INSTALAII DE BALAST

Destinaie:
Corectarea caracteristicilor de navigaie ale navei stabilitate, asiet prin ambarcarea, transferarea i
evacuarea peste bord a balastului lichid.
Instalaia de balast este compus din tancuri de balast unite de tubulaturi prin care apa de mare este deplasat
cu pompele de balast.
De multe ori circuitele hidraulice de balastare sunt conectate cu circuitele de drenare, putnd avea pompe
comune, formndu-se astfel instalaia de balast-santin. Se obine astfel un numr mai mic de pompe, tubulaturi de
lungime mai redus, se reduce masa i volumul instalaiei.
Utilizarea pompelor de balast i a unor pri de tubulatur pentru santin i invers, este de multe ori neindicat
datorit contaminrii cu reziduuri petroliere. Utilizarea acestui sistem se face numai n caz de necesitate.
Prin descrcarea mrfii nlimea metacentric a nevei se reduce, nrutind stabilitatea. Pentru a ameliora
stabilitatea se ambarc ap de mare cu greutatea B (fig.1).

1 g B

deplasamentul navei balastate

T1 T T
z G1

g z G Bz B
1

h1 r1 z C1 z G1
g
- deplasamentul navei goale;
T
- pescajul;
h
- nlimea metacentric;
r
- raza metacentric;
zC,zG- cotele centrelor de caren i de greutate.

Fig. 1
La mineraliere, datorit densitii mari a mrfii, odat cu ncrcarea, centrul de greutate coboar mult ,
stabilitatea devenind excesiv.
Prin excepie, la aceste nave sunt utilizate tancuri de balast-arip, plasate sub puntea principal, ce provoac
amelioarea stabilitii excesive.Transferul balastului ntre tancuri se utilizeaz pentru corectarea poziiei n plan a
centrului de greutate.
B = (0,2 0,3) pentru navele de mrfuri grele
B = (0,3 0,5) pentru petroliere
Instalaia de balast este independent de a altor instalaii, dar pentru mrirea siguranei n funcionare se
racordeaz cu instalaia de santin.

2
In fig.2 este prezentat schema instalaiei de balast pentru un cargou de 15 000 tdw.

Fig. 2
1.
2.
3.
4.
5.
6.

after pick;
sorb;
pomp de balast;
armturi de nchidere;
valvul Kingston;
caset de valvule;

7. tanc de balst;
8. tubulatur de balast;
9. tanc combustibil;
10. perete de coliziune;
11. for pick;
12. armtur de bordaj.

Armturile de nchidere nu sunt cu reinere, pentru c n tubulatura de balast apa circul n ambele sensuri.
Armturile se amplaseaz n general n zona C.M. Fiecare tanc este deservit de o conduct independent, n
sistem centralizat, iar toate conductele ajung n C.M., de obicei, printr-un coridor special, sub puntea dublului fund.
O construcie deosebit o are valvula Kingston (fig.3a, de fund; fig.3b, de bordaj).

Fig. 3
1. valvul Kingston;
2. conduct de alimentare cu abur;

3
3. conduct de alimentare cu aer comprimat;
4. tub aerisire caset;
5. tub perforat pentru evacuarea aburului sau aerului comprimat n scopul prenclzirii sau purjrii gurii de admisie,
prevzut cu grtar;
6. grtar.
Cantitile de ap din tancuri se controleaz cu nivelmetre ale cror indicaii sunt transmise la postul de
comand.
Tubulatura instalaiei de balast trebuie s fie amplasat astfel nct s funcioneze la nclinri de max. 5 0 i s nu
fie expus ngherii ( la navele fluviale tancurile de balast se umplu evident cu ap dulce).
Particulariti de calcul
Debitul pompelor de balast:

Q
unde:

B
m3/s
w g 3600

- greutatea apei de balast N;

w - densitatea apei.

= (8 10) ore pentru toate instalaiile

= 2 ore
pentru cel mai mare tanc
Q = 100 400 m3/h
valori uzuale
Diametrele evilor:
v = 2 m/s

viteza de circulaie

d c2
V
v
4
3600
dc

4V
3600v

Conform R.N.R. diametrul evii care deservete un tanc de balast trebuie s fie superioar valorii d R dat de
relaia:

d R 183 V mm
n care:

- volumul tancului m3

Diametrul tubulaturii magistrale de balast trebuie s fie mai mare sau egal cu diametrul tubulaturii celui mai mare
tanc de balast.
De asemenea, diametrul necesar al evilor trebuie s fie stabilit pe baza calculrii pierderilor de sarcin n
tubulatur, verificnd posibilitatea de aspirare a apei din cel mai ndeprtat tanc, pentru nlimea de aspiraie a pompei
care nu depete, de obicei,
5 6 m.

