Proiect

Stiluri vestimentare contemporane pentru produsul

fusta pentru femei-Proiectare tehnologica

Liceul Tehnologic Agromontan "Romeo

Constantinescu"Vlenii de Munte
Coordonator : Sersea Crina
Elev : Nae Cristinel Florin

CUPRINS
1.Introducere3
2.Stiluri contemporane pentru produsul fusta..4
3.Elaborarea documentatiei tehinice..15
3.1 Descrierea tehnica a produsului...15
3.2 Materiale de baza si auxiliare...16
3.3 Pregatirea materialului pentru croit18
3.4 Croirea materialelor...19
4.Procesul tehnologic de confectionare..20
5.Bibliografie

1.Introducere

Moda este definit n principal de noiunea de schimbare. Caracterul ei dinamic, de

continu transformare, adaptare, inovare, rezid n multitudinea de creaii (de toate tipurile, de la
produsul vestimentar la imagine i comunicare) care i stau la baz i care i fac apariia pe pia
ntr-un ritm din ce n ce mai susinut. Periodicitatea schimbrii, invocat ca avnd loc o dat la
un deceniu, este ulterior redus la termene mult mai scurte, ba chiar dizolvndu-se ntr-un
amestec continuu de stiluri i curente. Succesiunea din ce n ce mai rapid a perioadelor de
lansare de noi produse determin un ritm de producie extrem de rapid i o adaptare continu
conform cerinelor pieei.
Vestimentaia este o form mai subtil de comunicare nonverbal, a crei descifrare nu
este accesibil tuturor. n forma sa cea mai simpl, transpare din felul cum ne mbrcm n
anumite ocazii, atunci cnd comunicm ntr-un anumit context. Astfel, o anumit vestimentaie
este specific ntlnirilor profesionale i o alta celor din viaa personal. Dac sunt inversate
dimensiunile (sau dac sunt nedifereniate), putem deduce uor importana pe care o acord
persoana n cauz celor dou contexte de via. La un nivel mai profund, vestimentaia poate
indica starea de spirit i personalitatea fiecruia. Culorile, accesoriile, modelul hainelor,
lungimea sunt toi atia indicatori ai sistemelor personale de valori. Astfel, spunem despre unele
persoane c se mbrac extravagant, clasic sau sport, iar prin aceasta facem deducii despre
modul de via i personalitatea lor. De asemenea, n ceea ce privete vestimentaia, sunt
importante rutina, frecvena cu care ne schimbm hainele i felul cum le purtm. Prin aceasta ne
declarm, de fapt, strile de spirit i coordonatele spaiului nostru de via.
Obiectele de vestimentaie sunt lucruri pe care ai ocazia s le observi n permanen, ori
de cte ori ai de-a face cu cineva. Observnd mai atent mbrcmintea celor pe care i ntlneti,
ai putea spune c alegerea i combinaia lor reprezint o gam nesfarit de posibiliti. Dac
eti obinuit s citeti simbolistica inutei, culoarea i materialele din care sunt confectionate
hainele, accesoriile, este suficient pentru a deduce cte ceva despre persoana care le poart.
nainte de a comunica verbal cu cineva, are loc un dialog prin vestimentaie. Cel mai adesea,
acesta se refer n primul rnd la poziia sociala i la ocupaia persoanei. n acest sens, exist
anumite tipare sociale care trebuie respectate, inclusiv n vestimentaie. Aceasta va "spune"
foarte multe, de asemenea, despre felul de a fi, despre personalitate.

2.Stiluri contemporane pentru produsul fusta

Fusta in A(A line)

Are o croial care se potrivete oricarui fel de silueta, marcheaz talia i
acopera zonele cu probleme: oldurile, coapsele, fundul. De aceea, e bine sa avei
in garderoba de baz o fusta in A, dintr-o stof bun, intr-o culoare neutr. Dac are
i detalii de design care o fac unic, buzunare cu o croiala interesant, din piele,
diverse aplicaii, asimetrii, poate deveni punctul focal n jurul careia sa construieti
inuta.

Are talia ingusta, imbraieaza mijlocul, apoi se lrgete progresiv pana-i atinge punctul
maxim al deschiderii la poale. Atinge totui coapsele, chiar dac crete n centimetri pan la
poale.

