Elemente privind calitatea si noncalitatea

produsului camasa pentru barbati

La nivel microeconomic, datorită goanei după acumulări imediate şi a

eşecului aplicării unor strategii manageriale corecte, prea puţine unităţi
economice conştientizează la un nivel care să depăşească teoria, contribuţia
calităţii la profitabilitatea afacerilor şi implicit asupra creşterii competitivităţii.
Majoritatea firmelor româneşti de confecţii funcţionează în următorul cadru:
schimbări lente, complexitate operaţională ridicată, incertitudine în evoluţie. Se
practică un management de tip formal, în care libertatea de acţiune este limitată,
lăsând puţin loc iniţiativei personale, la aceasta contribuind în mare parte şi
sistemul de lucru lohn, cu documentaţia asigurată.
Frecvent, noţiunea de sistem al calităţii este înţeleasă ca fiind limitată la
component cunoscută a controlului de conformitate cu următoarele manifestări:
reluări de activităţi desfăşurate necorespunzător, reduceri de preţ pentru defecte
minore sau pentru produse declarate rebuturi, returnări de produse nevândute în
reţeaua comercială, pierderi de comenzi, de clienţi etc.
Conştientizarea asigurării calităţii s-a produs de sus în jos, ca urmare a preluării
unor reglementări internaţionale o dată cu produsele realizate sub licenţă
multinaţională şi a punerii acestora de la nivel superior, decât a motivaţiei în
acest sens a managerilor de întreprinderi, având ca efect formalism şi
diminuarea importanţei dezvoltării asigurării calităţii.
Toate aceste neconformităţi se realizează cu costuri care se ridică actualmente la
circa 25–30% din costurile totale, actualul sistem de management neavând la
îndemână tehnicile şi instrumentele necesare de prevenire şi cuantificare.

Deşi calitatea produselor se obţine în procesul de producţie, ea se

manifestă în sfera consumului. Aceasta presupune corelarea a trei procese
manageriale interdependente, cunoscute sub denumirea de „trilogia calităţii“ sau
„trilogia lui Juran“:
• planificarea calităţii;
• controlul calităţii;
• îmbunătăţirea calităţii.
1
 Calitatea, dezvoltându-şi continuu conţinutul, a trecut de la dimensiunea
tehnică la cea de valoare universală, devenind un atu major pentru cucerirea
unei noi pieţe de desfacere, în ţările industriale avansate, calitatea este privită ca
un mijloc pentru asigurarea dominaţiei unei firme pe piaţă, spre deosebire de
punctul de vedere comun altor ţări, pentru care calitatea produsului este privită
ca un tel care trebuie atins.

Elaborarea unui sistem de conducere eficientă a calităţii produselor de

îmbrăcăminte este posibilă numai prin abordarea sistemică şi exprimarea
cantitativă a parametrilor care caracterizează produsul de îmbrăcăminte şi
procesul de prelucrare, precum şi prin abordarea interdependentă a acestora.
Acesta trebuie să se bazeze pe stabilirea unui nivel de calitate optim pentru
produs şi pentru proces, precum şi pe clarificarea relaţiei între nivelul de
acceptabilitate al indicatorilor tehnico-economici ai produselor şi posibilităţile
de realizare practică în întreprindere.
Asigurarea nivelului calitativ al produsului de îmbrăcăminte de către
confecţioneri vizează tocmai identificarea, în faza de concepţie a zonelor
„critice“ ale produsului, analiza şi ierarhizarea nivelului calitativ al acestora
funcţie de criterii estetice, de fiabilitate, de mentenabilitate, de confort
psihosenzorial, cu implicaţii asupra limitelor toleranţelor, actelor tehnologice,
parametrilor proceselor utilajelor şi dispozitivelor necesare.

Cămaşa este una dintre cele mai întâlnite piese atât în garderoba
unei femei, cât şi în cea a unui bărbat. Cămaşa albă este considerată o piesă
clasică, care nu poate lipsi din niciun dulap. Iată zece lucruri despre cu a
apărut ea şi cum a evoluat de-a lungul secolelor.
 Strămoşul ei este tunica de in purtată în Imperiul Roman, în secolul al
III-lea d. H. Aceasta se îmbrăca pe cap, era lungă până la genunchi şi
strânsă în talie cu o curea. Era folosită atât de bărbaţi cât şi de femei, sub
drapajele togilor şi peplurilor, fiind în realitate precursoarea lenjeriei
intime.
  În secolul al VIII-lea, cruciaţii vor aduce din Orient mai modernul
camis, în mare vogă printre perşi, cu mânecile croite şi cusute separat.
 La curtea Bizanţului, cămaşa era purtată sub îmbrăcămintea grea, plină
de perle şi pietre preţioase. Aceasta e mult mai strâmtă decât cea romană,
dar tot fără nasturi.
2
  În timpul Renaşterii pe lângă in începe să fie folosit ca material
bumbacul, ducând la o revoluţie a lenjeriei intime. Acum va deveni
celebru tandemul cămaşă-corset.
  În Renaştere exista obieciul de a schimba o dată pe săptămână lenjeria
intimă, iar cămaşa avea misiunea de a absorbi secreţiile corpului, de cele
mai multe ori spălat o dată la câteva luni.
 În secolul al XVI-lea, gulerul evoluează, încreţit şi ondulat în mai multe
feluri, primind numele de „jabou”. Pentru a-şi menţine forma este apretat
la cald. Curând se transformă în gulerul de dantelă cu rulouri rigide, care
la curtea spaniolă a lui Carol Quintul, atinge dimensiunile unei roţi de
moară.
 La curtea lui Filip al IV-lea al Spaniei apare, în jurul anului 1620,
gulerul finisat cu dantelă italienească, franţuzească sau flamandă, susţinut
de o mică ţeavă din metal. Astfel jaboul greoi este îndepărtat.
 La curtea lui Ludovic al XIV-lea, cămaşa albă face parte dintr-un ritual,
astfel că unui nobil, în fiecare zi altul, îi revine onoarea de a înmâna
suveranului cămaşa pe care acesta o va îmbrăca odată trezit din somn.
 În secolul al XVII-lea cămăşii care trebuia să fie neapărat albă şi
parfumată, iar dacă bugetul permitea, scrobită în Olanda, i se alătură
cravata, prima formă a acesteia fiind purtată de soldaţi şi gentilomi.
 Inventarea maşinii de cusut în 1846 transformă cămaşa într-un obiect
de larg consum, având chiar guler detaşabil. Ea devine uniforma
gentlemanilor care se duelează pentru un scop mai mult sau mai puţin
nobil.

