INGRIJIREA PACIENTILOR CU AFECTIUNI CHIRURGICALE

INFECTII ACUTE CHIRURGICALE LOCALIZATE

Infectia chirugicala, adesea polimicrobiana, se caracterizeaza prin aceea ca

focarul primar nu se vindeca spontan si ca el se poate complica (supuratii, necroza,
gangrena, infectii sistemice). Incizia asociata sau nu cu drenajul reprezinta
tratamentul de baza al acestei infectii.
In general tabloul clinic al unei infectii acute generalizate este reprezentat de
semne locale si generale.
Semnele locale sunt :
- roseata rubor este expresia vasodilatatiei locale,
- caldura calor este urmarea activizarii circulatiei prin afluxul sporit de
sange,
- tumefactia tumor este rezultatul exudatului lichidian si leucodiapedezei,
- durerea dolor este urmarea excitatiei supraliminare a terminatiilor
nervoase
- limitarea sau abolirea functiei functio lesa,
- fluctuenta caracterizata prin inmuierea regiunii si perceperea continutului
lichid la palparea bidigitala si bimanuala. Ea apare in stadiul constituit al
abcesului.
- Limfangita si limfadenita semne de propagare limfatica care apar in
vecinatate sau la distanta de leziune
Semne generale sunt :
- febra, frison, alterarea progresiva a starii generale.

Foliculita
- infectie stafilococica a foliculului pilos. Se descriu mai multe forme : foliculite
superficiale localizate frecvent in pielea paroasa a capului, pe fata sau pe partile
paroase ale membrelor, foliculita genelor si foliculita narinara.

Furunculul
- este un proces infectios acut produs de un stafilococ, localizat la nivelul
foliculului pilos si a glandei sebacee anexe. In urma infectiei acute se produce
burbionul leziunea caracteristica.

- furunculoza este afectiunea caracterizata prin aparitia concomitenta si/sau

succesiva a mai multor furuncule la acelasi pacient.
- infectia survine de cele mai multe ori la bolnavii cu reactivitate precara, fiind
favorizata de iritatiile cutanate si de igiena defectuoasa.
- local se remarca o mica tumefactie care acompaniata de o hiperemie importanta a
tegumentelor supraiacente. Dupa 2-3 zile apare o flictena centrata de un fir de par.
Dupa 5-6 zile flictena se sparge si lasa sa se scurga o secretie purulenta. Pot aparea
si semne generale febra, frison, cefalee, anorexie, alterarea starii generale.
- pot aparea complicatii septicemice grave
- tratamentul inainte de aparitia flictenei se aplica prisnite alcoolizate, apoi se
impune un tratament chirurgical cu incizarea coleciei si chiuretarea plgii. Se pot
administra antibiotice numai dupa efectuarea antibiogramei in cazurile complicate.

Carbunculul
- sau furunculul antracoid este o infectie acuta stafilococica, rezultata in urma
aglomerarii unor multiple furuncule, ce realizeaza un placard cutanat sub care se
dezvolta un proces masiv flegmonos ntins.
- apare cu precdere la nivelul cefei i al spatelui
- simptomatologia este asemanatoare cu cea a furunculului, dar semnele sunt mai
grave
- tratamentul este unul chirurgical, incizia fcndu-se n cruce, se chiureteaz plag
i se debrideaz. Antibioterapia este obligatorie.

Hidrosadenita
- este o infectie acuta stafilococica localizata la nivelul glandelor sudoripare ( in
special in axila). Se produc in acelasi timp sau succesiv mai multe focare
inflamatorii
- simptomatologia este asemanatoare cu cea a furunculului, la care se adauga
impotenta functionala a bratului
- tratamentul este chirurgical insotit de o igiena riguroasa a regiunii

Abcesul cald
- este o colectie purulenta localizata intr-o cavitate neoformata
- poate fi produs de stafilococ, streptococ, pneumococ, gonococ, colibacil, bacili
anaerobi care patrund prin tegumente
- abcesul se prezinta ca o tumefactie acoperita de tegumente hiperemice, dureroasa
la palpare, cu temperatura ridicata local. In primele zile este dur, apoi devine
fluctuent. Pot sa apara febra, frison, alterarea starii generale.