Fusta straight(Dreapt)
Spre deosebire de cele in A, deschiderea spre poale nu se marete, ele ii pastreaz o
largime constant ncepnd cu betelia. O perioad lung au fost singurele fuste care pareau a
avantaja multe tipuri de corp. Ins nu aduceau un aport catre senzualitate cum o face fusta
creion sau catre camuflarea defectelor cum o face cea in A.

Fusta pegged(Tub)
Sunt fustele croite din material elastic, de obicei cu betelie tot din elastic. Ele sunt iubite cu
predilecie de adolescente. Urmeaz indeaproape linia corpului i se termin deasupra
genunchiului, aa c nu avantajeaz decat siluetele zvelte.

Fusta pencil(Creion)
Aceste fuste iti imbratiseaza corpul, iti urmeaza indeaproape formele, tocmai de aceea
sunt considerate atat de feminine si senzuale. Tivul lor trece de genunchi si ajunge uneori chiar la
jumatatea gambei. De aceea, doar gleznele subtiri le pot purta fara toc, celorlalte, pentru a da
iluzia de picioare lungi, le sunt recomandate tocuri.

Fusta round(Cerc)
Fusta este construita intr-o forma circulara. De obicei din tesaturi usoare, care sa cada in
falduri lejere. Este fusta pe care o adora fetitele, pentru ca se invarte.Minunata ca fusta in
sezonul cald, ea poate sa dea impresia de ingrosare daca faldurile sunt rigide.

Acordeon sau plisata

Este fusta cu multe cute simetrice, inguste. La baza este o fusta croita in cerc, apoi plisat
prin calcare sau coasere si calcare. Si ea poate sa ingroase in zona abdomenului, din cauza
pliseurilor.

Mini
Tivul acestora urca mai sus de genunchi, uneori pana aproape de fund, cand deja vorbim
despre micromini. Genul acesta de fuste nu sunt recomandate pentru birou, nici pentru intalnirile
formale.De asemenea, le-ar face cinste o pereche de picioare tonifiate.

Petrecute sau parte peste parte

Sunt niste articole vestimentare comode, tocmai pentru ca se pot ajusta pe talie cu
ajutorul unui cordon sau unor nasturi. Unele lasa un slit vizibil pe picior, altele se petrec intr-atat
incat pare o fusta in A.Cel mai cunoscut exemplu este cel al fustelor din matase fina indiene, din
cele cu doua fete.

Plisata intr-o parte sau knife pleated

Cel mai frecvent vedeti genul acesta de pense, pliuri, pliseuri, uul sau mai multe, intr-o
singura directie, la fustele in carouri din stofa.
Casual, practica, daca are lungimea pana la genunchi o puteti potrivi cu cizme sau pantofi,
dresuri groase si pulovere sau camasi din flanel.

Drapata
In cazul acestui tip de fusta, tesatura poate fi adunata, stransa sub forma de pliuri fluide
intr-o parte sau pe toata portiunea fustei. Chiar daca la prima vedere pare ca adauga volum,
faldurile sunt doar partiale, iar ele se lipesc de corp, camufland perfect inceputul de burtica sau
soldurile mari.

Asimetrica
Acest tip de fusta, scurta in fata, ingrosa si taie optic picioarele multor purtatoare. Insa,
mai sunt cele taiate intr-un V doar pe o parte sau cele din care e taiata o bucata dreapta le gasiti
in magazinele designerilor sau, chiar la retailerii mari in sectiunea hainelor mai ciudate, unde
gasiti si neoprenul si paltoanele supradimensionate.

Gogosar sau balon

Fusta al carei tiv este adus spre interior, ceea ce o umfla, capatand un efect de balon.A
disparut din peisaj de ceva vreme, cu toate ca este o fusta comoda si accesibila multor siluete,
avand o croiala in A la baza.

In clini sau godet

Bucati tringhiulare de tesatura sunt inserate pe lungimea fustei pentru a-i da volum la
poale. Este o clasica si revine din timp in timp in atentia designerilor. De aveti una care va este
draga, stilizati-o corect si redati-i stralucirea prin asocieri surprinzatoare, cum ar bluzele de
trening sau puloverele cu imprimeu.