Camasa: piesa de rezistenta din garderoba oricarui barbat

Camasa a fost si este un simbol al elegantei si piesa de baza care nu ar

trebui sa lipseasca din sifonierul barbatilor.  O camasa cu stil va completa
intotdeauna o tinuta, fie ca vorbim despre o tinuta de petrecere, despre una de
serviciu sau despre o tinuta lejera pentru iesirile in oras. Desigur, atunci cand isi
alege o camasa, un barbat trebuie sa fie foarte atent la model, culoare si textura.
Desi, in ultimul timp, barbatii au cam renuntat la a mai purta camasi, ei
nu ar trebui sa uite nicidecum faptul ca o camasa bine aleasa ii va scoate
intotdeauna din incurcatura.

Camasa alba – business, dar si casual

3
 Camasa alba, simpla, poate fi purtata cu succes atat la serviciu, cat si la
intalnirile cu prietenii. Conteaza foarte mult insa felul cum asortezi o astfel de
camasa. In primul rand, trebuie sa fii foarte atent cand o alegi, mai ales la
texturi. Si cum se spune ca detaliile fac diferenta, fibrele naturale, precum
bumbacul sau matasea, sunt cele mai indicate. Gulerul trebuie sa fie rigid,
manecile - suficient de lungi, iar nasturii - aliniati egal. Exista mai multe tipuri
de camasi, fie cu nasturii la vedere, fie cu nasturii ascunsi.
 
La serviciu, camasa alba poate fi purtata alaturi de o cravata in nuante
mai “serioase”, precum negru, bleumarin, gri sau bej. Nu este neaparat nevoie
sa o asortezi clasicului costum negru, ci vei avea un aer distins purtand-o cu o
pereche de blugi inchisi la culoare si un pulover cu nasturi. Nu uita de pantofi,
care ar fi bine sa fie din piele intoarsa, cu siret.
 
In club sau in oras cu prietenii trebuie sa fii relaxat, degajat si sa te simti
bine. De aceea, nu imbraca o camasa care sa plesneasca pe tine. Am vazut
foarte des astfel de “exemplare”. Stilul casual, asta si presupune… relaxare.
Peste camasa alba pune un sacou intr-o nuanta de verde, albastru sau chiar rosu
daca esti mai indraznet si incalta o pereche de tenisi… comod, dar sic.
 
Camasile colorate

Camasile colorate sunt perfecte pentru timpul liber, insa si pentru

petrecerile mai fancy. Totul tine de abordare. O camasa colorata merge de
minune cu o vesta neagra, tricotata si cu o esarfa mai groasa. Sau poti la fel de
bine asorta o camasa lila cu butoni cu pantofi casual si cu o pereche de
pantaloni de culoare neagra, cu bretele. Desi aceasta combinatie nu se potriveste
chiar oricui, este vorba doar de varsta si de stil. Camasile colorate pot fi si ele
business, insa decat sa dai gres, mai bine renunti sa le alegi pentru serviciu.
 
Clock shirt
Acest tip de camasa se adreseaza barbatilor pasionati de ceasuri, carora le
place sa fie admirati si invidiati de cei din jur. Tocmai de aceea, designerii au
creat o camasa special pentru acest tip de barbati, o camasa eleganta, care are de
obicei un croi slim fit, iar maneca stanga are o taietura astfel incat sa iti poti
privi ceasul fara a mai ridica manseta. Moda a evoluat atat de mult, incat
alegerea pieselor vestimentare in ziua de azi nu mai este o problema.
 
De la cele elegante pana la cele casual, de la cele cu maneci lungi pana la
cele cu maneci scurte, de la cele albe pana la cele colorate, camasile fac parte
4
din definitia cuvantului “barbat”. Nu numai ca marcheaza masculinitatea, dar
reprezinta un must have.

Unul dintre elementele la care se solicită percepţie maximă pentru

produsele cu sprijin pe umăr, in cazul nostrum camasa pentru barbati, îl
reprezintă gulerul.

