PERSONALITATEA

ELEVULUI
Andronache Ana-Maria
Lzrel Andreea
Marghescu Corina
Stoica Diana
aran Camelia
Toma Diana

Cuprins

I. Conceptul de personalitate

II. Temperamentul

III. Caracterul

IV. Modificarea comportamentului prin sistemul de ntriri i pedepse

V. Aptitudinile

VI.Rolul expectanelor n dezvoltarea personalitii

PERSONALITATEA
Allport definea personalitatea n felul urmtor: organizarea dinamic n cadrul
individului a acelor sisteme psihofizice care determina gndirea i
comportamentul su caracteristic.
Exista doua modele de descriere a personalitii:

al trsturilor

al factorilor

Trstura psihic este o nsuire relativ stabil la o persoan. Este indicat de

predispoziia de a rspunde n acelai fel la o varietate de stimuli. Mai multe
trsturi formeaz structuri (configuraii) specifice numite tipuri.

Tipuri constituionale
Tipologia lui E. Kretschmer:

tipul picnic (mic, ndesat, maini - picioare - scurte) asociate cu profilul psihologic
ciclotimic (vioi, mobil, optimist, sociabil, superficial, practic)

tipul astenic (corp slab, alungit) asociate cu profilul psihologic

schizotimic (abstract, interiorizat, meticulos, simul onoarei, complex de
inferioritate)

tipul atletic (dezvoltare psihic i fizic echilibrat)

Aceste tipologii sunt semnificative mai ales pentru cazuri patologice.

Tipologia lui G. Allport (structur organizat ierarhic):

2-3

trsturi cardinale - domin si controleaz

10-15
sute

trsturi principale - caracteristice, uor de identificat

si mii de trsturi secundare i de fond

FACTORUL PSIHIC (DE

PERSONALITATE)

introdus odat cu
comportamentale

analiza

factorial

in

prelucrarea

performanelor

corelarea semnificaiei unor performane se explic prin existena unui factor

comun (ex. un raionament tipic)

n vrful piramidei factorilor se afl factorul general (g), identificat de obicei cu

inteligena

sistemele de factori difera mult intre ele de la autor la autor

Asemnri si deosebiri (intre FP/TP) intre cele doua modele:

diferite

din punct de vedere al informaiilor de plecare (date de observaie

- evaluari psihometrice)

reduc diversitatea iniial a datelor la un numr redus de dimensiuni

TEMPERAMENTUL - dimensiunea energetico - dinamica a personalitatii

coleric: emotiv, irascibil, tendinta de exagerare in tot ceea ce face, foarte

expresiv.

sangvinic: ritmicitate si echilibru, buna dispozitie, adaptabilitate.

flegmatic: imperturbabil, inexpresiv, lent, greu adaptabil, putin

comunicativ

melancolic: lent si inexpresiv, fara forta si vigoare, emotiv, sensibil,

neincrezator in fortele proprii.

Alta clasificare:
O alt cercetare efectuat de psihologii olandezi Heymans i Wiersma a
avut ca rezultat descoperirea a opt tipuri de temperament:

tipul pasionat
tipul coleric
tipul sentimental

tipul nervos

tipul flegmatic

tipul sangvinic

tipul apatic

tipul amorf

n concluzie, temperamentul, ca subsistem al personalitii se refer la o

serie de particulariti i trsturi nnscute, premise importante n procesul
devenirii sociomorale a fiinei umane.

Pentru Le Senne temperamentul este Ansamblul dispoziiilor nnscute

care formeaz scheletul mental al individului.

CARACTERUL
etimologie: tipar, pecete (greaca veche)
referitor la om: sisteme de trasaturi si stil de viata
Doua dimensiuni fundamentale:

axiologica, orientativ - valorica

executiva, voluntara (auto - controlul)

Definitie: este un subsistem relational - valoric si de autoreglaj al

personalitatii, care se exprima printr-un ansamblu de atitudini valori (atitudini stabile)

Atitudinea
modalitate
implica
cand

de raportare fata de anumite aspecte ale realitatii

reactii afective, comportamentale, cognitive

aceste reactii sunt intr-un deplin acord - atitudini stabile

In structura caracterului distingem trei grupe fundamentale de atitudini:

atitudinea

fata de sine insusi (modestie, demnitate, orgoliu etc.)

atitudinea

fata de ceilalti, fata de societate (altruism, umanism,

patriotism etc.)

atitudinea

fata de munca

Formarea atitudinilor
Implica metode si tehnici specifice:
- metode indirecte: invatarea bazata pe imitatie, exemple,
modelare
-

metode directe:

comunicarea de tip persuasiv

utilizarea pedepselor si a recompenselor

MODIFICAREA COMPORTAMENTULUI PRIN SISTEMUL DE INTARIRI SI PEDEPSE

Mecanismul conditionarii operante (scoala comportamentala): legea efectului:

comportamentele

urmate consecvent de recompense tendinta de a se

repeta

comportamentele

urmate consecvent de pedeapsa tendinta de a nu se

repeta

Intarirea:
-

pozitiva: comportamentul este urmat de consecinte pozitive

negativa: comportamentul NU este urmat de consecinte negative

Alte doua tipuri de consecinte:

-

comportamentul descreste in frecventa pentru ca:

este urmat de un eveniment aversiv (pedeapsa)

este urmat de omiterea unei recompense asteptate

Modificarea comportamentului:
-

este influentata de momentul furnizarii pedepselor si a

recompenselor:

comportamentul cel mai apropiat in timp de pedeapsa

(recompensa) este invatat cel mai bine

SKINNER: daca un comportament este urmat de un anume eveniment . efect

si se manifesta cu o frecventa mai mare, vorbim despre un comportament
intarit.