Gipsy, lunga
Clasica fusta lunga, fluida, pe care toate o purtam vara.Fustele lungi, largi, insa cu talie
inalta, cu tinuta, confectionate din tafta, catifea, sunt bune pentru petreceri si evenimente in orice
anotimp. Cele din vascoza, bumbac imprimat, crosetate, ori din panza topita, in isi au locul in
vacante sau in iesirile de weekend intr-un oras toropit de canicula.

Lalea
Tesatura este drapata si petrecuta astfel incat sa capete forma corolei unei lalele.Adauga
volum acolo unde lipseste si lasa loc picioarelor.Nu este recomandata celor cu cu forma
corporala para, cu fundul si coapsele proeminente.

Cu volane
Si acest tip de fusta este potrivita pentru cele cu coapse de baiat, care isi doresc sa isi
echilibreze umerii si sa capete cu ajutorul hainelor forma de clepsydra.Cele cu silueta
dreptunghiulara, baietoasa, fetele cu un corp precum un triunghi inversat pot purta daca o
asociaza in partea de sus cu o haina mai putin voluminoasa sau cu o alta textura.

Sirena
Fusta sirena este o fusta creion, care urmeaza formele de la talie pana la genunchi, apoi se
largeste, avand chiar o mica trena pana la podea.La fel ca in cazul pantalonilor flare, lungimea
trebuie sa atinga podeaua.

Cu clini
Are o forma de A prin unirea mai multor clini care pornesc din talie pana la poale. De
obicei acestia sunt in numar de patru sau mai multi. Cusaturile sunt verticale, forma fustei este
ajustata pe corp in dreptul soldurilor, apoi se largeste constant pana la tiv.

In straturi
Poate parea asemanatoare celei cu volane, insa straturile acesteia sunt asimetrice. Uneori
captuseala unei fuste poate sa fie terminata de un volan si sa fie in colturi, chiar de piesa mama
este croita drept sau in A.Jocurile de straturi se practica mai cu seama in zona fustelor boho,
hippie, cand sireturile ridica primul strat pentru a-l face vizibil pe al doilea, ba chiar al treilea.

3.Elaborarea documentatiei tehinice

Elaborarea documentatiei tehnice incepe cu activitati de creatie a noilor modele de

confectii care se realizeaza pe baza analizei asupra tendintei modei pe plan mondial.Ansamblul
documentatiei tehnice cuprinde totalitatea datelor tehnice si tehnologia care caracterizeaza
modelul nou creat si care trebuie sa asigure realizarea lor industriala in toate fazele procesului de
fabricatie.
Fusta este un articol de mbrcminte care are sprijin n talie, acoper partea
inferioar a corpului de la talie n jos i este un obiect de mbrcminte specific persoanelor de
sex feminin. Diversele modele de fuste se obin prin variaia lungimii i a lrgimii,
precum i prin accesoriile utilizate. Se deosebesc fuste mini (au lungime pn mai sus de
genunchi), midi ( care acoper i gamba), maxi ( care acoper i glezna).

3.1 Descrierea tehinica a produsului

Una dintre cele mai importante operatii ale documentatiei tehnice este omologarea
prototipului.Produsul etalon reprezinta partea din documentatia tehnica care stabileste
aspectul,forma,caracteristicile finale ale produsului. Produsul etalon se realizeaza in functie de
moda ,de conditiile climatice si de destinatie.
Faza de proiectare cuprinde doua etape :
a)

Desenarea modelului care se prezinta sub forma de schita.

b)
Analiza tehnico-artistica ;in urma acestui control se efectueaza modificarile propuse
executandu-se si alte variante .
Pe baza modelului etalon se executa documentatia tehnica pentru sectiile de fabricatie.
Cerintele tehnice cuprind :
-cerintele impuse in prelucrarea si asamblarea detaliilor
-latimea rezervelor de cusatura si tiv , felul si dimensiunea cusaturilor
-distanta de la margine pentru cusaturile ornamentale
-existenta straturilor de intaritura
si captuseala,modul de dispunere,zonele de innadire la croirea unor repere.
Toate cusaturile realizate trebuie sa fie drepte, fara scapari,
cu impunsaturi egale si intarite la capete. Produsul trebuie
finisat prin curatarea lui de ate, calcare, fara a se sesiza pete sau urme de degradare.

