Criogenia

umana
Criogenia este procesul de inghetare sau suspendare a unui corp in
azot lichid la o temperatura de aproximativ -130 grade Celsius, a unui
corp imediat dupa moarte. Potentialii clienti ai criogeniei spera ca
progresul stiintific sa-i poata aduce la un moment dat inapoi la viata.
Operatia chirurgicala implica pomparea in venele pacientului a unui
lichid rece ca gheata care contine substante nutritive si chimice de
conservare a tesuturilor. Astfel, in conditii normale, creierul uman sufera
deteriorari ireversibile dupa cinci minute fara oxigen, iar dupa 15 minute
intervine moartea. In schimb, racirea tesuturilor cu ajutorul acestui lichid
incetineste metabolismul, diminuand nevoia de oxigen.
De indata ce operatia este finalizata, trupul pacientului este reincalzit
treptat. Sustinatorii criogeniei sunt in prima instanta preocupati de
pastrarea identitatii unei persoane, a gandurilor si a amintirilor acestora,
care sunt intiparite fizic in creier, sub presupunerea ca, in viitor, va fi
posibila "cresterea" unui nou trup . Ca atare, in cadrul Fundatiei Alcor
pentru Prelungirea Vietii, cele mai mari doua organizatii care furnizeaza
aceste servicii, le ofera oamenilor posibilitatea de a-si prezerva in fie tot
corpul, fie numai capul.
Dar pastrarea criogenica a unui trup sau a unui creier, dupa moarte,
nu mai implica in mod necesar congelarea - cel putin nu de acum incolo.
Problema cu inghetarea este aceea ca structura si formarea cristalelor de
gheata in celule este foarte daunatoare - oricine a consumat macar o data
mancare depozitata in congelator si apoi preparata este constienta de
efectele distructive ale cristalelor de gheata.
De aceea, pentru a evita formarea ghetii, criogenia a evoluat catre un
proces denumit vitrificare. Pentru a vitrifica un organism, o masinarie ii
inlocuieste sangele cu o solutie ce contine o inalta concentratie de
substante chimice, denumite crioprotectori, care racesc corpul si, in
acelasi timp, previn formarea ghetii.
Primul pacient supus experimentului a fost americanul James
Benford. Bolnav de cancer, fara sperenta unei vieti prea lungi, acesta s-a
dedicat stiintei, punindu-se la dispozitia cercetatorilor. Procesul de
inghetare s-a desfasurat pe parcursul mai multor zile.
Mai intii temperatura corpului a fost ridicata pina la 79 de grade
Celsius, apoi s-a redus treptat sub zero grade, timp in care in corpul

pacientului a fost introdusa o anumita cantitate de glicerina. Dupa

terminarea operatiei respective pacientul a fost depus intr-un container
special plin cu azot lichid. De atunci nu s-au mai produs schimbari
esentiale in procedura de inghetare. S-au facut unele progrese metodice,
insa pina acum nici un pacient supus criogeniei nu a reusit sa fie readus la
viata.