Sportul fenomen

social
Spatariu Alexandra
Anul I KMS

Ce este sportul?
Unsportreprezinta o activitate de natura
fizica si poate implica si competitia.Totodata
sportul este o activitate care poate influenta
stilul de viata,sanatatea sau personalitatea
unui om.
Sporturile se pot categorisi in individuale (de
exempluatletism,haltere,tir) sau de echipa
(de exemplubaschet,canotaj). Desi sunt
numite sporturi in mod gresit, unele ramuri (
fotbal,baschet,handbaletc.) sunt de fapt
jocuri sportive.

Activitatea fizica si psihica ne ajuta sa ne

mentinem sanatosi si inteligenti, pe masura
ce imbatranim. Desi eforturile noastre de a
ne pastra mintile tinere si viguroase nu pot
impiedica chiar orice declin de natura
congnitiva, in mod surprinzator, o legatura
puternica intre efortul fizic si prospetimea
mentala face in asa fel incat un tonus bun
sa ne mentina si cognitia mai robusta.

Cu totii stim cadaca nu facem miscare,

muschii ni se atrofiaza. Ceea ce multi
oameni nu inteleg insa, este casi creierul isi
mentine o forma mai buna atunci cand
corpul este exersatsi sangele - pus in
miscare. Si aici nu este vorba numai despre
capacitatea de a invata o noua limba
straina sau de a rezolva cuvinte incrucisate
cu un nivel ridicat de dificultate ci, dupa
cum au descoperit cercetatorii,
reconfirmand o lege antica,exercitiul fizic
este critic pentru chiar sanatatea propriuzisa a mintii.

Desi ideea exersarii masinariei cerebrale prin

desfasurarea unor activitati solicitante pentru
creier este intens popularizata, o analizare a unui
mare numar de studii arata ca intretinerea
bunastarii mentale presupune mai mult decat
atat. Numeroase alte lucruri pe care le
intreprindem, inclusiv participarea la activitati
care ne obliga sa gandim, sa facem regulat
miscare, sa avem o viata sociala si chiar o
atitudine pozitiva, au o influenta considerabila
asupra eficientei functiilor noastre cognitive,
atunci cand ajungem la batranete.

Descoperiri

Pe parcursul ultimelor decade, mai multe studii au

evidentiatlegatura stransa dintre activitatea fizica si
cognitie. De exemplu, intr-un studiu publicat in 2001,
neuropsihiatrul Kristine Yaffe de la Universitatea din
California, San Francisco a recrutat 5.925 de subiecti
cu varste depeste65 ani, in cadrul diferitelor centre
medicale de pe teritoriul SUA. Niciunul dintre
participanti nu era afectat de vreo dizabilitate fizica ce
i-ar fi putut limita posibilitatile de deplasare sau de
angajare in activitati fizice usoare. De asemenea,
voluntarii au fost supusi unor analize amanuntite
pentru confirmarea faptului ca nu au nici infirmitati
cognitive.

Cercetatorii au trecut apoi in revista activitatea

fizica generala a subiectilor, intrebandu-i cate strazi
au mers si cate randuri de trepte au urcat zilnic,
dandu-le chestionare referitoare la nivelul
participarii lor in cadrul a 33 de activitati fizice
diferite. Pe urma, timp de sase pana la opt ani,
cercetatorii au reevaluat nivelul de functionare
cognitiva al batranilor.Batranii cei mai activi din
punct de vedere fizic au prezentat un risc
cupeste30% mai scazut de a fi supusi unui declin
cerebral. Curios, distantele parcurse puteau fi
relationate cu cognitia, dar viteza plimbarilor nu. Se
pare capana si nivelurile moderate de activitate
fizica pot servi in limitarea alterarii cognitiei la
adultii in etate.

Miscarea moderata este benefica, dar tonifierea

sistemului circulator cu ajutorul exercitiilor aerobice ar
putea fi cheia reala a fitness-ului cerebral. Intr-un studiu
derulat in 1995 pe 1.192 de subiecti sanatosi cu varstele
curpinse intre 70 si 79 de ani, neurologul Marilyn Albert
de la Universitatea Johns Hopkins si colegii sai au masurat
cognitia cu o baterie de cerinte care dura aproximativ 30
minute sa fie completata si includea teste de limbaj, de
memorie verbala si nonverbala, conceptualizare si
abilitate vizuala spatiala. Cercetatorii au descoperit cacei
mai buni indici ai schimbarilor cognitive in bine, intr-o
perioada de doi ani, erau activitatea extenuanta si o
puternica solicitare pulmonara.

Intr-o alta investigatie derulata in 2004, epidemologul

Jennifer Weuve de la Universitatea Harvard a
examinat, de asemenea, relatia dintre activitatea
fizica si schimbarile cognitive pe o perioada de doi ani,
in cazul a 16.466 de asistente medicale mai batrane
de 70 ani. Participantele au marturisit in ce masura sau angajat saptamanal intr-o varietate de activitati
fizice (alergare, plimbari, catarari, sporturi, innot,
mers pe bicicleta, dans aerobic etc.) in ultimul an.
Grupul lui Weuve a observato legatura semnificata
intre energia consumata in activitatile fizice si
cognitie, de-a lungul unui set cuprinzator de
masuratori cognitive.

Cateva alte studii au relevat ce se intampla pe perioade de timp

mai cuprinzatoare. In 2003, psihiatrul Marc Richards de la
Colegiul Universitar London si colegii sai au examinat intr-un
grup de 1.191 de barbati si femei influenta exersarii fizice si a
activitatilor de delectare ale acestora la varsta de 36 de ani,
asupra memoriei de la 43 de ani si asupra schimbarilor de
memorie survenite intre 43 si 53 de ani. Analizele au indicat
caangajarea in exercitiul fizic si in alte activitati de destindere
la varsta de 36 de ani era asociata cu o capacitate superioara a
memoriei de la 43 de ani. Activitatile fizice de la 36 au putut fi,
totodata, asociate cu un declin mai incetinit al memoriei intre
43 si 53 de ani. Datele au mai sugerat si o protectie scazuata a
memoriei in cazul celor care au intrerupt activitatile sportive
dupa 36 de ani, dar o buna situatie in cazul celor care s-au
apucat de miscare dupa aceasta varsta.

Bibliografie
http://
www.descopera.ro/stiinta/4941117-mens-san
a-in-corpore-sano-antrenand-corpul-antren
am-mintea
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sport