Masinile folosite pentru realizarea produsului sunt :

-masina de cusut simpla.
-masina de surfilat triplock
-fierul de calcat

3.2 Materiale de baza si auxiliare

Tesaturile constituie materia prima de baza pentru confectionarea imbracamintei.

Tesaturile trebuie sa indeplineasca o serie de proprietati fizico mecanice din care cele mai
importante sunt:
- rezistenta la frecare
- rezistenta la spalare si lumina
- elasticitatea
- tuseul
- higroscopicitatea

Aceste proprietati depind in mare masura de felul materiei prime folosite pentru
producerea tesaturilor.Rezistenta materiei este extrem de importanta astfel inainte de inceperea
procesului de productie materialul este supus unor analize de laborator.In urma acestora analize
se stabilesc caracteristicile principale ale materialelor de baza: desimea, greutatea, sarcina de
rupere, alungirea la rupere, modificari dimensionale la spalat, calcat, rezistenta la vopsire si
spalare precum si caracteristicile materialelor auxiliare intarituri,garnituri.
Materiale de baza folosite in productia imbracamintei sunt:
-tesaturile
-blanurile
-tricoturile
-piei si inlocuitor
n afara de materialul de baz care constituie faa produsului confecionat, n sectorul de
confecii se mai folosesc i materiale auxiliare:cptueli pot fi: esturi de bumbac, cnep,
mtase, vscoza sau cptueli obinute din fire sintetice;ntrituri - pot fi: din bumbac, cnep,
materiale neesute i au rolul de a da produsului un aspect frumos i rezisten mai mare unor
detalii.furniturile- pot fi alctuite din diferite materiale.Au rolul de a mri rezistena, de a
menine forma i de a ornamenta produsul.garniturile i accesoriile:aa de cusut, nasturii,
fermoarele, inseria, etc.
Materialele auxiliare sunt materiale care n funcie de produs sunt necesare sau pot lipsi
din componena produsului. Fusta este realizat din estur, iar materialele auxiliare utilizate
sunt: a de cusut, fermoar, copc

3.3 Pregatirea materialului pentru croit

Este etapa procesului de productie in care materialul se pregateste inaintea croirii cu

scopul valorificarii maxime a acestuia si obtinerea unor produse finite de calitate. Pregatirea
materialului pentru croit cuprinde urmatoarele operatii: controlul, calcarea, sortarea, sablonarea,
calculul loturilor si spanuirea.
Controlul- reprezinta operatia de verificare in intregime a lotului de material lansat in
fabricatie din punct de vedere calitativ si cantitativ. Scopul este verificarea dimensiunii reale a
fiecarui balot de material lansat si a defectelor neadmise pe produsul finit in vederea eliminarii
lor. Mijloace: mese, platforme, rafturi.
Calcarea- este operatia de eliminare a sifonarilor inaintea croirii. Industrial se realizeaza
cu calandre.
Sortarea- este operatia de grupare a balotilor de aceeasi latime, desen, culoare si
depozitarea lor in rafturi speciale.Scopul este reducerea pierderilor de material prin folosirea unei
singure latimi in cadrul unui span. Mijloace: rafturi compartimentate.
Sablonarea materialelor- este operatia de asezare a sabloanelor, reperelor componente ale
unui produs pe suprafata unei foi de material si reproducerea lor prin conturare.
Scopul: stabilirea traseului pe care-l va face cutitul masinii de croit, (foarfeca)
determinarea necesarului de material pentru realizarea numarului de produse stabilit a se
confectiona si asezarea incadrarii obtinute deasupra spanului in vederea decuparii acestora.
Spanuirea materialului- este operatia prin care materialul se aseaza in straturi suprapuse
cu lungimi si latimi egale. Dupa felul de asezare a straturilor spanuite poate fi pe dublu lat sau

desfacut, cu fata intr-un sens sau fata la fata. Spanuirea pe dublu lat se aplica la produse in care
detaliile sunt desenate numai pe jumatate iar piesele rezultate sunt perechi. Spanuirea
materialelor se poate efectua manual sau mecanizat cu ajutorul masinilor de spanuit.