Pentru designer, definirea calităţii unui element de produs constă în

predicţia unui rezultat, fără precizarea mijloacelor care trebuie utilizate pentru a
o obţine. Astfel calitatea gulerului este exprimată prin forma acestuia, percepută
prin lungimea şi lăţimea gulerului, dispunerea spaţială a elementului în produs,
uniformitatea suprafeţei, uniformitatea contururilor şi a liniei de asamblare în
răscroială.
Confecţionerul traduce aceste informaţii generale în criterii de calitate,
care impun alegerea procedeelor de fabricaţie, a mijloacelor materiale, a
metodelor de muncă, materializate în informaţii strict cuantificabile pentru
controlorii produsului final.
Astfel, forma gulerului se obţine prin dimensionarea colţurilor de guler, a
lăţimii steiului şi pelerinei, a distanţei dintre linia de simetrie a fetei şi
extremitatea colţurilor de guler, a lungimii pelerinei, a lăţimii tighelelor.
Aprecierea uniformităţii stării suprafeţei gulerului,este influenţată de tipul
de inserţie şi/ sau de precizia tighelului decorative.
Aspectul contururilor elementului, este dictat de modul de realizare a
coaserii pe contur, de precizia corectării, întoarcerii şi descălcării, precum şi de
acurateţea cusăturii decorative, care presupune obţinerea uniformităţii
canturilor.
Dispunerea spaţială a gulerului poate fi apreciată, la nivel de material,
prin caracteristicile de flexibilitate şi rigiditate a materialului textil şi în practică
este o rezultantă a măsurilor constructiv-tehnologice.
Poziţia relativă a gulerului în raport cu alte elemente de produs este esenţială
pentru calitatea produsului, cunoscut fiind faptul că corectitudinea aplicării
gulerului în răscroiala este dictată în primul rând de compatibilitatea între
lungimea răscroielii gâtului şi lungimea gulerului, de respectarea semnelor de
îmbinare precum şi de respectarea rezervelor de coasere.

În vederea îndepărtării subiectivismului sunt întocmite fişe de calitate pe

elemente de produs, ca documente principale prin care se defineşte calitatea
acestora.

5
 Fişa de calitate pe element de produs
Criterii de apreciere a calităţii elementului de produs Valoare Toleranţe
(mm) (mm)
Forma finală a Lungimea colţului de guler 100 ±2
elementului de produs Lungimea pelerinei 50 ±2
Circumferinţa gulerului 400 ±2
Distanţa între colţul de guler şi linia de 75 ±1
simetrie a sistemului de închidere
Aspectul suprafeţei Netezime, uniformitate Mostră
Aspectul contururilor Corectitudinea şi aspectul Mostră
Cusăturilor ornamentale
Corectitudinea şi uniformitatea
contururilor obţinute prin întoarcerea
materialelor îmbinate
Dispunerea spaţială a Poziţia relativă a elementului în raport Mostră
elementului de produs cu celelalte elemente adiacente

Nivelul de calitate definit şi impus elementelor constituente ale unui

produs se materializează prin măsuri constructiv-tehnologice specifice, capabile
să asigure obţinerea nivelului planificat al funcţiilor de produs în condiţiile de
eficienţă economică, chiar dacă se impun măsuri suplimentare de corecţie
pentru o serie de parametri ai materialului ce nu se încadrează în intervalul de
valori optim pentru dimensiunile funcţiilor produsului.
Spre exemplu, asigurarea dispunerii spaţiale a gulerului de cămaşă se
poate realiza prin măsuri tehnologice sau constructive.
Astfel, la proiectarea constructivă a unui guler cu stei şi pelerină croite
separat, modificarea unghiului dintre cele două repere componenţe ale
gulerului, în limite admisibile, va determina o dispunere spaţială mai vizibilă a
colţurilor de guler.
Proiectarea tehnologică prezintă următoarele variante pentru asigurarea
dispunerii spaţiale a gulerului:
– aplicarea pe faţa de guler a unor inserţii multistrat;
– utilizare inserţiilor de tip folie;
– aplicarea pe faţa de guler a unei inserţii unistrat şi pe colţurile de guler a două
balene.

Pentru asigurarea criteriilor de calitate planificate, se impune:

– precizarea parametrilor tehnologici de coasere, călcare, termolipire, în toate
variantele apărând faze auxiliare de călcare şi corectare a rezervelor de la colţul
gulerului (de exemplu, la gulerul cu pelerină şi ştei de-a întregul, dispunerea
spaţială a gulerului se realizează prin călcarea pe prese cu forme profilate);
6
– mijloacele materiale necesare pentru asigurarea uniformităţii tighelirii, pentru
corectare şi pentru întoarcere.
În stabilirea variantei tehnologice, factorii de influenţă sunt performanţele
utilajului, producţia orară, consum minim de timp etc.

Un alt factor major al vandabilităţii implicat în faza de concepţie îl

constituie materialul textil, funcţiile produselor de îmbrăcăminte fiind
determinate în foarte mare măsură de acesta.
La nivel de element de produs, elementele dependente de material sunt
transpuse într-o serie de informaţii tehnice ce vizează:
– simetria dungilor, careurilor, desenelor cu sens;
– sensul ţesăturii în raport cu sensul elementului de produs, pentru ţesăturile cu
desene sau cu desene simetrice;
– poziţionarea firului drept în raport cu cel al elementului de produs;
– defecte de ţesătură ce pot fi tolerate fără a fi depreciată calitatea estetică a
elementului de produs;
– omogenitatea nuanţei elementului de produs, ce intervine mai ales la alegerea
culorii aţei de cusut, a inserţiei, a adezivului.

Marea majoritate a produselor de îmbrăcăminte combină materiale cu

caracteristici diferite, plasate pe toată suprafaţa produsului dar în poziţii diferite
faţă de corp sau în zone diferite ale produsului. Trebuie făcută diferenţierea
între diversele tipuri de produse, cunoscut fiind faptul că destinaţia produsului
dictează şi funcţiile prioritare la care trebuie să răspundă acesta. Se impune
cunoaşterea caracteristicilor materialelor cu diferite destinaţii în produsul finit
(în corelaţie cu poziţia pe corp) şi trebuie stabilite cele ce primează în
defavoarea altora, deoarece, de cele mai multe ori, produsele sunt realizate
pentru a satisface un grup prioritar de cerinţe, în acest caz se pune problema
unei ierarhizări a importanţei ce se acordă caracteristicilor materialului,
pe primul loc situându-se, de obicei, caracteristica definitorie a grupei de
produse, caracteristica estetică, durabilitate, etc.

