Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.

Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul
acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
A fost promulgat la 11.09.1865
Stabilirea ca fapta de sustragere de cabluri, linii, echipamente si instalatii de telecomunicatii,
radiocomunicatii, precum si componente de comunicatii constituie infractiunea de furt calificat prevazuta
de art. 209 alin. 3 lit. h) din Codul penal, chiar daca, in momentul sustragerii, nu erau efectiv integrate
intr-o retea sau intr-un sistem de comunicatii.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Legea privind organizarea judiciar
Este operatiunea efectuata de organele de urmarire penala si de instanta de judecata prin care se stabileste
concordanta deplina
Modalitate de savarsire a unor infractiuni si consta in trecerea ilegala, in stapanire propie, prin luare a unui
mobil care apartine altei persoane sau se gaseste in posesia sau detentia legitima a altei persoane.
Reprezinta ansamblul atributiilor si responsabilitatilor stabilite de autoritatea sau institutia publica, in
temeiul legii, in scopul realizarii competentelor sale.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Termen folosit pentru a desemna activitatea instantelor judecatoresti.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea
erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Sustinerile si punctele de vedere ale partilor si procurorului exprimate in cursul procesului penal cu privire
la solutionarea cauzei deduse judecatii.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul
acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Partea introductive a hotararii judecatoresti, care cuprinde: denumirea instantei; ziua, luna si anul sedintei
de judecata, cu mentiunea daca aceasta a fost sau nu publica; numele si prenumele judecatorilor,
Este operatiunea efectuata de organele de urmarire penala si de instanta de judecata prin care se stabileste
concordanta deplina
Modalitate de savarsire a unor infractiuni si consta in trecerea ilegala, in stapanire propie, prin luare a unui
mobil care apartine altei persoane sau se gaseste in posesia sau detentia legitima a altei persoane.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul
acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul
acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce
cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Institutii, piete si infrastructuri ce interactioneaza in mod complex
Modalitate de savarsire a unor infractiuni si consta in trecerea ilegala, in stapanire propie, prin luare a unui
mobil care apartine altei persoane sau se gaseste in posesia sau detentia legitima a altei persoane.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul
acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul
acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Este format din relatiile sociale care sunt vatamate sau puse in pericol prin actiunea sau inactiunea
faptuitorului.

Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul
acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Modalitate de savarsire a unor infractiuni si consta in trecerea ilegala, in stapanire propie, prin luare a unui
mobil care apartine altei persoane sau se gaseste in posesia sau detentia legitima a altei persoane.
Este procesul psihic care se manifesta prin actiuni constiente indreptate spre realizarea unor scopuri
stabilite.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Legea privind organizarea judiciar
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea
erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Modalitate de savarsire a unor infractiuni si consta in trecerea ilegala, in stapanire propie, prin luare a unui
mobil care apartine altei persoane sau se gaseste in posesia sau detentia legitima a altei persoane.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul
acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Este calea de atac ordinara prin care la cererea procurorului si a partilor interesate se asigura repararea
erorilor din hotararile judecatoresti pronuntate in fond, constituind al treilea grad de jurisdictie.
Cooperarea in domeniul justitiei si al afacerilor interne (cunoscuta si sub denumirea de "al treilea pilon") a
fost institutionalizata prin Titlul VI al Tratatului asupra Uniunii Europene. Scopul acestei cooperari a fost
acela de a pune in practica principiul liberei circulatii a persoanelor. Cooperarea a inclus:
Modalitate de savarsire a unor infractiuni si consta in trecerea ilegala, in stapanire propie, prin luare a unui
mobil care apartine altei persoane sau se gaseste in posesia sau detentia legitima a altei persoane.
Este fapta ce prezinta pericol social, care a fost savarsita cu vinovatie si este prevazuta de legea penala.
Conform art.208 Cod Penal, luarea unui bun mobil din posesia sau detentia altuia, fara consimtamintul
acestuia, in scopul de a si-l insusi pe nedrept, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 12 ani.
Act normativ emis de catre organul legislativ al puterii de stat (in Romania acesta este Parlamentul), ce
cuprinde norme generale, de conduita, obligatorii si impersonale.
Nicolae Popa s-a nascut la data de 1 septembrie 1939 in orasul Govora (judetul Valcea). A absolvit in anul
1960 Facultatea de Drept a Universitatii Bucuresti, obtinand apoi si titlul stiintific de doctor in drept al
aceleiasi universitati in anul 1975.
Va prezentam in continuare textul integral al deciziei:
DECIZIA Nr. II din 16 ianuarie 2006
Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 291 din 31/03/2006