- tratamentul este chirurgical constand in incizie, evacuarea puroiului, debridare si

mesare pt. 24 ore. Se insoteste de antibioterapie.
Flegmonul
- este o inflamatie acuta a tesutului celular subcutanat produsa cel mai frecvent de
streptococ sau stafilococul auriu
- poarta de intrare poate fi reprezentata de excoriatii, plagi intepate, contuzii,
intepaturi de insecte, injectii intamusculare care nu respecta regulile de asepsie si
antisepsie, mai ales dupa injectii cu substante vasoconstrictoare, cu solutii uleioase
sau antiinflamatoare
- flegmonul plagii operatorii poate fi o complicatie a interventiei chirurgicale
- ca simptome prezinta la debut semne generale febra ridicata, frisoane, alterarea
starii generale, insomnie, varsaturi, iar local apare o tumefiere difuza si dureroasa,
edem voluminos, tegumentul hiperemieat, fierbinte, lucios. Ulterior apar flictene cu
o serozitate brun-negricioasa, fetida
- tratamentul este chirurgical constand in incizie larga, drenaj si antibioterapie.
Erizipelul
- este o boala infectioasa a tegumentului produsa de streptococul -hemolitic
caracterizata clinic prin aparitia unui placard de dermita la nivelul fetei sau a
membrelor, care are tendinta de expansiune si este insotit de fenomene generale de
tip septic.
- tratamentul este unul general cu Penicilina la inceput si Moldamin ulterior si unul
local cu pansamente umede cu solutii antiseptice rivanol, cloramina- iar in
erizipelul membrelor badijonari repetate cu tinctura de iod.

Osteomielita acuta
- inflamatia osului produsa de agenti microbieni- stafilococul auriu- introdusi in
organism cu ocazia unui traumatism exterior fractura deschisa sau interventie
chirurgicala- fie provenind dintr-o infectie endogena propagata pe cale endogena.
- incidenta maxima este intre 8 si 20 ani.
- tratamentul este unul general cu administrare de antibiotice, vitamine si daca este
cazul transfuzie de sange si unul local ce consta in imobilizarea gipsata a
articulatiilor supra- si subiacente focarului, evacuarea abcesului subperiostatic si
trepanatie limitata.

Infectiile piogene ale degetelor si mainii

- sunt de cele mai multe ori consecinte ale traumatismelordeschise, infectate sau a
unor erori de tratament toaleta insuficienta sau incorecta, sutura plagilor contuze,
suturi in tensiune urmate de necroze, etc.
3

- simptomatologia este cea a oricarei infectii

- infectiile acute ale degetelor panaritiile se clasifica in : panaritii superficiale
care intereseaza doar pielea si unghiile si pot fi eritematoase, flictenoide,
periunghiale, subunghiale, antracoide, gangrenoase si erizipeloide si panaritii
profunde care pot interesa spatiile celulare celulite, pulpa degetului, segmentul
median sau segmentul median tecile sinoviale tenosinovitele, scheletul
falangelor osteite sau articulatiile.
- infectiile mainii flegmoanele mainii se calsifica in : flegmoane superficiale
eritematos, flictenoid, antracoid, si flegmoane profunde in spatiile celulare
tenian, hipotenian, median, dorsal- in tecile sinoviale.
- tratamentul medical consta in antibioterapie, iar cel chirurgical consta in incizie,
drenaj si imobilizare.

Infectiile sistemice
Septicemia infectia generalizata
- reprezinta o modalitate evolutiva a unei infectii bacteriene rareori fungice sub
forma unei boli infectioase caracterizata prin : prezenta persistenta de germeni in
sange, existenta unui focar septic, in care germenii se multiplica si de unde sunt
revarsati continuu sau episodic in sange, posibilitatea existentei unor metastaza
septice, prezenta unor manifestari grave febra, frison, suferinta encefalica, eruptii
tegumentare evolutie grava, mortalitate mare, vindecarea naturala fiind
exceptionala.
- poarta de intrare a agentilor patogeni poate fi endogena, exogena sau iatrogena.
- tratamentul consta in administrare de antibiotice pe baza antibiogramei (dupa
hemocultura) in doza maxima admisa, asanarea focarelor de infectie pe cale
chirurgicala unde este cazul, corectarea dezechilibrelor functionale si metabolice,
cresterea rezistentei nespecifice antiinfectioase prin transfuzie de sange, alimentatie
parenterala, imunoterapie, vitaminoterapie, etc.
Profilaxia consta in depistarea precoce si tratamentul corect al focarelor si al
plagilor infectate, precum si respectarea riguroasa a masurilor de asepsie si
antisepsie.

