DESCRIEREA ECONOMICO-GEOGRAFICA COMPARATIVA

A ITALIEI I NORVEGIEI (conform algoritmului)

Folosind diferite surse geografice (harti din atlas,literatura suplimentara , date statistice , presa periodica , emisiuni
televizate, internet ), descrie Italia i Norvegia, comparativ , conform algoritmului . Evidentiaza trasaturile comune
si deosebirile dintre aceste state.Completeaza tabelul.

STATELE COMPARATE
Indicii de comparare

Trasaturi comune

Deosebiri

Pozitia economico-geografica

-Ambele tari sint situate pe

continentul European si
ambele sunt state peninsulare
-Ambele tari fac parte din
aceleasi organizatii (ONU si
NATO)
-Si Italia si Norvegia au o
amplasare fizico-geografica
favorabila deoarece se
invecineaza cu statele inalt
dezvoltate
-Pozitia geografica a abelor
tari afavorizat dezvoltarea
pisciculturei fiindca ambele
state au iesire directa la
Oceanul Arctic (Norvegia)si
respectiv la Marea
Mediterana(Italia) ceea ce
permite intretinerea relatiilor
economice

-Norvegia este asezata in

Europa Nordica(pen.
Scandinava).
Italia este situata in Europa
de Sud(pen Italic )si cuprinde
dou enclave independente: San
Marino i Vatican.
-Norvegia: Suprafata: 323 758
km si este impartita in 19
districte.
Italia: Suprafata: 301.323 km, este
impartita in 102 provincii, grupate in 20
de regiuni.
- Norvegia: Vecini: Rusia, Finlanda ,
Suedia .
-Oceanul Atlantic (Marea Nordului,
Marea Norvegiei), si Oceanul
Arctic (MareaBarents)
Italia: Vecini: Franta; Elvetia,
Austria ; Slovenia.
-Marea Adriatica; Marea Ionica;
Marea Mediterana; Marea
Tireniana;
Nu are iesire directa la ocean.

Conditiile si resursele naturale

Ambele state dispun de

un relief muntos
-Italia este strbtut de
Munii Apenini si este
cunoscuta mai ales prin cei
doi faimoi vulcani: Vezuviu
Etna
-Norvegia este strbtut de
Alpii Scandinavici, cele mai
importante piscuri sunt Gausta
(1883 m), Borge (1703 m)s.a..
-Ambele tari dispun de
resurse piscicole, datorita
faptului ca au iesire la mai
multe mari ale oceanului
planetar.
-Ambele tari nu dispun de o
retea densa de riuri

-Clima Italiei in general este

temperat maritim
Clima Norvegiei este temperat
oceanic, (influenat de
Curentul Golfului).
-Italia : Rezervele de gaze
naturale i de petrol sunt
nensemnate. De aceea petrolul
este importat din Orientul
Mijlociu i Libia
Norvegia: Principalele resurse
minerale intalnite in Norvegia
sunt petrolul si gazele naturale
intalnite in Marea Nordulul.
-Italia: ara nu este bogat nici
n celelalte resurse minerale, cu
excepia sulfului, marmurei i a
zincului.
Norvegia dispune de bogate
resurse de subsol : minereuri de
fier, cupru, zinc, plumb,
molibden i de un substanial
potenial hidroenergetic.

Populatia(numarul,densitatea,sporu
l natural,structura economica)

-Ambele tari au o rata

natalitatii relativ mica : Rata
anuala de crestere: 0.1%
(Italia)- 0.4%(Norvegia)
-Ambele tari au aproximativ
aceleasi valori ale sperantei de
viata la nastere: Femei 84
ani / Barbati 78 ani(IT)
Femei 82 ani / Barbati 77
ani(NOR)
-Ambele tari sunt omogene
din punct de vedere lingvistic
si religios, mai mult de 90%
sunt italieni si respectiv
norvegieni.

IT : Numar de locuitori: 58
milioane
NOR: Numar de locuitori: 4,8
milioane
Densitate: 197 locuitori /
km(IT)
Densitate: 14 locuitori /
km(NOR)
Pe lng italieni, ara mai este
populat i de germani,
francezi a.
n Norvegia mai locuiesc
polonezi, suedezi, palistanezi,
irakieni, somalezi, germani,
vietnamezi i danezi.
Urbanizarea: in Italia - 67% si
in Norvegia -80%
-ndustria Italiei se bazeaza pe
importul unei cantitati mari de
petrol. Principalele centre de
rafinare a petrolului sunt
situate in porturi ceea ce a
favorizat dezvoltarea
ind.siderurgice in porturile

Specializarea industriei

-Ambele tari au ramura

constructoare de masini bine
dezvoltata
Industria constructoare de
maini este puternic i
diversificat. n Italia i au
sediul firmele Ferrari, Fiat,