Dosar nr. 30/2005

Sub presedintia domnului prof. univ. dr. Nicolae Popa, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie
Inalta Curte de Casatie si Justitie, constituita in Sectii Unite in conformitate cu dispozitiile art. 25 lit. a)
din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara, republicata, s-a intrunit in vederea examinarii
recursului in interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie, cu privire la incadrarea juridica a faptei de insusire pe nedrept de cabluri, linii,
echipamente si instalatii de telecomunicatii, radiocomunicatii, precum si componente de comunicatii.
Sectiile Unite au fost constituite cu respectarea cerintelor art. 34 din Legea 304/2004, republicata, fiind
prezenti 85 de judecatori din totalul de 108 in functie .
Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost reprezentat de
procurorul Nicoleta Eucarie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a
sustinut recursul in interesul legii, punand concluzii pentru admiterea acestuia in sensul de a se stabili ca
fapta de sustragere de cabluri, linii, echipamente si instalatii de telecomunicatii, radiocomunicatii, precum
si componente de comunicatii constituie infractiunea de furt calificat prevazuta de art. 209 alin. 3 lit. h)
din Codul penal, chiar daca, in momentul sustragerii, nu erau efectiv integrate intr-o retea sau intr-un

sistem de comunicatii.
SECTIILE UNITE,
deliberand asupra recursului in interesul legii, constata urmatoarele:
In practica instantelor judecatoresti s-a ivit diversitate de opinii cu privire la incadrarea juridica ce trebuie
data faptei de insusire pe nedrept de cabluri, linii, echipamente si instalatii de telecomunicatii,
radiocomunicatii, precum si de componente de comunicatii, in cazul in care acestea nu sunt efectiv
integrate intr-o retea sau intr-un sistem de comunicatii.
Astfel, unele instante s-au pronuntat in sensul ca o atare fapta constituie infractiunea de furt calificat
prevazuta de art. 209 alin. 3 lit. h) din Codul penal chiar si in cazul in care cablurile, liniile, echipamentele
si instalatiile de telecomunicatii sau de radiocomunicatii si componentele acestora nu sunt efectiv
integrate intr-o retea sau intr-un sistem de comunicatii.
S-a motivat ca, in raport cu structura de redactare a art. 209 alin. 3 lit. h) din Codul penal, se impune sa se
considere ca legiuitorul a urmarit sa incadreze in infractiunea de furt calificat prevazuta de acest text
de lege insusirea pe nedrept a oricaruia dintre elementele ce intra in compunerea unei retele sau a unui
sistem de telecomunicatii ori radiocomunicatii, independent daca ele sunt sau nu integrate intr-o astfel de
retea sau in sistem .
Alte instante, dimpotriva, s-au pronuntat in sensul ca fapta de insusire pe nedrept de cabluri, linii,
echipamente si instalatii de telecomunicatii, radiocomunicatii, precum si componente de comunicatii
constituie infractiunea de furt calificat prevazuta de art. 209 alin. 3 lit. h) din Codul penal numai daca, in
momentul sustragerii, acestea erau efectiv integrate intr-o retea sau intr-un sistem de comunicatii aflat sau
nu in functiune.
Aceste din urma instante au interpretat si au aplicat corect dispozitiile legii.
Intr-adevar, in art. 209 alin. 3 lit. h) din Codul penal este inclusa, in sfera infractiunii de furt calificat,
sustragerea de "cabluri, linii, echipamente si instalatii de telecomunicatii, radiocomunicatii, precum si
componente de comunicatii".
Din aceasta prevedere explicita a legii rezulta ca oricare dintre aceste componente de comunicatii poate
face obiectul infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 208 alin. 1 raportat la art. 209 alin. 3 lit. h)
din Codul penal.