Implicaţiile caracteristicilor materialelor textile asupra modului de

soluţionare a funcţiei estetice

Caracteristici Modul în care este Grupa de materiale Mod de asigurare a

influenţată funcţia la calităţii
estetică care influenţa
7
 caracteristicii este
semnificativă
Grosimea Aspect necorespunzător al Toate materialele Modificarea presiunii
cusăturii datorat strângerii textile picioruşului de presare
Alunecarea relativă a Modificarea
straturilor amplitudinii de
de material între ele ridicare, a dinţilor
deasupra
plăcuţei acului
Modificarea tensiunii
firelor
Desimea Dizlocarea firelor ţesăturii Materiale compacte, Corelarea fineţii, acului
Încreţirea pe linia de dense, tricoturi cu
asamblare structura materialului
Deşirarea tricoturilor Alegerea
corespunzătoare a
tipului cusăturii
Elasticitatea Încreţirea cusăturii şi a Materiale ce conţin Alegerea aţei cu miez
materialului pe linia de fire Alegerea corectă a
coasere cu elasticitatea mărită tipului de
cusătură
Coeficientul Glisarea cusăturii Mătăsuri, materiale Modificarea pasului
de frecare cu cusăturii
conţinut mare de Modificarea tensiunii
viscoză, firelor
materiale cu conţinut Schimbarea tipului de
mare de fibre aţă
sintetice Soluţii tehnologice
corelate
cu ţesătură
Încărcarea Cusătură cu aspect Materiale cu conţinut Antistatizarea
electrostatică neuniform, mare de fibre materialului
datorată transportului sintetice Ionizarea materialului
neuniform, ce are drept
cauză aderarea
materialului
la organele de coasere

Asigurarea calităţii zonelor critice din punct de vedere al fiabilităţii

şi mentenabilităţii.
Estimarea comportării produselor în exploatare se realizează prin
intermediul unor indicatori specifici, ce reprezintă încadrarea dimensiunilor
tehnice în intervalul gradului de utilitate pentru funcţiile de fiabilitate şi
mentenabilitate. Aceştia sunt:
8
– rezistenţa la solicitări mecanice sau chimice;
– rezistenţa la uzură a materialelor şi a elementelor constructive;
– rezistenţa la factori biologici, la acţiunea moliilor şi la acţiunea
micoorganismelor în mediul umed;
– stabilitatea dimensiunilor şi formei produsului în timpul proceselor de purtare
şi întreţinere.
Fiabilitatea şi mentenabilitatea trebuie apreciată pentru materialele textile
şi pentru îmbinările realizate pe produs.
Este importantă cunoaşterea caracteristicilor definitorii pentru un produs,
deoarece proiectarea eficientă a produselor actuale nu se mai raportează la
satisfacerea tuturor cerinţelor utilizatorului, fiind definită de abilitatea
proiectantului de a selecta, dintre cerinţele utilizatorului, doar pe acelea cu aport
direct la stabilirea gradului de utilitate al produsului, pe care le exprimă prin
caracteristici.

Caracteristici implicate în asigurarea criteriilor de mentenabilitate:

-variaţia dimensională la spălare; variaţia dimensională la călcare;
destrămarea; stabilitatea dimensională; rezistenţa la oboseală; rezistenţa
cusăturilor la oboseală; aspectul după spălare; comportarea la curăţire chimică;
păstrarea aspectului după expunere la lumina solară; păstrarea stabilităţii
dimensionale şi aspectului după spălare.
Pentru aprecierea comportării prin prisma fiabilităţii şi mentenabilităţii
lor prezintă importanţă şi indicatorii de calitate ai cusăturilor, care pot fi
împărţiţi în:
– indicatori ce ţin de fiabilitate: rezistenţa cusăturilor la solicitări pe direcţie
longitudinală şi transversală, alungirea şi rigiditatea cusăturilor, perforarea
materialului;
– indicatori ce ţin cont de condiţiile de exploatare (mentenanţă): durabilitatea
cusăturii (numărul de cicli până la pierderea rezistenţei şi modificarea formei,
rezistenţa la frecare, agenţi chimici, spălare, deşirabilitatea cusăturii,
destrămarea şi glisarea materialelor pe linia cusăturii).

Asigurarea calităţii zonelor critice din punct de vedere al confortului

psihosenzorial.
Confortul senzorial este o componentă a confortului la purtare şi se referă
la modul în care produsul de îmbrăcăminte este perceput prin intermediul
simţurilor de către utilizator. În studiul confortului senzorial trebuie analizate
toate componenţele unui produs care sunt în contact cu corpul purtătorului, cum
sunt etichete, cusături, asamblări, suprafeţe, aţă.

9
 De exemplu, la produsele cu grad mare de ajustare pe corp, cum este
cazul camasii, pot fi utilizate asamblările cu margini întrepătrunse sau cele
peliculizate.

Produsul de îmbrăcăminte, reflect gradul de adaptare al acesteia la

cerinţele produsului proiectat. Deoarece producţia industrială necesită aplicarea
unor procedee de transformare asupra resurselor material astfel încât să rezulte
un produs de îmbrăcăminte cu valoare de întrebuinţare optimă, în condiţiile unei
eficiente economice maxime, la nivel microeconomic, unul dintre principalii
factori de influentă ă calităţii îl reprezintă calitatea prelucrărilor tehnologice.
Se remarcă faptul că materialul textil suferă în timpul proceselor de
fabricaţie multiple transformări, iar activităţile celor implicaţi sunt diverse şi de
mare complexitate. Transformările materialelor în timpul etapelor procesului se
diferenţiază funcţie de caracteristicile transformărilor cantitative necesare.

Asigurarea calităţii şablonării.

