.

10. nva s faci programri IT

Programarea este aa un lucru care te va face s gndeti logic i structural. Nu i spun c ar
trebui s studiezi cri de mii de pagini i s cercetezi fiecare detaliu, algoritm i s le pui n
practic. Pur i simplu primete cteva cursuri pe site-uri cum ar fi Codecademy. E gratis i
interesant.

11. Privete filmulee TED n locul serialelor

Pierdem o gramad de timp privind serialele cum ar fi Marry Me, How I Met Your Mother,
etc. Ele sunt foarte interesante i ne capteaz atenia. Dar cum am remarcat mai sus, noi pur i
simplu vedem imaginea dar nu o analizm. Creierul nostru practic se deconecteaz de la realitate.
n locul serialelor, privete filmulee de la seminarele TED. Cu siguran vei afla ceva noi i
interesant.

12. Adaug sportul n viaa ta

Corpul i creierul nostru au o legtur strns. Exerciiile fizice nu doar ne permit s avem o
inut frumoas, dar ne menin n form i creierul nostru. Nu trebuie s fugi i s petreci toat
ziua ntr-o sal de sport. Urc scrile n loc s iei liftul sau mergi pe jos mai mult timp.

13. Petrece timpul cu cei care sunt mai detepi dect tine
Dac vrei s ctigi ntr-un joc de ah, alege un partener slab. Dac vrei s nvei s joci mai
bine, alege un partener mai puternic. Aceeai istorie este i cu creierul. Dac vom ncepe s
vorbim cu persoane care sunt mai detepte dect noi, asta va duce la ceea c noi ne vom dori,
instinctiv s ajungem la nivelul lor.

14. Pariaz cu cei care nu sunt de acord cu tine

ntr-o desbatere se nate adevrul. i nu doar! n asemenea situaii, vei nva s i argumentezi
rspunsurile, s accepi i s recunoti greelile tale.Deci, chiar dac nu ai dreptate, vei avea de
ctigat pentru c vei nva ceva noi.

15. Plimb-te la aer curat

Sunt scrise foarte multe articole despre beneficiile aerului curat asupra organismului tu. Prin
urmare i hrneti creierul cu sntate.

16. Poart cu tine un carnet

ntotdeauna trebuie s ai cu tine un carnet n care s i scrii noile idei, gnduri sau alte schie
pentru munc. De asemenea, trebuie s i notezi i ntrebrile care i apar. Apoi n timpul liber,
vei putea s revii asupra lor i s le analizezi. Asta influeneaz favorabil asupra logicii.

17. Rezerv-i 10 minute astzi pentru ca s i planifici ziua de mine

Totul va funciona mai efectiv dac va fi planificat. Fr un plan, viaa noastr ar fi o dezordine
i plictiseal.

10 expresii puternice care i vor schimba

destinul

Lumea din jurul nostru este oglinda din interiorul nostru. Fiecare gnd, fiecare aciune, fiecare
sentiment determin personalitatea noastr. i fiecare dorin, pe care o pstrm n noi, mai
devreme sau mai trziu, gsete o modalitate de a prinde via.
Iar toate acestea, cu ajutorul expresiilor zilnice ne pot programa creierul, corpul i sufletul pentru
succes.

1. Eu sunt puternic
ncrederea c eti puternic este una dintre cele mai puternice afirmaii interioare. Acum poi s
gndeti c nu eti aa, ns repetarea constant a acestei expresii te vor determina s crezi n
asta. tiina demult a demonstrat c discuiile cu tine nsui conduc la schimbri eseniale n
creier.

Un exemplu strlucitor despre cum funcioneaz aceast expresie este boxerul legendar
Muhamed Ali. Citete interviurile lui i vei vedea de cte ori folosea el aceastr fraz. ntr-un
final, el a devenit puternic.

