MIHAI VITEAZUL(1593-1601)

La sfârşitul secolului al VI-lea,avea să se remarce cea mai mândră

figură a trecutului nostru,prin prisma faptului(şi nu numai)că a reuşit,chiar
dacă doar pentru o clipă să realizeze unirea celor trei ţări româneşti-Mihai
Viteazul.Această unire a lui Mihai Viteazul rămâne un simbol al idealului
urmărit de neamul românesc care avea să se îndeplinească mult mai târziu.
Premisele care au condus la unirea celor trei ţări româneştiau fost
favorabile atât pe plan intern cât şi pe plan extern..Bineînţeles că agerimea
şi isteţimea minţii lui Mihai Viteazul au reprezentat un factor esenţial în
realizările sale,dar în aceeaşi măsură şi caracterul său războinic.
Mihai Viteazul s-a născut în anul 1557,fiind fiul Teodorei din Piua
Petrii la vărsarea Ialomiţei şi-i ieşise faima că tatăl său ar fi fostul
domnitor ,Nicolae Pătraşcu.
Înainte de a deveni domnitor ,Mihai Viteazul a îndeplinit mai multe
dregătorii printre care ban de Mehedinţi şi ban al Craiovei.
Demn de menţionat este faptul că printr-o nefericită conjunctură era
să fie executat ,însă călăul impresionat de înfăţişarea falnică a lui Mihai
Viteazul nu îndrăzneşte să-l lovească şi securea îi cade din mână.
Scăpat cu bine de această primejdie,Mihai Viteazul este numit domn
al Ţării Româneşti la recomandarea lui Andronic Cantacuzino şi cu sprijinul
vizirului Sinan Paşa ,în anul 1593.
În anul 1594,la puţin timp după ce Mihai Viteazul devine
domnitor al Ţării Româneşti ,este organizată Alianţa Creştină(Liga Sfântă)
care avea ca scop final alungarea turcilor din Europa.Considerat fiind un
apropiat al Imperiului Otoman ,Mihai Viteazul este oarecum evitat de către
agenţii împăratului şi ai Papei,însă Mihai preia iniţiativa şi se arată gata de a
lupta alături de creştini,mai ales că plăţile faţă de turci erau foarte mari.
Astfel ,în noiembrie 1594,Mihai Viteazul dă “semnalul” răscoalei
împotriva turcilor,prin faptul că îi momeşte şi îi ucide pe turcii din
Bucureşti cărora ar fi avut de plătit unele datorii.De asemenea ,îi surprinde
pe turci prin campania desfăşurată la sudul Dunării,unde îl are alături pe
viteazul ungur Albert Kiraly,care îl însoţeşte în mai toate luptele
antiotomane.

1
 Principele Transilvaniei,Sigismund Bathory,o persoană cu un
caracter îndoielnic,conştient de faptul că turcii vor încerca să se răzbune pe
români ,doreşte să obţină un profit maximal ,drept urmare încheie la 20 mai
1595 un tratat umilitor,negociat de marii boieri cu scopul obţinerii unor
beneficii personale.Mihai Viteazul devine astfel “un simplu locţiitor al
principelui Transilvaniei”.,dar fiind mai presus de toate un apărător al ţării
Mihai nu reacţionează,tace ,aşteptând momentul în care să dovedească că
nu e supusul nimănui.
După cum preconizaseră Mihai şi Sigismund,turcii nu s-au lăsat
aşteptaţi ,iar Sinan Paşa cu o armată de 100 000 de oameni se îndrepta spre
Mihai care dispunea de o armată de 16 000 de oameni ,plus ajutorul
transilvănean de 7 000 de oameni conduşi de Albert Kiraly.
Printr-o uluitoare strategie de luptă şi prin prezenţa fizică a domnitorului pe
câmpul de luptă,românii obţin o strălucită victorie.
Victoria de la Călugăreni este cea mai strălucită victorie a lui Mihai,
mai ales prin disproporţia forţelor participante,dar această luptă n-a fost
hotărâtoare.
Turcii nu au putut fi opriţi şi au reuşit să ocupe Bucureştiul şi
Târgoviştea.
Cu ajutorul lui Sigismund ,Mihai îi ajunge pe turci la Giurgiu şi
astfel la 20 octombrie 1595,creştinii obţin victoria ,care pentru turci însemna
sfârşitul jalnic al expediţiei lui Sinan Paşa.
În anul 1595 în Moldova s-a instalat domnitor ,Ieremia
Movilă,un credincios al Poloniei ,care lupta pentru ca fratele său ,Simion să
obţină domnia Transilvaniei.
În anul 1597 Sigismund Bathory renunţă la tronul Transilvaniei
în favoarea vărului său ,Andrei Bathory,apropiat al Poloniei şi duşman al lui
Rudolf II.
Îndrăzneaţa idee a lui Mihai Viteazul ,de a uni cele trei ţări avea să se
concretizeze nu peste mult timp.
Mihai Viteazul cucereşte Ardealul în lupta decisivă de la Şelimbăr din
28 octombrie 1599,iar în noiembrie 1599 intră triumfal în Alba-Iulia.
În anul 1600 cucereşte Moldova şi la 27 mai 1600,Mihai Viteazul
“s-a făcut crai peste cele trei ţări”(Miron Costin).
În schimbul alăturării în lupta împotrva turcilor ,Imperiul
Habsburgic îl recunoaşte pe Mihai ca domn al celor trei ţări ,cu gândul
ascuns ca la momentul oportun să profite tot ei.Aşadar,profitând că nobilii
unguri s-au răsculat împotriva lui Mihai Viteazul,Ghe Basta intră cu armata

2
 în Ardeal şi ocupă Turda şi Clujul .La 18 septembrie 1600 în lupta de la
Mierăslău,Mihai Viteayul pierde Transilvania.
Ieremia Movilă care fusese refugiat în Polonia ,beneficiază de
ajutorul lui Zamoiski şi cucereşte Moldova,iar apoi Muntenia.Astfel cei doi
fraţi îşi îndeplinesc visul de a deveni domni ai Ţărilor Române.
Mihai Viteazul caută adăpost la curtea împăratului Rudolf II,iar
acesta,date fiind circumstanţele ,îl ajută pe Mihai cu bani şi intervine pentru
împăcarea lui Mihai cu Basta.Cei doi comandanţi trec în Ardeal ,unde sunt
întâmpinaţi de Sigismund Bathory(revenit la domnie),dar Mihai obţine
victoria şi devine iar stăpân al Transilvaniei.
Pe de altă parte,Mihai Viteazul nu reuşeşte să se înţeleagă cu Basta
acesta din urmă pretinzându-se doar el comandantul oştirii victorioase.
Această chestiune va fi rezolvată în dimineaţa zilei de 19 august
1601,când din ordinul lui Basta,o ceată de mercenari năvălesc în cortul lui
Mihai şi îl omoară
Mormântul lui Mihai Viteazul se află şi azi la Mănăstirea Dealului
,”loc de închinare pentru urmaşi,care venerează amintirea celui dintâi domn
al tuturor românilor.”

Întocmit: IONESCU DRAGOS

clasa a-VIII-a A

3
 BIBLIOGRAFIE

 CUC IOAN SORIN,Suport de curs pentru istorie,Beiuş,2008

 PANAITESCU P.PETRE,Istoria Românilor,Bucureşti,1990