Este evident că şablonarea nu apare în mod real ca un act al procesului de
fabricaţie, decât dacă se referă la modificarea încadrărilor prestabilite, în
mărime reală sau redusă.
Principiile generale de realizare optimă a acestui act tehnologic vizează
respectarea restricţiilor privind metoda de încadrare şi grupare optimă a
mărimilor şi taliilor, în condiţiile restrictive impuse de caracteristicile
materialelor şi de particularităţile impuse de model şi de unealta tăietoare.
Calitatea şablonării este dependentă de numărul de produse încadrate, de
înălţimea şpanului şi de tipul de încadrare. În funcţie de complexitatea
modelului şi de lăţimea materialului, încadrările se pot realiza pe toată lăţimea
sau pe jumătate. Metoda de încadrare depinde mult de lăţimea materialului,
subdimensionările frecvente sub limita toleranţei necesitând modificări ale
încadrării iniţiale, cu implicaţii directe asupra consumului specific. Alţi factori
dependenţi de material sunt paleta coloristică, raportul de culoare şi sensul
desenului, caracteristicile de suprafaţă.

Asigurarea calităţii şpănuirii.

Şpănuirea are drept scop asigurarea condiţiilor de secţionare simultană a
reperelor la croire şi depunerea straturilor de şpan, ţinând cont de condiţii
restrictive dictate de natura materiei prime şi de procedeul tehnologic utilizat.
Calitatea şpănuirii trebuie apreciată funcţie de caracteristicile materiilor
prime, factori dependenţi de modul de realizare a actului tehnologic,
particularităţile produsului.Calitatea şpanului şi acurateţea realizării lui depind
nemijlocit de caracteristicile materialului (coeficient de frecare, starea suprafeţei
10
materialului rigiditate şi elasticitate). Caracteristicile suprafeţelor textile vor
influenţa păstrarea poziţiei straturilor în şpan, în timp ce grosimea va avea
influenţe directe asupra înălţimii şpanului. Pentru materiale cu coeficient mare
de alunecare se va limita înălţimea şpanului şi se va fixa suplimentar cu cleme
sau prin punctare. Acolo unde coeficienţii de frecare au valori diferite pe cele
două feţe ale materialului, şpănuirea se va face cu faţa materialului în acelaşi
sens. Rigiditatea şi elasticitatea materialelor influenţează modul de aşezare a
straturilor şi uşurinţa suprapunerii marginilor pe o latură longitudinală a
şpanului.

Asigurarea calităţii operaţiilor de coasere.

Deşi procesele de realizare a produselor constă în prelucrare de elemente
şi subansambluri distincte şi asamblarea lor ulterioară, ele au multe diferenţe
dictate de particularităţi constructiv tehnologice ale produsului, de utilaj şi de
caracteristicile materialelor.

Tipul şi structura cusăturii:

- numărul firelor şi participarea acestora la formarea cusăturii
- modul de dispunere a paşilor cusăturii ( lon itudinal, zig-zag )
- cusături unice sau multiple ;
- dispunerea cusăturii ( vizibilă sau ascunsă )

Regimul de coasere si parametrii sai:

-desimea cusaturii
-tensionarea firelor
-viteza de coasere
-tipul si finetea acului
-presiunea piciorusului de presare

Parametrii cusaturii
-numarul de straturi asamblate
-numarul tighelelor
-latimea cusaturii
-inaltimea straturilor asamblate
Tipul si caracteristicile atei de cusut
-compozitia fibroasa a atei de cusut
-sensul de torsiune a atei de cusut
-finetea
-caracteristicile mecanice ale firului
Datorită interacţiunilor multiple ce apar la operaţii de coasere între
materialul textile şi organele lucrătoare, pot apărea efecte negative atât asupra
materialului textil, cât şi asupra aţei de cusut.

11
Asigurarea calităţii tratamentelort termice şi umidotermice.

Tratamentele termice şi umidotermice se desfăşoară pe tot parcursul

procesului de fabricaţie iar modul de stabilire şi dirijare a parametrilor
procesului se reflectă direct asupra calităţii produsului finit.
În timpul proceselor termice şi umidotermice, în structura materialelor au
loc procese termofizice complexe ce conduc la modificarea unor caracteristici,
materialele comportându-se diferit funcţie de caracteristicile lor implicite.

Asigurarea calităţii operaţiei de termolipire.

Termolipirea este operaţia prin care două sau mai multe straturi de
material textil suprapuse sunt reunite cu ajutorul adezivilor în condiţii restrictive
de presiune şi temperatură. Calitatea termolipirii este dependentă de:
– forma şi dimensiunile reperelor şi poziţia lor relativă;
– caracteristicile de identificare ale materialelor îmbinate (compoziţie, starea
suprafeţei, grosime) şi implicaţiile acestora în reglarea parametrilor de
termolipire. Spre exemplificare, materialele cu flauş termolipirea reperelor mici
se realizează pe dosul reperelor;
– caracteristicile dependente de model, care vizează locul scopul tehnologic
urmărit prin aplicarea inserţiei (de fixare a marginilor, de conferire a stabilităţii
reperelor şi subansamblurilor precum şi de fixare a aplicaţiilor brodate).
Pentru realizarea unei termolipiri corecte, este necesară cunoaşterea
particularităţilor adezivilor şi corelarea parametrilor materialelor de bază cu cei
ai materialelor de întărire, precum şi prin alegerea corespunzătoare a direcţiei de
croire a materialului de bază şi întăriturii.
S-a constatat că, în cazul dispunerii întăriturii sub un unghi de 30–45°, se
obţine o îmbunătăţire a stabilităţii, prin formarea unor reţele mai rezistente între
cele două stature îmbinate.
Starea suprafeţei materialului după termolipire, păstrarea dimensiunilor şi a
formei, a luciului, a nuanţei şi a tuşeului suprafeţei materialului de bază, cât şi
rezistenţa la eforturi tangenţiale, rezistenţa la dezlipire şi flexibilitatea
ansamblului pot constitui indicatori de apreciere a calităţii îmbinărilor adezive.

