ADOLESCENTA

De: Capota
Teodora
Bucur
Patricia

Particularitatile vietii afective la

adolescenti
E.Geissler scrie: n conformitate cu legea
pendulului dup preamrire urmeaz
desconsiderarea: acum adolescentul vede
numai slbiciunile prinilor i profesorilor
Cand am fost copii parintii au reprezentat
centrii de referinta in comportamentul
nostru... dar la adolescenta parintii si
profesorii isi pierd adesea valoarea de model,
iar centrii de referinta vor fi oferiti de acum de
cei de varsta noastra, grupul de prieteni.

 Deoarece adolescenii se afl n plin

proces de clarificare a valorilor.
Imaturitatea aprecierii, dificultatea de
a dezaproba sau accepta anumite
categorii de valori propuse din afar se
rezolv adesea prin supunerea fa de
un lider . In plus adolescentul caut i
impune un sens prin comportamentul
afectiv- notiunilor de coleg, de prieten,
ca i sentimentului de dragoste.

Dezvoltarea in adolescenta
nelepciunea popular afirm c adolescena este o
perioad de conflicte i stress, caracterizat de o
dispoziie schimbtoare, conflicte interioare i rebeliune.
Cercetrile moderne au respins, n mare parte, aceast
perspectiv. Muli adolesceni experimenteaz
comportamente ngrijortoare sau periculoase, dar
experimentarea nu duce la probleme permanente dect
la un grup restrns de adolesceni. Adica: multi
adolesceni experimenteaz alcoolul i nclcarea legii,
dar majoritatea nu dezvolt o dependent de alcool i nu
ajung criminali. Adolescenii care manifest probleme
grave comportamentale sau emoionale tind s aib o
istorie de via plin de probleme similare ncepnd din
copilrie.

 Un alt factor important in dezoltarea adolescentului o are

momentul aparitiei schimbarilor.
Daca in cazul baietiilor care se maturizeaza mai repede
aceasta inseamna o stima de sine ridicata, ei sunt
multumiti de aspectul lor si de greutatea corpului, iar
aceasta duce la o inalta dispozitie pozitiva fata de cei a
caror maturizare incepe mai tarziu. In schimb in cazul
fetelor maturizarea timpurie are efect opus asupra stimei
de sine. Ele prezinta un grad mai redus de satisfactie
asupra aspectului si greutatii corporale, iar aceasta duce
la un nivel mai mare de anxietate si depresie.
Dar si in cazul baietiilor cat si in cazul fetelor care se
maturizeaza mai repede putem observa un autocontrol si
o stabilitate emotionala mai reduse decat la cei care se
maturizeaza mai tarziu. Adolescentii timpurii sunt mai
inclinati sa fumeze, sa bea, sa se drogheze si sa aiba
probleme cu legea.

criza identitatii

- este un proces activ prin

care
adolescentul se
autodefineste,
construindu-si
astfel propria identitate.

4 pozitii ale identitatii

1. Identitatea realizat : indivizii din
aceast poziie au trecut printr-o criz
de identitate, o perioad de cutare
activ i de autodefinire. Sunt angajai
n poziii ideologice care s-au dovedit
eficiente pentru ei i i-au gsit
ocupaie. Si-au analizat orientrile
politice i religioase motenite din
familie i le-au abandonat pe cele care
nu preau potrivite cu identitatea lor.

2. Blocajul : adolescenii din aceast

ipostaz au i ei poziii ocupaionale
sau ideologice, dar nu arat vreun
semn c ar fi trecut printr-o criz de
identitate. Ei au acceptat religia
familiei fr obiecii i fr s o
analizeze. Las impresia c s-ar simi
pierdui dac un eveniment major le-ar
pune la ncercare regulile i valorile
neanalizate.

3.Moratoriul : acesti tineri se afl n plin

criz de identitate. Ei caut activ
rspunsuri, dar nu au rezolvat conflictele
dintre planurile pe care le-au fcut
prinii pentru ei i propriile lor interese.
Pot s susin intens un set de credine
politice sau religioase pentru un timp,
dar le abandoneaz la o analiz
ulterioar. n cel mai bun caz par
raionali, deschii ctre opinii i idei noi
i cu principia etice; n cel mai ru caz
sunt anxioi, neempatici i indecii.

4. Difuzia identitii : acesta este termenul folosit

de Marcia pentru ceea ce Erikson numete
identitate confuz. Unii indivizi din aceast
categorie au avut o criza de identitate, alii nu au
avut. n ambele cazuri, ei nu au reuit s i
integreze un sentiment al identitii. Spun c ar fi
interesant s mearg la o facultate de drept sau
s nceap o afacere pe cont propriu, dar nu fac
nimic n nici una dintre aceste direcii. Unii par
cinici, alii superficiali i confuzi. Procentul
adolescenilor care au ajuns la definirea identitii
crete constant ncepnd din perioada colar pn
n ultimii ani de facultate, n timp ce procentul
persoanelor care rmn n stadiul de identitate
difuz scade constant (Waterman, 1985).