ADAM SMITH

Adam Smith s-a nscut n anul 1723 n Kirkcaldy a fost un economist, om politic i
filozof scoian. Lucrarea sa Avuia naiunilor, cercetare asupra naturii i cauzelor ei a
fost una din primele ncercri de a studia dezvoltarea istoric a industriei i comerului
n Europa. Aceast lucrare a ajutat la crearea economiei ca disciplin academic
modern i a furnizat una dintre cele mai bune argumentri intelectuale pentru comerul
liber i capitalism. A introdus n economie conceptul de mna invizibil.
Tatl lui Adam Smith, un vame, a murit nainte de naterea sa; mama sa, fiic a unui
proprietar bogat de terenuri, s-a dedicat cu mult grij educaiei copilului bolnvicios.
Data exact a naterii lui Adam Smith nu este cunoscut, el a fost totui botezat la 5
iunie 1723 la Kirkcaldy, comitatul Fife, Scoia.
A nceput studiile la vrsta de 14 ani, din 1737 pn n 1740 la universitatea din
Glasgow, unde a luat parte la cursurile profesorului Francis Hutcheson.
ntre 1740 i 1746 a studiat filosofia la Colegiul Balliol din Oxford.
n 1746 Smith s-a ntors la Kirkcaldy. S-a strduit s i gseasc o poziie la
universitate, dar nu a reuit. Datorit bunelor relaii ale mamei sale, a primit oferta de a
ine un curs public la universitatea din Edinburgh n perioada 1748-1749.
n anul 1751, la vrsta de numai 27 de ani, Adam Smith a fost profesor de logic la
universitatea din Glasgow, iar n 1752 a fost profesor de filosofie moral, pentru care
era i mai bine pltit. Studenii lui aveau vrste cuprinse ntre 14 i 16 ani. Limba de
predare era latina, Smith a fost ns un pionier al predrii n limba englez.
n aceast perioad s-a mprietenit i cu David Hume.
N-a mai trit s se poat bucura de succesul prietenului su, James Watt care a inventat
maina cu aburi. A murit n 17 iulie 1790. Dup moartea sa au fost arse, din dorina sa
lsat n testament, numeroase schie private.