Consideratii psihopedagogice
1. cunoasterea rezultatelor - rezultate intermediare = factori
recompensativi
2. fixarea obiectivelor (stabilire de obiective intermediare in caz de scop
indepartat)
3. utilitatea recompenselor si pedepselor prin internalizare:
recompensa:
pedeapsa:

motivatie pozitiva

motivatie negativa

recompensa:

externa motivatie extrinseca

interna: motivatie intrinseca

APTITUDINILE

Aptitudinea este o nsuire individual care determin efectuarea cu

succes a unei activiti. (Leontiev)
nsuiri ale persoanei care, n ansamblul lor, explic diferenele
constatate ntre oameni n privina posibilatii de a-i nsui anumite
cunotine, priceperi i deprinderi. (Cosmovici, A., p 115)

APTITUDINILE INTELECTUALE
Leontiev:
insusire generala care determina efectuarea cu succes a unei anumite activitati:
definitie incorecta: nu ia in calcul alti factori care ar putea facilita succesul

Relatia dintre aptitudini si capacitati:

capacitatea psihica - posibilitatea individului de a efectua cu succes o anumita activitate
este legata de: momentul prezent si experienta in domeniu

Aptitudinile se recunosc dupa:

usurinta invatarii a saunor aspecte absolut noi
usurinta si calitatea executiei sarcinii

W. Stern face diferenta intre dispozitiile:

de inzestrare - aptitudinile capabilitatea de a dobandi experienta intr-un domeniu

de orientare - voina, afectivitatea stimuleaz sau blocheaz ac iunea.

Corelarea nivelului de inteligen cu:

realizarea diferitelor capacitati - mers, vorbit etc.

viteza de habituare cu stimuli noi

APTITUDINILE INTELECTUALE
Clasificare:
1) Aptitudini simple:
generale - prezente in toate domeniile
de grup - realizarea unui grup de activitati
specifice - domeniu restrans
2) Aptitudini complexe - aptitudini ample, de tip profesional
aptitudine

tehnica, muzicala

APTITUDINILE GENERALE :
INTELIGENA
Definirea inteligentei
singura aptitudine generala admisa
calitatile functionale ale sistemului nervos (viteza de operare, volum de informatii
tratate)
constituie baza fiziologica a inteligentei
aptitudine generala care contribuie la formarea capacitatilor si la adaptarea
cognitiva a individului in situatii noi

APTITUDINILE GENERALE: INTELIGENTA

Formula de calcul a coeficientului de inteligenta.

QI = varsta mentala/varsta cronologica 100

QI

= 100 - dezvoltare normala

QI = 70 - inteligenta redusa
QI = 130 - inteligenta dezvoltata

APTITUDINILE DE GRUP SI APTITUDINILE COMPLEXE

1.
2.
3.

4.

5.

6.

Factorul verbal V - capacitatea de a intelege rapid sensul cuvintelor

evaluat prin probe de tip vocabular (lista de cuvinte) si de tip fraze (serii de fraze)
Factorul de fluiditate verbala W expresia unei functii verbo - motorii
capacitatea de expresie (testata dupa exprimarea in scris)
Factorul numeric N - usurinta in operare cu numere
diferit de aptitudinile pentru matematica (aptitudine complexa) sau capacitatea de
rezolvare a problemelor (inteligenta generala)
Factorul perceptiv P - legat de capacitatile neurosenzoriale
posibilitatea de a percepe obiectele in mod rapid si detailat
Factorul de reprezentare spatiala S
posibilitatea de a imagina obiecte in coordonate bi- si tridimensionale
de a opera deplasari si transformari in plan mintal
Factorul de dexteritate manuala M
aptitudinea de a manui obiecte - caracteristica psihomotorie

APTITUDINILE COMPLEXE
Aptitudini complexe dupa domenii de activitate :
1.

Aptitudini tehnice
posibilitatea de utiliza masini si aparate, de a intelege functionarea
factori perceptivi, de reprezentare spatiala, dexteritate manuala
inteligenta generala

2.

Aptitudini stiintifice
inteligenta cel putin normala
creativitate absolut necesara
stiintele naturii - factorul perceptiv P, factorul
matematica - factorul numeric N
filosofie, filologie - factorul verbal V

3.

lor implica:

de reprezentare spatiala S

Aptitudinile artistice
cel mai vizibil aspectul innascut - se manifesta fie precoce,
aptitudini muzicale, arte plastice, literare, arta dramatica

fie la o varsta matura

ROLUL EXPECTANTELOR IN DEZVOLTAREA PERSONALITATII

Expectanta: - probabilitatea subiectiva sau ipoteza implicita - explicita privind aparitia unui
rezultat, voluntar sau nu
-

rezultatul unor procese de conditionare sau a unei invatari bazate pe observatie

a) Auto-eficienta

credinta cuiva de a indeplini o sarcina specifica

- pozitia realista cu privire la nivelul de reusita al unei actiuni eficienta crescuta

expectatia succesului perseverenta succes

b) Expectantele de rol

intarirea unui comportament este anticipata, vine din viitor

individul invata urmand un model care cere expectanta succesului

se evidentiaza rolul auto - reglator al expectantilor

c) Predictia ce se autoimplineste (fenomenul Pygmalion)

in contextul observator - actor: asteptarile credibile ale observatorului vor suscita