Gangrena gazoasa
- este un tip anatomo-clinic particular de infectie cu germeni anaerobi, care
determina o gangrena extensiva a tesuturilor, producerea de gaza, si genereaza o
toxemie grava, ce evolueaza spre exitus in lipsa unei terapii prompte si adecvate
- conditiile care favorizeaza aparitia bolii sunt : plagile contuze, cu tesuturi strivite,
irigatia locala deficitara, inocularea in plaga a unor corpi straini, interventii

chirurgicale, manevre urologice, avort septic, infectii anale neglijate, dupa arsuri
intinse suprainfectate, dupa degeraturi, dupa fracturi deschise, etc.
- debutul are loc in 2-3 zile, mai rar 5-6 zile de la accident. Primul semn local este
senzatia de tensiune de la nivelul pansamentului. Pacientul simte o strictiune
dureroasa, pansamentul pare prea strans datorita unui edem masiv care creste rapid.
Apare un miros fetid, secretie brun-maronie amestecata cu gaze. Tegumentele sunt
lucioase, palide, apoi reci, cianotice, marmorate. Rapid ele se acopera de placarde
brune, maronii, care se pot transforma in flictene cu continut sanguinolent.Starea
generala se altereaza aparand febra sau hipotermie, frisoane abnubilare, agitatie,
dispnee, tahicardie, puls filiform si colaps in cazurile grave.
- tratamentul este chirurgical cu deschiderea larga a focarului infectios,
eliminarea corpilor straini si a sfacelelor, fiind necesara uneori chiar amputatia si
general cu antibioterapie masiva, oxigenoterapie, seroterapie antigangrenoasa,
echilibrare hidroelectrolitica, protezare respiratorie, dializa renala si medicatie
hepatotropa.
Antraxul
- la om, infectia carbunoasa apare sub forma carbunelui cutanat 98% din cazuricarbunele pulmonar si digestiv fiind exceptionale.
- carbunele cutanat survine de obicei ca o imbolnavire profesionala la cei care
manipuleaza carne sau piei provenite de la animale bolnave ciobani, macelari,
tabacari.
- ca si simptome avem pustula carbunoasa, unica sau multipla, localizata mai ales la
maini, brate, gat, fata si pleoape. Nu este dureroasa, prezinta o zona necrotica
centrala de culoare neagra si un inel marginal de vezicule. Este insotita de edem
perilezional.
- tratamentul consta in administrare de antibiotice si ser anticarbunos.

Tetanosul
- este o boala infectioasa acuta determinata de bacilul tetanic care patrunde in
organism printr-o solutie de continuitate tegumentara sau mucoasa, determinand o
infectie localizata la nivelul portii de intrare, de unde toxina tetanica difuzeaza in
organism provocand o stare de contractura tonica a musculaturii si crize de
contractura spasmodica datorate excitabilitatii neuromusculare crescute.
- plagile cu risc tetanigen sunt cele murdarite cu pamant, in special ranile contuze,
profunde, cu devitalizari mari tisulare si cu retentie de corpi straini. Boala poate
surveni si postpartum sau postabortum. Tetanosul nou-nascutului survine cand
plaga ombilicala este incorect ingrijita si pansata.
- tratamentul este esential profilactic, pentru ca odata boala declansata, mortalitatea
precoce este foarte mare(40%)
- profilaxia consta in imunizarea activa cu anatoxina tetanica
5

Atitudinea terapeutica in fata unei plagi cu risc tetanigen :

- la persoanele imunizate activ antitetanic o doza rapel de anatoxina tetanica (0,5
ml ATPA) in ziua producerii ranirii, toaleta chirurgicala a plagii cu indepartarea
corpilor straini si a tesuturilor devitalizate, spalare abundenta cu apa oxigenata si
lasarea deschisa pt. vindecare per secundam Se vor administra de asemenea si
antibiotice.
- la persoanele neimunizate activ antitetanic se va administra ser antitetanic, urmata
de imunizarea activa rapida (ATPA 0,5 mlim., 3 injectii la inerval de 14 zile)
PARTICULARITI PRIVIND PREGTIREA
PREOPERATORIE N INTERVENIILE CHIRURGICALE
ASUPRA APARATULUI DIGESTIV
Probleme de dependen
- durere
- greuri, vrsturi, stare de denutriie (cancer esofagian, gastric, stenoz piloric)
- stare de disconfort determinat de icter, prurit (colecistit litiazic)
- eliminri sanguine sub form de hematemez, melen sau rectoragie
- constipaie alternnd cu diareea
- disconfort anal (senzaie de golire incomplet a rectului dup scaun) n caz de
hemoroizi
- risc de dezechilibru hidroelectrolitic, anemie

Obiective
- bolnavul s aib stare de bine psihic i fizic
- bolnavul s fie informat asupra necesitii actului operator i s-l accepte
- s fie echilibrat respirator i circulator
- s nu prezinte semne de deshidratare
- s aib o bun pregtire preoperatorie
Interveniile asistentei medicale
1. Pentru pacienii denutrii, cu dezechilibru hidroelectrolitic i volemic (neoplasm,
stenoz piloric, abdomen acut, HDS)
- reechilibrare hidroelectrolitic cu produse recomandate, n funcie de natura
pierderilor
- recoltarea produselor pentru examene de laborator (snge, urin)
- notarea zilnic a bilanului ingesta-excreta, n funcie de care doctorul stabilete
reechilibrarea hidroelectrolitic