2. Astzi sunt plin de energie i cu o dispozi ie excelent

Pozitivismul ia natere n interiorul omului, dar nu se creaz datorit factorilor externi i a
circumstanelor. Iar dispoziia se formeaz anume n momentul cnd ne trezim dimineaa. De
aceea, repet aceast fraz imediat ce te trezeti.
i ine minte: nimeni i nimic nu i poate strica dispoziia, pn cnd tu nu i permii.

3. M iubesc aa cum sunt

Se consider c iubirea fa de sine e cea mai sincer i mai mare form de afeciune. Dac
omului nu-i place cine este, asta va avea un efect negativ asupra vieii lui. l va trage jos.
Dac crezi c aceste cuvinte sunt despre tine i nu poi s te mpaci cu defectele tale, permanent
te nvinuieti, atunci primete sfatul meu: repet aceast fraz de mai multe ori.

4. Am un corp sntos, o minte strlucitoare i un suflet lini tit

Corpul sntos ncepe de la sntatea sufletului i a minii. Dac n sufletul tu plng pisicile,
asta va influena negativ asupra minii i a corpului. Prin urmare, dac unul dintre cele trei
elemente se confrunt cu o problem, ntreg mecanismul va ncepe s funcioneze cu dificultate.
Principalul element care determin dac omul este sntos sau nu este nsui omul. Dac te-ai
convins c ai un suflet, un corp i o minte sntoas, nseamn c aa i este. Dar dac consideri
c eti bolnav, aa vei ajunge n scurt timp.

5. tiu c pot s fac orice

Este anume ceea ce trebuie s-i bagi permanent n cap cu orice pre. Asta e ceea ce trebuie s
cread fiecare persoan, pentru ca mai apoi s nu-i par ru pentru anii trecui n zadar.

6. Tot ce se face n viaa mea, se face spre bine

Pericolele nu nseamn circumstanele sau momentele negative care au loc n viaa noastr, dar
atitudinea noastr fa de ele.
Nu putem afla viitorul, dar putem s controlm prezentul. Iar aceast afirmaie ne poate ajuta.

7. mi construiesc viaa singur

Eti n stare s cucereti orice munte dac vei ncepe mai devreme s alctuieti un plan de
aciuni pentru a obine succesul. i da, succesul este o aciune planificat i foarte rar
ntmpltoare.
Fiecare zi ne ofer noi posibiliti. i tu poi s obii anume ceea ce i doreti cel mai mult.
Pentru c tu i construieti viaa, dar nu viaa te construiete pe tine.

ncepe-i ziua cu gnduri pozitive c conduci n totalitate viaa ta, iar n curnd vei vedea cte
lucruri impresionante se vor ntmpla cu tine.

8. i iert pe toi care m-au rnit n trecut i lini tit m ndeprtez de ei

Asta nu nseamn c am uitat ce mi-au fcut, dar asta nseamn c deja nu mai conteaz. Lecia a
fost nvat i concluziile au fost trase.
Capacitatea de a ierta e ceea ce i permite s mergi mai departe, dar s nu suferi din cauza
obidelor din trecut. Reaciile tale la unul sau alte momente nu depinde de prerile celor din jurul
tu.
Eti att de puternic, nct poi ierta chiar i o mie de oamenii, chiar cu condiia c nici unul
dintre ei nu te va ierta.
Repet aceast fraz de fiecare dat cnd nimereti ntr-o situaie de conflict.

9. ntmpin cu bucurie provocrile, iar potenialul meu de lupt cu ele este nelimitat
Tu nu ai nici o limit, dect cele care triesc n interiorul tu. Ce via i doreti? Ce te oprete?
Ce bariere ai construit n faa ta?
Aceast afirmaie te va ajuta s treci peste limite.

10. Astzi renun la toate obiceiurile vechi i mi voi face altele noi
Fiecare gnd, fiecare aciune a noastr ne definesc personalitatea i viaa. Gndurile noastre i
acinile ne formeaz obiceiurile. Noi suntem ceea ce facem.
Schimbndu-ne obiceiurile, ne vom schimba viaa. Iar aceast fraz, pe care i-o recomand s o
spui la nceputul zilei, i va reaminti c astzi a venit ziua s schimbi totul.