Schema inversarii pentru balastare/debalastare

Shema valvulei KIGSTON

1 corp;
2 capac;
3 roat de manevr manual;
4 tij de acionare;
5 flans de cuplare cu tubulatur de balast;
6 ventil;
7 flan de cuplare la filtru Kingston

Instalatia de santina
Instalaia de santin asigur evacuarea apei peste bord, apa ce se adun n santin n condiii normale de
exploatare si de asemenea, asigur evacuarea cantitilor de ap ptrunse n caz de gaur de apa.
Ea ndeplinete deci o funcie de drenaj si o funcie de salvare.
Elemente de construcie: casete de santin, sorburi cu filtre de protecie si armturi de reinere, racorduri
de drenaj, filtre de nmol, grtare, colectoare, pomp de santin pentru CM ct si pentru magaziile de marf,
separator pentru reziduuri petroliere, armturi de bordaj, tancuri de reziduuri si tancuri de santin.
Elemente de construcie:
casete de santin, sorburi cu filtre de protecie si armturi de reinere, racorduri de drenaj, filtre de nmol,
grtare, colectoare, pomp de santin pentru CM ct si pentru magaziile de marf, separator reziduuri petroliere,
armturi de bordaj, tancuri de reziduuri si tancuri de santin.
Schema instalatiei

1 pomp santin CM;

2 filtru; 3 pomp balast santin; 4 - pomp santin magazii de marf; 5 sorburi salvare; 6 sorb drenare; 7
casete valvule drenare;
8 caset valvule santin magazii de marf;
9 sistem de comand si control al descrcrilor ; 10 pomp de ap de peste bord; 11 separator reziduuri
petroliere; 12 armtur de bordaj; A bordaj ;
B de la scurgeri separator combustibil; C de la scurgeri separator ulei;
D magistrale santin magazii marf; E de la diesel generatoare;
F de la caldarin; G scurgere n santin; H la tanc reziduuri petroliere.

Calculul instalatiei de santina

Instalaia de santin dispune de dou pompe de santin al cror debit total trebuie s fie mai mare cu 20 30%
fa de debitul pompelor de incendiu (excepie petroliere). Cele mai utilizate pompe sunt cele duplex cu piston.
Diametrul magistralei de santin este dat de relaia:

4Q
v

[mm]

Diametrele interioare ale racordurilor de aspiraie sunt calculate cu relaia:

unde:

25
d k l B H[mm]

B limea navei; H nlimea de construcie a navei;

pentru magistrala: k=1,5 unde l=L-lungimea navei
k 1,68; l - lungimea compartiment drenat .
k=2,15 pentru tronsoanele de aspiraie ale compartimentelor care nu sunt racordate direct la pomp ci la
pompe manuale,
k=2 pentru tubulatura principala de aspiratie, unde
l- lungimea compartimentului drenat, masurata pe fund.

7
Pentru a evita nfundarea tubulaturii, diametrele racordurilor de aspiraie trebuie s fie cuprinse ntre
3250 mm.

Reguli de Registru

La navele autopropulsate cu P>200 Kw trebuie sa existe cel putin 2 pompe de santina cu actionare
mecanica- din care una sa fie stationara di inclusa in instalatia de santina.

Se pot folosi ca pompe de santina pompele independente de balast, sanitare sau pompe de serviciu.
Drept una din pompele de santina se poate folosi o pompa antrenata de M.P. sau un ejector.

Apa evacuata peste punte va fi curatata in prealabil de produse petroliere cu ajutorul unei instalatii
corespunzatoare. In caz contrar se vor prevedea tancuri de colectare a apei ce contine hidrocarburi.

In fiecare compartiment sorburile de aspiratie trebuie amplasate astfel incat sa asigure drenarea totala la
inclinari mai mici de 50 in orice bord.

Compartimentele care au inclinari ale fundului mai mari de 50, si cele de la extremitatile navei vor avea
sorburile amplasate in planul diametral.

La petroliere si la navele la care pompele de santina dreneaza numai C.M., sectiunea tubulaturii principale
va fi cel putin egala cu dublul sectiunii tubulaturii de aspiratie (k=2)

Amplasarea sorburilor:
la nave fara asieta langa peretii din pupa ai compartimentelor prova si langa peretii din prova ai
compartimentelor pupa
La nave apupate- langa peretii din pupa ai compartimentelor

In fiecare compartiment C.M. ce trebuie drenat se vor amplasa cel putin 2 sorburi. Unul din ele se va
racorda direct la o pompa independenta de drenare.

Pe tubulatura de aspiratie la C.M. si tunelele de arbori se vor monta cutii de namol usor accesibile.
Sorburile se prevad cu site. La nave mai mici de 20m cutiile de namol se pot inlocui cu site usor
curatabile.

La sorbul de avarie nu se prevad site.

Instalatiile frigorifice cu freoni se pot drena cu instalatia de santina; cele cu amoniac vor avea instalatie
de drenare separata.

Drenarea tunelurilor- se face cu cate un sorb pentru fiecare tunel; sorbul se amplaseaza in pupa
compatrimentului.

Drenarea magaziilor de marfa

Drenarea coferdamurilor

Drenarea picurilor si a altor incaperi