Asigurarea calităţii tratamentelor umidotermice.

Scopul principal al proceselor umidotermice la produsele de îmbrăcăminte

constă în asigurarea unor deformaţii stabile, prin acţiunea unor forţe exterioare
(de tracţiune, compresiune etc.), modificarea tensiunilor acumulate de
materialul textil în timpul solicitărilor mecanice şi fixarea efectului tehnologic,
urmărit în anumite condiţii de temperatură, umiditate şi presiune, într-un
interval determinat.
Asigurarea calităţii produselor în aceste etape tehnologice se
materializează prin: obţinerea efectului dorit şi a menţinerii acestuia o perioadă
12
 cât mai lungă de timp, reducerea modificărilor nedorite ale unor caracteristici
fizico mecanice ale materialelor (scăderea rezistenţei, schimbarea nuanţei sau a
gradului de alb, modificarea cotelor dimensionale peste limitele acceptate etc.),
eficientizarea tratamentelor prin reducerea duratei şi a consumului de energie
necesar.

Elemente de asigurare a calitatii pentru produsul camase pentru barbate

Caracteristici de
Indicaţii şi toleranţe Schiţa Tipuri defecte Remedieri
calitate verificate
-corpuri straine -corelarea
- termolipire permanentă; prinse intre parametrilor
- fără formare de goluri de insertie si presiune,
Caracteristici de
aer; tesatura temperatura,
termolipire
- fără perforări ale inserţiei; -adezivul viteza de
- fără schimbarea nuanţei. patrunde si trece deplasare a
prin tesatura benzii
-latimea
- lăţimea cusăturii la 5 mm
cusaturii -utilizarea unor
faţă de cantul gulerului;
neuniforma ghidaje pentru
- cusătură de mijloc
Caracteristici de -pasul cusaturii realizarea
executată exact  5 mm +/-
preasamblare neuniform uniformitatii
0,5 mm;
-tensionarea cusaturilor
- tighelire la mijloc fără
firelor -
biezări.
neconforma
utilizarea unor
ghidaje pentru
-latimea
realizarea
cusaturii
- de lungimi egale; uniformitatii
neuniforma
- abateri de la indicaţiile de cusaturilor
-pasul cusaturii
proiectare +/- 1mm; -reglarea
Canturile gulerului neuniform
- fără formare a efectului tensionarii atei
-tensionarea
«  paspoal ». de cusut
firelor
-ajustarea
neconforma
presarii
piciorusului
-perforatii pe
- vârfurile gulerului, bine
varful gulerului
întoarse; -utilizarea
-aglomerari de
Vârfurile gulerului - fără formare de rotunjiri utilajelor
tesatura in varful
(picături) la vârfuri. specializate
de guler
-neuniformitati

13
 Caracteristici de
Indicaţii şi toleranţe Schiţa Tipuri defecte Remedieri
calitate verificate
- deosebit de îngrijită
- fără împunsături de -utilizarea
întărire spre vârful gulerului -neuniformitati ghidajelor
- în cazul tighelului de 1 -pasi sariti la
Tighelire mm şteiul şi gulerul cusatura
superior să fie întinse, -intreruperi de
netezite bine, pentru a nu se cusaturi
reduce dimensiunile
acestora
-distanta mai
-pozitionarea
mare sau mai
corecta a
Închidere - abateri : +/- 1 mm mica
butonierei si a
-asimetrii
nasturelui

- în vederea aşezării
-pozitionare -se inlocuieste
nasturelui pe linia de mijloc
defectuoasa steiul si se
Poziţie butonieră faţă, butonierele se bat cu
-butoniera coase butoniera
ştei 2–3 mm (funcţie. de
inclinata in pozitia
mărimea nasturelui) în afara
corecta
liniei de mijloc faţă.

- nasturele se poziţionează -pozitionare

Poziţie nasturi ştei
pe linia de mijloc faţă defectuoasa

- poziţia celor doi nasturi, -nasturi -refacerea

Guler tip button – simetrică faţa de linia de pozitionati cusaturilor si
down (BD) mijloc faţă; incorect inlocuirea
- cheiţa butonierei se alătură -asimetria reperelor
tighelului şi împarte unghiul butonierelor fata defecte daca
gulerului în două. de coltul este cazul
gulerului

Guler TAB - la gulerele tip TAB există -pozitionare -refacerea

trei valori prestabilite, asimetrica sau cusaturilor
indiferent de modelul inegala
lucrat : -
a : lăţime limbă = 8-9 mm
b : lungime limbă (de la
cantul gulerului până la
mijlocul capsei) = 15 mm
c : distanţa de la colţul
şteiului până la limbă = 33
mm
- respectarea acestor
dimensiuni este importantă
pentru că, indiferent de
modelul gulerului, trebuie
să rămână suficient spaţiu

14
 Caracteristici de
Indicaţii şi toleranţe Schiţa Tipuri defecte Remedieri
calitate verificate
pentru nodul cravatei.
- să se aibă în vedere
egalitatea distanţelor