Cele mai importante 20 de caracteristici ale

oamenilor cu adevrat puternici

Deseori, unele dintre lucrurile pe care le facem deranjeaz pe cei din jurul nostru i astfel n loc
de confort primim doar emoii negative. De regul, oamenii care sunt numii tari de caracter
sunt cei care ncearc s evite, prin diverse metode crearea unor astfel de situaii.
n acest articol vei gsi o list cu 20 de aciuni, pe care oamenii tari de caracter le evit i pe care
ar trebui s le evitm i noi:

1. Ei nu triesc n trecut
Oamenii puternici se strduiesc s-i concentreze atenia pe tot ceea ce se ntmpl n prezent i
un pic n viitorul apropiat. Ei consider c nu suntem n stare s influenm cumva n trecut, iar
s ne facem griji pentru un viitor departe e n zadar.

2. Nu ncearc cu orice pre s rmn n zona de confort

Zona de confort e un loc foarte periculos. Aceasta este o groap ntunecat n care s-ar putea s te
pierzi, dac rmi acolo prea mult. Dac toat viaa s rmi n zona de confort, ar nsemna s nu
trieti deloc.

3. Nu i permit s resping opiniile altor oameni

Opinia este bun indiferent de cine a spus-o. Nu permite EU-lui tu s dein autoritate peste
tine, iar dac cineva vrea s-i dea un sfat, primete-l mulumind.

4. Nu le este fric de schimbri

Cei puternici de fire neleg s schimbrile n via sunt inevitabile. S ncerci s le evii este
inutil i prostesc. ncercnd s te fereti de ele, vei pierde vremea n zadar.

5. Nu i nchid gndirea pentru noi idei i cuno tin e

Nici eu, nici tu i nimeni altcineva nu poate ti totul. Chiar i cunotinele n care crezi sut la
sut s-ar putea s nu fie att de corecte. Dac i vei ine gndirea nchis cu minile tale vei
sugruma posibilitatea de a afla ceva nou. n momentul n care ncetezi s afli ceva nou ncetezi
s trieti.

6. Nu le permit altor persoane s decid n locul lor

Singur trebuie s iei decizii i s poi responsabilitate pentru aciunile tale nu trebuie s le
permii altora s fac acest lucru pentru tine. neleg c ideea de a pasa grijile pe seama cuiva
este tentant, ns asta ar nsemna doar s amni ceea ce nu poate fi evitat consecinele
aciunilor tale le vei simi pe propria piele, chiar dac cineva va decide n locul tu.

7. Nu invidiaz succesul altora

Cnd alte persoane au succes, trebuie s te bucuri pentru ele. Dac ei au reuit i tu vei reui. Cu
siguran. Iar un succes strin n nici un caz nu va influena asupra succesului tu nici azi, nici
mine. Nu invidia succesul altora. Mai bine ar fi s te motiveze s mergi nainte.

8. Nu cred c ansele lor sunt minime

Gndurile noastre au efect asupra perspectivei noastre, prin urmare, de gndurile noastre depinde
ceea ce vom fi n stare s facem. Cei cu caracterul puternic tiu asta i utilizeaz acest truc.

9. Nu se comptimesc
n via se poate ntmpla orice. Uneori ea nu este att de uoar. Oamenii sufer, oamenii mor
Nimeni nu poate atepta c viaa lui va fi ntotdeauna fericit i fr probleme. Vei cdea i te vei
ridica de nenumrate ori. ntrebarea este: TU eti ndeajuns de puternic pentru ca de fiecare dat
s te ridici i s mergi nainte?

10. Nu sunt obsedai de complexe

Evident c trebuie s inem cont de prile negative ale noastre, pentru ca s ncercm s le
eliminm. ns dac chiar vrei s obii succes n via, ncearc s nu fii atins de ele, i s-i
continui aciunile pentru a reui. Dac eti bun i ru n acelai timp n toate, niciodat nu vrei
reui s mergi mai departe dect i-ai dori. Pentru asta trebuie s influenezi asupra prilor tare
bune i s le faci i mai bine, iar procentajul succesului tu va crete considerabil.