Dar pentru ca fapta de insusire pe nedrept a unuia sau mai multor elemente componente dintr-o retea sau
dintr-un sistem de comunicatii sa fie susceptibila de a fi incadrata in agravanta prevazuta de acest text de
lege, este necesar ca respectivele componente sa fi fost integrate efectiv intr-o retea sau intr-un sistem de
comunicatii aflat sau nu in functiune. Altfel, dispozitia de agravare nu ar fi aplicabila, deoarece din insasi
reglementarea ce i s-a dat rezulta vointa legiuitorului ca protectia penala mai eficienta sa asigure ocrotirea
nu numai a sistemelor de comunicatii aflate sau nu in functiune, ci si a elementelor din compunerea lor,
insa numai in masura in care sunt integrate efectiv in aceste sisteme.
Ratiunea unei asemenea cerinte este fireasca daca se are in vedere ca numai integrarea efectiva a
componentelor de comunicatii intr-o retea sau intr-un sistem le confera valoarea deosebita impusa de
posibilitatea de a fi folosite numai asamblate potrivit destinatiei lor specifice.
De aceea, ori de cate ori sustragerile privesc doar cabluri, echipamente sau alte elemente disparate,
neintegrate efectiv in retea sau sistem de comunicatii, atari fapte nu pot fi considerate ca intrunesc
trasaturile specifice ale agravantei mentionate, ramanand astfel susceptibile de a fi incadrate, dupa caz,
intr-o alta agravanta sau doar ca simplu act de sustragere vizat de dispozitiile art. 208 alin. 1 din Codul
penal.
In aceasta privinta este de observat ca si forma agravata a infractiunii de distrugere prevazuta in art. 217
alin. 3 din Codul penal, precum si infractiunea de distrugere prevazuta de art. 276 alin 1 dinCodul
penal vizeaza instalatii sau sisteme in intregul lor, iar nu doar componente neintegrate in acestea.
Asa fiind, se impune sa se considere ca dispozitiile art. 209 alin. 3 lit. h) din Codul penal se refera la
cabluri, linii, echipamente si instalatii de telecomunicatii, radiocomunicatii, precum si componente de
comunicatii efectiv integrate intr-o retea sau intr-un sistem de comunicatii, aflat sau nu in functiune, iar nu
doar la elemente componente, separate, ale acestora.

In consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 25 lit. a) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciara,
republicata, si ale art. 4142 din Codul de procedura penala, urmeaza a se admite recursul in interesul legii
si a se stabili ca fapta de insusire pe nedrept de cabluri, linii, echipamente si instalatii de telecomunicatii,
radiocomunicatii, precum si componente de comunicatii constituieinfractiunea de furt calificat prevazuta
de art. 209 alin. 3 lit. h) din Codul penal numai daca, in momentul sustragerii, acestea erau efectiv
integrate intr-o retea sau intr-un sistem de comunicatii aflat sau nu in functiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
In numele legii
D E C I D:
Admit recursul in interesul legii declarat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de
Casatie si Justitie .
In aplicarea dispozitiilor art. 209 alin. 3 lit. h) din Codul penal, stabilesc:
Fapta de insusire pe nedrept de cabluri, linii, echipamente si instalatii de telecomunicatii,
radiocomunicatii, precum si componente de comunicatii constituie infractiunea de furt calificat prevazuta
de textul de lege mentionat numai daca, in momentul sustragerii, acestea erau efectiv integrate intr-o retea
sau intr-un sistem de comunicatii aflat sau nu in functiune.
Obligatorie, potrivit art. 4142 alin. 2 din Codul de procedura penala.
Pronuntata in sedinta publica din 16 ianuarie 2006.
PRESEDINTELE INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE, prof. univ. dr. NICOLAE POPA
Magistrat-asistent-sef, Victoria Maftei
Trimite speta si prietenilor
Pronuntata de: Inalta Curte de Casatie si Justitie - Sectiile Unite