2. Golirea tubului digestiv-n interveniile pe intestinul gros:

- 4-6 zile regim alimentar nefermentabil, iar cu o zi nainte de intervenie-regim
hidric
- administrarea de purgative i clism evacuatorie nalt
- dezinfecia intestinului se va face cu chimioterapice
- n interveniile pe stomac, duoden, apendice, colecist-cu o zi nainte de operaie
regim hidric, cu 12 h nainte se ntrerupe alimentaia, seara i dimineaa se fac
clisme evacuatorii
- n stenoza piloric, cu 3-4 zile naintea operaiei se fac splturi gastrice
3. Pregtirea local n cazul fistulelor biliare sau intestinale pentru reintervenie
chirurgical const n splarea tegumentelor din jur, urmate de pansament protector
timp de 2-3 zile naintea interveniei.
PARTICULARITI DE NGRIJIRE POSTOPERATORIE
N INTERVENIILE CHIRURGICALE PE TUBUL DIGESTIV
I GLANDELE ANEXE
Probleme de dependen
- durere
- imobilitate
- alimentaie inadecvat n deficit
- anxietate
- risc de complicaii: vrsturi, balonare, sughi, complicaii pulmonare, evisceraie,
tromboflebit
Obiective
- bonavul s aib stare de bine, fr dureri
- s fie echilibrat hidroelectrolitic, respirator i circulator
- s-i recapete independena n mobilizare, s aib o bun postura
- bolnavul s se poat alimenta pe cale natural
- plaga operatorie s se vindece fr complicaii
Interveniile asistentei medicale
- poziia bolnavului dup actul chirurgical este decubit dorsal,iar n seara zilei
operaiei-poziie Fowler
- mobilizarea bolnavului se face precoce, pasiv i apoi activ pentru a preveni
tromboflebita
- alimentaia postoperatorie se reia n funcie de segmentul operat:

- n interveniile pe esofag-alimentaie parenteral, timp de cteva zile, se

reia treptat cu regim hidric apoi semiconsistent, iar dup 14 zile se ajunge la o
alimentaie complet
-n interveniile pe stomac-primele 2 zile alimentaie parenteral, a 3 a zi
regim hidric (4 lingurie de ceai la 1-2 ore), a 4 a zi se mrete cantitatea de ceai, se
adaug sup strecurat de zarzavat, a 5 a zi se introduce iaurtul, brnza de vac, oul
fiert moale, pinea. Dup o sptmn-alimentaia complet pentru operaia de
ulcer
-n interveniile pe intestinul subire-apendicectomie-n ziua operaieialimentaie pe cale parenteral, ziua 1 se reia alimentaia treptat-regim hidric,
hidrozaharat, lactat, n a 3a zi se ajunge la alimentaie complet
-n interveniile pe intestinul gros- o sptmn diet hidric fr reziduuri
alimentare: ceai, sup strecurat, dup care se trece la alimente semisolide
- n colecistectomie alimentaia se reia ca i n boala ulceroas, excluznduse grsimile
- interveniile pentru combaterea unor complicaii mai frecvente n interveniile
chirurgicale pe tubul digestiv:
- n caz de vrsturi: se evacueaz staza gastric prin sond, dup care se face
spltur, cu presiune redus. Pe cale injectabil se administreaz torecan
- n caz de balonare se introduce tubul de gaze 20-30 min;se administreaz
miostin i.m.
- n caz de sughi se aplic punga de ghea n regiunea epigastric sau se
injecteaz i.v. 20-60 ml de soluie hiperton de Na Cl (20%)
- pentru prevenirea complicaiilor pulmonare se face mobilizare precoce,
gimnastic respiratorie. Preoperator se vor trata infeciile pulmonare existente
- evisceraia-se poate produce la sfritul primei sptmni postoperatorii
datorit tusei, strnutului, vrsturilor. Se previne prin comprimarea plgii cu mna
n timpul acestor acte- ngrijirea plgii operatorii-se face ca i n alte tipuri de
intervenii chirurgicale (tubul Kerr se scoate din coledoc la 12 zile dup
colecistectomie de ctre doctor)
- n interveniile de hemoroizi se schimb primul pansament sub anestezie (e
dureros). Dup fiecare scaun i pn la vindecarea bolnavului va face baie de ezut
pentru igien i confort
- educaia bolnavului pentru a pstra regimul alimentar la domiciliu n caz de
gastrectomie, colecistectomie, gastrostomie i colostom