11. Nu ncearc s le plac tuturor

Un lucru bine fcut e un lucru bine fcut indiferent de cine l va analiza. Nu vei putea s fii pe
placul tuturor, ns ntotdeauna vei putea s-i ndeplineti munca cu seriozitate.

12. Nu se nvinovesc pentru ceea ce nu pot face

Oamenii puternici neleg c nu pot controla totul i c nimeni nu va fi n stare s-i controleze pe
ei. Ei nu se nvinovesc pentru ceea ce nu pot face.

13. Ei sunt rbdtori

Rbdarea este un dar dumnezeiesc. Cei mai muli dintre noi au parte de nfrngeri nu pentru c
nu sunt ndeajuns de buni sau nu sunt n stare s obin succes. Ei au parte de insuccese pentru c
nu au rbdare i las minile n jos nainte de vreme.

14. Evit nenelegerile

Cel mai important pentru orice sistem sau organizaie este o comunicare bun ntre membrii
acestora. Doar c atunci cnd acest lucru se refer la anumite persoane, situaia un pic se
complic. S transmii o informaie unui alt om, nu este deajuns s-ar putea ca el s nu te
neleag corect, va transmite mai departe o informaie care s-ar putea s i fac ru. Oamenii
puternici ncearc ntotdeauna s fac n aa fel nct s fie nelei i destul de rbdtori pentru a
evita nenelegerile.

15. Nu consider c cei din jurul lor le sunt datori

ine minte nimeni i nimic nu i este dator. Trieti? Foarte bine, restul depinde doar de tine!
Viaa nu i este datoare cu nimic. i nici celelalte persoane. Dac i doreti ceva, pi, atunci ai
un scop. Atinge-l. Obine-l. Ala este viaa. Iar mic-dejunuri gratis nu sunt.

16. Nu vor repeta greelile fcute

S faci greeli este normal. Dac o repei, nu este normal. i dac mai faci aceeai greeal
pentru a treia oar probabil a venit timpul s ncetezi s mai bei i s te mai droghezi? Vorbesc
serios. Dac faci de mai multe ori aceeai greeal, ori eti prost, ori eti beat ori eti drogat.

17. Nu cad n plasa fricii

Uneori se ntmpl ca viaa s fie nspimnttoare. Dar dac ne vom analiza mai bine fricile,
unele dintre ele nu sunt chiar logice. Dac vrei s riti pentru ceva, atunci f-o! Iar dac i-e fric,
nelege c dac i-e fric de eecuri, nseamn c acest scop a fost cu adevrat important pentru
tine.

18. Nu acioneaz pn cnd nu analizeaz consecin ele ac iunilor

sale
Oamenii puternici, nainte de a aciona, vor ncerca s neleag care vor fi consecinele
aciunilor lor. Dac ai timp s analizezi mai mult, s calculezi i s gseti modalitile cele mai
bune de a aciona, aa i f! Dar dac nu faci asta n timp liber eti pur i simplu un om lene.

19. Nu-i ascund emoiile

Nu eti Superman, nu poi s faci totul singur. i chiar dac poi, de ce s faci asta? Dac cineva
i propune ajutor, de ce s-l refuzi? Comunic cu alte persoane. Ascult-le ideile, vezi cum ei
muncesc. n cele din urm, unde am fi noi dac nu ne-am ajuta reciproc?

20. Nu se dau btui

Probabil asta este cea mai mare slbiciune a noastr s ne dm btui atunci cnd suntem la un
pas de victorie. Oamenii puternici niciodat nu se las de ceea le pas cu adevrat. Ei se ocup
doar de lucrurile cu adevrat important, ignornd ceea ce nu era prea important. Iar ncepnd un
lucru, l fac pn la capt. ntotdeauna. Fr excepii.