Specializarea agriculturii

produsele crora sunt

cunoscute n ntreaga lume.
Dup producia de
automobile, Italia ocup locul
7 n lume.
Construcia de maini este o
ramur n care Norvegia se
evidentiaza prin producia de
nave, echipamente i utilaje
electrotehnice, maini unelte.
-Industria chimic este foarte
variat, fcndu-se remarcat
prin cauciucul sintetic,
anvelope, fire si fibre
sintetice, ngrminte
chimice, celuloz i hrtie in
ambele state.
-Ambele tari au industria
alimentara bine dezvoltata
Italia se remarc prin
produsele de patiserie, ulei de
msline, zahr, conserve de
pete i vin.
Iar Norvegia prin produse
lactate, margarin, conserve
de carne i de pete.

maritime. Italia ocup locul

3 n Europa i locul 9 pe glob
dupa productia de otel si fonta
. Centre ale productiei de otel
se gsesc situate n oraele:
Genova, Serto San Giovanni,
Milano, Torino, Marghera,
Napoli,Taranto, Piombio.
-Norvegia are o productie
insemnata de energie electrica
(furnizata de hidrocentrale);
pe baza acestora si a
zacamintelor de minereuri s-a
dezvoltat intens electrometalurgia (oteluri, feroaliaje,
aluminiu, zinc, nichel, cupru).
-Italia: Industria textil se
caracterizeaz prin
prelucrarea lnii i a mtsii
naturale.
-Norvegia: prelucrarea
lemnului

In Ambele tari sectorul

zootehnic este reprezentat de
prin creterea
bovinelor,porcinelor si a
ovinelor . Este foarte
dezvoltata piscicultura :
Flotele de pescuit se afla in
majoritatea asezarilor de pe
coasta, principalele capturi
fiind cele de sardele, scrumbii
si barbuni. Captura totala este
in jur de 350.000 de tone, la
care se adauga pana la
550.000 tone de
moluste.Pescuit intens (se
vneaza balene)

-In Italia este dezvoltata

cultura plantelor deoarece
41% din suprafata terenului
arabil al Italiei este folosit
pentru agricultura, in timp ce
17% pentru pasunat
-Agricultura Norvegiei se
bazeaz pe creterea
animalelor, deoarece doar
3,5% din suprafaa total a
rii poate fi folosit pentru
agricultur.
-De asemenea, Italia deine
supremaia pe glob dupa
productia de vinuri de calitate
si de msline (2/5 din
producia mondial). Cele mai
ntinse plantaii de mslini
sunt situate in Apulia,

mslinul fiind absent numai n

Nord. -Italia este unul
dintre marii productori
europeni de cereale si cel mai
mare productor de legume si
fructe. ara deine locul 3 n
Europa la producia de fructe,
(mere, pere si nectarine) si
locul la 6-7 la citrice, obinute
n Sicilia, n partea sudic a
Peninsulei Italice i n
Calabria.
Participarea in diviziunea
internationala a muncii

Italia este un stat nalt

industrializat, cu o economie
Ambele sunt state bine
incadrate in diviziunea muncii dezvoltat, cu varietatea mare
de produse ce i permit s
exporte n aa state ca
Germania, Franta, SUA,
Marea Britanie, Spania,
Elvetia, Belgia, Luxemburg,
Olanda cte 3%. n ceea ce
privete importul, Italia
plaseaz pe piaa sa intern
produsele unor state ca
Germania, Franta, Marea
Britanie, Olanda, Belgia,
Luxemburg, Spania, SUA cte
4%.
Norvegia
particip la diviziunea
internaional a muncii,
stabilind relaii comerciale cu
Suedia, Marea Britanie,
Germania, Danemarca,
S.U.A., Frana, Olanda.

Concluzii

Italia i Norvegia au cunoscut o dezvoltare economic diferit,

dar i cu unele aspecte comune, cu toate c sunt situate n
regiuni foarte diferite ale continentului european( Italia n
partea de sud i Norvegia n partea de nord) . Ambele state au
ieire la mare i prin aceasta acces la ci comerciale de
importan internaional, la bazinele de materii prime de
combustibili. Avnd ca vecini state nalt dezvoltate, acestea pot
s exporte eficient producia pe pieele interne ale
acestora.Ambele state au o industrie devoltat, ns poziia
economico-geografic a Italiei i permite dezvoltarea unui

numr mai mare i mai divers de ramuri industriale, reuind s

ocupe locuri de frunte n lume i n Europa la producia de
automobile, de oel i de font i s se remarce prin gama
variat de produse alimentare. Dei a nregistrat progrese n
domeniile electrometalurgiei, ramurile industriale ale
Norvegiei sunt nc n curs de dezvoltare . Ambele ri
particip la diviziunea internaional a muncii, ns cu un nivel
diferit. Ambele state import produsele pe care nu le produc
sau care nu sunt suficiente pentru a asigura necesitile
populaiei si ambele state exporta o gama large de produse dar
in cantitati diferite .Italia si Norvegia sunt un exemplu de state
care au imbinat eficient toate tipurile de resurse pe care le
detin.