3.4 Croirea materialelor

Croirea materialelor consta in doua operatii principale:

1.Sectionarea spanului
2.Decuparea detaliilor
Sectionarea spanului se face cu ajutorul masinilor mobile de croit.
Decuparea detaliilor reprezinta operatia de taiere pe contur a reperelor desenate pe
suprafata spanului. Pentru decuparea detaliilor se utilizeaza masini fixe de croit cu cutit banda

4.Procesul tehnologic de confectionare

Confecionarea semifabricatelor i transformarea lor n produse finite se fac la secia de

confecionat. Procesul tehnologic de confecionare are ca scop stabilirea operaiilor, ordinea n
care se execut i indicatorii tehnico economici de fabricaie.
Procesul tehnologic de confecionare cuprinde totalitatea operaiilor de transformare a
semifabricatelor n produse finite. Procesul tehnologic se elaboreaz n cadrul serviciului tehnic
i face parte din pregtirea fabricaiei. Procesul tehnologic de confecionare este alctuit din:
Operaii pregtitoare : rihtuirea, nsemnarea, msurarea, etc. Aceste operaii exist n toate

etapele procesului tehnologic i n toate procesele industriale. Operaii de coasere mecanizat :

se efectueaz cu maini clasice i speciale i sunt utilizate la mbinarea sau fixarea detaliilor.
Operaiile de coasere manual: nsilare, montat mneci i guler, sunt foarte restrnse n
producia industrial. Operaiile de tratare umidotermic: desclcare, presare, netezire, aburire,
pot fi efectuate n toate etapele procesului de confecionare i difer n funcie de natura
operaiei. Procesul tehnologic de confecionare se ntocmete sub form de tabel, n componena
cruia sunt cuprinse toate elementele tehnico- economice ale produsului proiectat.

Se folosesc notaiile:
m- operaie manual
M- operaie mecanizat
C- operaie de clcare.
Procesul tehnologic de confecionare cuprinde etapele de lucru cu operaiile i fazele de
lucru care se desfoar n flux continuu. Etapele de lucru din cadrul procesului de confecionare
sunt:

1. Prelucrarea detaliilor , n care fiecare detaliu principal se prelucreaz separat i se

asambleaz cu detaliile secundare ce-i aparin.
2. Asamblarea detaliilor , n care detaliile principale se asambleaz n vederea
constituirii produsului confecionat.
3. Finisarea produsului , n care produsul constituit prin asamblare este adus la forma,
dimensiunile i aspectul final.

Procesul tehnologic de confectionare a fustei

Nr.crt. Denumirea operatiilor

1
Alimentarea locurilor de munca
2
Inseamna si executa pensele la spate,
taie atele
3
Surfileaza spatele fustei
4
Inseamna si executa pensele la
fata,taie atele
5
Surfileaza cele doua parti ale fetei ,
taie atele
6
Calca pensele la fata
7
Calca pensele la spate
8
Incheie cusatura la fata cu tighel,
monteaza fermoarul, taie atele
9
Prelucreaza slitul la fata
10
Aplica buzunare la fata cu tighel,
taie atele
11
Incheie cusaturile laterale cu tighel,
taie atele
12
Descalca cusaturile laterale si cea de
la fata
13
Surfileaza terminatia fustei,taie atele
14
Coase betelia
15
Calca partea superioara a fustei
16
Pune masura in talie
17
Inseamna si calca rezerva la terminatie
18
Executa stafir la terminatie
19
Inseamna pozitia copcilor,
coase copcile
20
Curata produsul de ate
21
Calca fusta complet, pune fusta
pe umeras
22
Sorteaza,eticheteaza,ambaleaza
produsele dupa marime

Felul
m
M

Utilajul

M
M

Masina de surfilat
Masina simpla de cusut

Masina de surfilat

C
C
M

Masina de calcat
Masina de calcat
Masina simpla de cusut

M
m

Masina simpla de cusut

Masina simpla de cusut

Masina simpla de cusut

Masina de calcat

M
M
C
m
C
M
m

Masina de surfilat
Masina simpla de cusut
Masina de cusut
Masina de calcat
Masina de cusut ascuns
-

m
C
m

Masina simpla de cusut

Presa cu manechin
-