Marco Polo

S-a nscut la Veneia n anul 1254, ntr-o familie de negustori bogai. Se

spune c era un brbat frumos, bun comerciant, avnd un spirit de observaie
deosebit. Tatl i unchiul su, negustori bogai, fcuser o cltorie n Asia. n
urmtoarea cltorie il iau si pe foarte tnrul Marco. Au ajuns n China (care era
sub stpnire mongol) n anul 1275, cnd Marco Polo abia mplinise 21 de ani.
A stat la curtea marelui han Kublai sau Kubilai timp de 17 ani.
A fost fascinat de China, despre care ne-a lsat numeroase descrieri. A
cunoscut direct sau din povestirile altora deertul Gobi, fluviul Huanghe, regiunea
Pekinului, Tibetul, Siberia i chiar ndeprtatul Ocean Arctic. A auzit i de o
insul cu palate acoperite de aur, Zipangu (Japonia de astzi ), dar nu a ajuns pn
acolo.
Dei ocupa funcii importante, dorul de oraul gondolelor si de ar a fost
mai mare, aa c n anul 1292 se ntoarce, ncrcat de comori dar i de mesaje de
la han pentru pap, regele Franei, regele Angliei i ali regi. Drumul de ntoarcere
a fost prin Pacific, Oceanul Indian, Peninsula Arabic, Constantinopol, apoi prin
Mediterana, spre Veneia.

Cristofor Columb
Cristofor Columb s-a nascut in anul 1451 la Genova (Italia), intr-o familie de oameni simpli.
Tatal sau a fost tesator de lana, iar cele mai vechi documente atesta faptul ca Columb a avut dea face cu navigarile si pasiunea pentru acestea inca de la varste fragede. La 15 ani lucra deja
pe o corabie, iar la 25 de ani a fost implicat intr-un naufragiu. Si-a dorit inca de mic sa
descopere o cale mai directa de navigare spre Indii, prin vest, de aceea a intreprins calatorii
pentru Spania si Portugalia.
Columb a renuntat la studii inca de la o varsta frageda pentru a-si sustine familia in afacerea pe
care o rula: negotul cu branzeturi si vin. Putin a fost insa atras de asta pentru ca visul cel mare
era acela de a cutreiera marile. In Genova, pe acea vreme, marinarii erau foarte cautati datorita
faptului ca negustorii aveau castiguri uriase din comertul exterior si investeau in achizitionarea
de corabii. Se formase la un moment dat o adevarata flota in Genova datorita acestui lucru.
La varsta de 25 de ani, Cristofor Columb era negustor pentru familiile puternice ce formau
flota din Genova precum Spinola sau Di Negro. Cele doua familii au obtinut mai tarziu acordul
din partea autoritatilor de a captura vasele altor tari, iar acest lucru a insemnat mult pentru
Columb.
Ceea ce putini stiu este faptul ca, in anul 1486, Columb a avut parte de o audienta in partea
Reginei Isabela si a Regelui Ferdinand (Spania). La intalnirea dintre acestia, Isabela s-a
aratat cea mai interesata de planul lui Columb si a decis trimiterea sa catre comisie pentru
analizare. Insa, la auzirea intentiei de a descoperi Zipangu, comisia de sfetnici ai reginei a
considerat calculele lui Columb ca fiind lipsite de credibilitate, respingandu-i astfel, intr-un
final intentia. Columb nu s-a dat batut si a cautat alte personalitati marcante pentru a-l ajuta. Sa interesat de Ioan al II-lea, insa acesta a considerat ca nu este necesara descoperirea unei alte
rute spre Asia si l-a respins. In 1491, Regina Isabela a inaintat din nou comisiei ideea lui
Columb, dar a fost din nou respinsa. Abia in anul 1492 Columb a obtinut finantarea mult
ravnita din partea lui Ferdinand si a Isabelei care au ajuns la concluzia ca aceasta calatorie ar
aduce numai beneficii Spaniei. Astfel, planul calatorului avea sa fie indeplinit si sa devina
stapanitor al tuturor insulelor descoperite.
Pe 9 august 1492 corabiile sale au fost oprite pentru provizii si reparatii in Insulele Canare, iar
pe 12 octombrie Columb a descoperit insulele Bahamas. Aceasta a fost si prima calatorie a sa.
Cea de-a doua a avut loc in anul 1493 cand Columb avea 17 corabii si aproximativ 2000 de
oameni, intemeind astfel colonia La Isabela. A treia calatorie, desfasurata in anul 1498, se
termina insa cu un esec, obligat fiind in urma izbucnirii unei revolte in colonia sa sa se intoarca
in Spania. In anul 1502 Columb a primit interdictie de a mai pleca in colonii, iar acesta renunta
la explorari datorita unei lupte cu indienii.
Pe data de 12 septembrie 1504, Cristofor Columb se intorcea in Spania. Avea deja 53 de ani si
suferea de sifilis si artrita. A trait pana pe 20 mai 1506 cand a decedat rapus de boala in
Spania, la Valladolid.

Fernando Magellan
28 noiembrie 1520: Dup ce a navigat prin strmtorarea periculoas din America de Sud
care astzi i poart numele, navigatorul portughez Ferdinand Magellan a ajuns n Oceanul
Pacific, devenind astfel primul european care a ajuns n Pacific traversnd Atlanticul.
Magellan a plecat din Spania n septembrie 1519, pornind ntr-o expediie al crei scop era s
descopere o rut vestic spre Insulele Moluce din zona Indoneziei de astzi, cunoscute pe
atunci drept Insulele Condimentelor. Expediia era format din cinci nave i 270 de oameni
aflai sub comanda lui Magellan. Pornind ctre Afria de Vest i traversnd apoi Atlanticul ctre
Brazilia. De aici, Magellan a navigat spre sud de-a lungul coastei sud-americane n cutarea
unei strmtori care s-l duc de partea cealalt a continentului, n Pacific. Iniial, Magellan s-a
ndreptat Rio de la Plata, marele estuar de la sud de Brazilia, unde spera c va gsi ceea ce
cuta. Ulterior, a continuat spre sud de-a lungul coastei Patagoniei. La sfr itul lui martie 1520,
oamenii i-au stabilit tabra de iarn n Portul Sf. Iulian.
Continund expediia dup trecerea iernii, n luna octombrie, Magellan a gsit n sfrit
strmtoarea pe care o cuta. Astzi cunoscut drept Strmtoarea Magellan, ea se afl n sudul
extrem al continentului, separnd Arhipeleagul ara Focului de Chile. Din cele cinci nave, una
s-a scufundat, iar alta a renunat, astfel c doar trei nave au reuit s traverseze strmtoarea.
Drumul prin strmtoarea Magellan a durat 38 de zile. Pe 28 noiembrie, navele lui Magellan
intrau n Oceanul pe care navigatorul avea s-l denumeasc Pacific datorit apelor sale
calme. Patru luni mai trziu, n martie 1521, oamenii au ajuns n insula Guam, iar zece zile mai
trziu n insula Cebu din Filipine, la doar 600 km distan de insulele pe care le cutau. ns
Magellan nu avea s ajung niciodat acolo. Dup ce promite s-l ajute pe liderul insulei Cebu
n cucerirea unui trib rival, Magellan moare n btlie din cauza unei sgei otrvite.