Piept/buzunare -Penetrarea Micşorarea

adezivului prin cantităţii de
materialul de bază adeziv şi
Termolipire -Dezlipirea respectarea
- lipire permanentă reperelor specificaţiilor
- fără goluri de aer termolipite referitoare la
- fără perforări ale Ondularea parametrii
suprafeţei procesului
detaliilor Schimbarea
termolipite tipului de inserţie
Fente :
- lungime egală a fentelor
- fără încreţiri între guler şi
-cusaturi strambe
primul nasture de pe fentă -refacerea
sau inegal
- fenta stângă trebuie să tighelelor
-cusaturi stranse
acopere cusătura fentei
sau insirate,
drepte pe 0,5 cm
incretite
- lăţimea fentei trebuie să fie
constantă (abatere max. 0,5
mm)
Butoniere : -feston care se -inlocuirea
- desime uniformă a desira reperului defect
cusăturii -tesatura se si refacerea
- cheiţa de început şi sfârşit smulge din butonierelor
închisă (să nu se destrame) feston
- fără fire ţesătură în -feston taiat de
mijlocul butonierei cutit
- poziţie - pe mijlocul fentei -lungimea
- distanţa dintre butoniere butonierei prea
conform indicaţiilor mare sau prea
Piept/buzunare specificate mica
- lungimea butonierei -pozitionare
corelată cu mărimea gresita
nasturelui -feston strans
sau insirat
Nasturi : -nasture lovit de -se reface
- întărirea încheiată ac sau crapat coaserea
complet -cusatura care se nasturelui
- faţa nasturelui în prim - desface
plan -pozitionare
- distanţa dintre nasturi gresita a
egală cu distanţa dintre nasturelui
butoniere
- pe mijlocul fentei

15
 Caracteristici de
Indicaţii şi toleranţe Schiţa Tipuri defecte Remedieri
calitate verificate
Aspect general -se reface
- lăţimea fentelor uniformă cusatura
-tensionarea atei
- tighelire uniformă
incorecta
5 împunsături /cm
-neuniformitati
- fără încreţire

Buzunar -pozitionarea -schimbarea

- conform şablonului gresita a reperului
- îndoitură buzunar, tighelită butonierei
exact, cu o cusătură -abateri
uniformă dimensionale
- butoniera dreapta, pe
mijlocul buzunarului, la
înălţimea stabilită

Poziţia buzunarului
- poziţie conform
indicaţiilor
- buzunarul paralel cu cantul -pozitionare -refacerea
feţei (+/- 1 mm) gresita operatiei
- fără biezări, tighelire -tighel stramb
conform modelului sau incretit

Model cu două buzunare

- distanţa de la fente, egală
- înălţimea buzunarelor,
egală (+/- 1 mm)
-cele doua -se
buzunare nu sunt repozitioneaza
plasate simetric buzunarele

Eticheta -etichete cusute

- eticheta se coase drept şi stramb
fără biezări; -tighele cazute -refacerea
- mijlocul etichetei plasat în sau strambe cusaturilor
Platca spate mijlocul spatelui
- înălţimea de prindere,
conform instrucţiunilor
(+/- 1 mm.)
Manşete Preasamblare -colturile inegale
- se coase exact la distanţa -tighele strambe
de -plus de tesatura
5 mm, fără încreţiri intre fata si dosul -refacerea
Întoarcere de manseta cusaturilor
- se netezesc îngrijit si/sau inlocuirea
cusăturile reperelor
Tighelire

16
 Caracteristici de
Indicaţii şi toleranţe Schiţa Tipuri defecte Remedieri
calitate verificate
- exact 5 mm fără formare
de paspoal 
Poziţionare
- nasturi/butoniere,
poziţionare exactă
Mărime element
-tighele strambe -refacerea
- 2,5 cm +/- 1 mm
-asimetri sau cusaturilor
Sliţ mânecă - tivire fără încreţituri
lungimi diferite
Partea inferioară
de pentagoane
- tivire fără încreţituri
Falduri
- suprapunerea exactă a
canturilor;
- simetria faldurilor
Coasere platcă
- suprapunere exactă a -nerespectarea
canturilor la începutul şi semnelor de fald
-se refac
Partea din spate capătul cusăturii; -cusaturi prea
cusaturile
- rezerva de coasere, 1 cm la stranse
toate cele trei repere (+/- 1 -asimetri
mm)
- aţa nu trebuie să fie prea
tensionată deoarece se pot
forma încreţituri în zona
plătcii
Cusăturile umerilor
-cusaturi prea
- încheiere fără biezări
stranse sau
- canturile plătcii şi ale
incretite -se refac
feţelor să se suprapună
-nerespectarea cusaturile
exact la începutul şi capătul
rezervelor de
cusăturii
coasere
Prinderea mânecilor
Asamblare
- repartizare uniformă Nerespectarea
Respectarea
- se taie max. 2 mm la echilibrului
corespondenţei
maşina de surfilat mânecilor prin
marcajelor de
înclinarea
canturile trebuie să se exagerată a
asamblare de pe
suprapună exact la începutul capul de mânecă
mânecii spre fată
şi de pe linia
şi capătul cusăturii, altfel se sau
de răscroială
spre spate
modifică dimensiunea
circumferinţei bustului
Încheierea cusăturii - punctele inferioare ale -decalaje -refacerea
laterale cusăturii de prindere a -cusaturi stranse cusaturilor
mânecii se întâlnesc exact -rezerve inegale
- la maşina de surfilat se taie
2 mm din cantul ţesăturii
- canturile tivului se
suprapun exact
la începutul şi capătul
cusăturii

17
 Caracteristici de
Indicaţii şi toleranţe Schiţa Tipuri defecte Remedieri
calitate verificate
- se reglează maşina funcţie
de grosimea ţesăturii, pentru
a preîntâmpina executarea
unor cusături încreţite
- tivul este la începutul şi
capătul cusăturii, îndoit
îngrijit şi întărit -tiv neuniform
-se reface
Tivuri corespunzător -cusaturi stramb
cusatura
- pasul cusăturii nu este -cute
nemodificat, (deci
5 împunsături./ cm)
- tivul mânecii se introduce
nu mai mult de 1 cm în
-tighele strambe -refacerea
manşetă
-slit sau cusaturilor si
Montarea - poziţia faldurilor la ambele
contraslit montat inlocuirea
manşetelor manşete este egală, max. 2
stramb reperelor daca
mm diferenţă
-asimetri este cazul
- lungimea şliţurilor este
egală
Susţinerea Respectarea
gulerului în zona indicaţiilor
răscroielii gâtului tehnologice
- suprapunere exactă a la spate (susţinerea uşoară
marcajului de la mijlocul Susţinerea a gulerului în
exagerată a zona umărului şi
răscroiturii gâtului cu gulerului coaserea fără
Montare guler
marcajul gulerului, pentru a în zona umărului susţinere a
permite o repartizare ambelor straturi
în zona
uniformă răscroielii
gâtului)

- repartizare uniformă a
Corelarea
materialului în zona dimensională a
superioară a capătului Nerespectarea celor
echilibrului două contururi
mânecii mânecilor prin
Cusătura capului - materialul să fie peste tot înclinarea Respectarea
exagerată a corespondenţei
mânecii prins în cusătură marcajelor de
mânecii spre fată
- suprapunere exactă a sau asamblare de pe
elementelor la începutul şi spre spate capul de mânecă
şi de pe linia
capătul cusăturii de răscroială

- se preîntâmpină formarea
de biezări între cele două
cusături
- materialul să fie peste tot -cute in cusatura -se refac
Cusătura la două
prins în cusătură -decalaje cusaturile
ace
- suprapunerea exactă a -rezerve inegale neconforme
reperelor la începutul şi
capătul cusăturii

Cămăşi prespălate - gradul de prespălare

obţinut trebuie să

18
 Caracteristici de
Indicaţii şi toleranţe Schiţa Tipuri defecte Remedieri
calitate verificate
corespundă prescripţiilor
- dimensiunile după spălare
trebuie să corespundă cu
dimensiunile tiparului de
bază ce sunt precizate în
tabelul de dimensiuni
Pregătirea postului de lucru
- cămaşa se prinde în cleme,
în stânga şi în dreapta
gulerului, în dispozitivul
rotativ. Spatele cămăşii este
îndreptat spre muncitoare
care lucrează în poziţia «  în
picioare »
Se verifică următoarele
caracteristici :
1 - gulerul superior ; tăierea
capetelor de aţă.
2 - verificarea modului de
coasere a plătcii şi a
etichetei de mărime ; dacă
este cazul, tăierea capetelor
de aţă.
3 - rotirea cămăşii cu 180
grade.
4 - controlul gulerului
inferior ; tăierea capetelor
de aţă.
5 - controlul cusăturilor
Verificarea
laterale şi sub braţ ; tăierea
cusăturilor
aţelor.
6 - control manşetă dreaptă ;
tăierea aţelor
7 - control fentă stânga
faţă ; tăierea capete aţă.
8 - control buzunar stâng
piept, tăiere capete aţă.
9 - control cusătură laterală
stângă, tăiere capete aţă.
10 - control manşeta stângă,
tăiere capete aţă.
11 - verificare tiv, tăiere
capete aţă.
12 - desprindere din cleme
13 - verificarea egalităţii la
suprapunere a punctelor
umerilor după montarea
gulerului
14 - verificarea
corespondenţei lungimii
fentelor
15 - îndepărtarea tuturor
resturilor de ţesătură libere
Verificări generale - rezistenţa cusăturilor
- diferenţele de nuanţa între
repere
- defectele de imprimare a
ţesăturilor
- deteriorări mecanice

19
 Caracteristici de
Indicaţii şi toleranţe Schiţa Tipuri defecte Remedieri
calitate verificate
apărute
- lipsa sau defectele
materialelor auxiliare
- apariţia cusăturilor
deschise (cu paşi săriţi)
- apariţia defectelor de
coasere (perforaţii)
- apariţia defectelor datorate
tensionării aţei
La controlul dimensional al
produsului se acceptă
următoarele abateri
(toleranţe)
- ½ circumferinţă bust : +/-
1.0 cm
Controlul
- ½ circumferinţă talie : +/-
dimensiunilor
1,0 cm
produsului finit
- lungime mâneci : +/- 0,5
cm
- lungime spate : +/- 1,0 cm
- lăţime umeri : +/- ) 0,5 cm
- circumferinţă manşete : +/-
0,5 cm
Control după Finisare
ambalare - fără cute datorate presării
- descălcarea cusăturilor
- cusăturile tighel de la
umeri, platcă, răscroitura
mânecii, fente, buzunare
trebuie să fie netede
- cămaşa trebuie să fie
netedă
Împachetare
- vârfurile gulerului,
simetrice faţă de linia de
mijloc a feţei
- fenta faţă în mijlocul
cartonului
- înălţimi platcă, egale în
stânga şi dreapta
- rotunjimea gâtului,
simetrică
- cămaşa trebuie să fie bine
fixată pe carton, fără să
formeze ondulări libere şi
biezări
- prinderea acelor, spre
spate
- cartonul nu trebuie să fie
vizibil la umeri
- cartonul gulerului nu
trebuie să fie vizibil pe faţă
20
Caracteristici de
Indicaţii şi toleranţe Schiţa Tipuri defecte Remedieri
calitate verificate
Ambalare
- împachetare conform
normei adoptate
- trebuie utilizat ambalajul
cerut
- etichetele de pe cutii
trebuie completate corect
- cămăşile de calitatea a II-a
(dacă este cazul) trebuie
marcate şi ambalate separat,
conform instrucţiunilor

21