TESTE ADMITERE UMF TARGU MURES

Refluxul sanguin in venele cave este prevenit de prezenta valvelor semilunare si tricuspida. F

Trunchiul pulmonar este o artera mare , elastica, ce se extinde de la ventriculul drept la plamani.
A

Sangele din ventriculul drept este lipsit de oxigen si bogat in dioxid de carbon. F

Artera coronara stanga se desprinde din atriul stang si participa la oxigenarea miocardului. F

Vasoconstrictia este cauza a aparitiei tegumentelor reci si palide din afectiunea numita soc. A

Socul poate fi hipovolemic, edematous, septic. F

In soc, pulsul este slab si rapid datorita debitului cardiac scazut. A

Vena basilica este prezenta la nivelul membrului superior, la brat. A

Centru vasomotor este constituit din neuroni simpatico, iar baroreceptorii sunt celule epiteliale
receptoare specializate in receptia variatiilor presiunii arteriale. F

Daca presiunea sanguine este sub 80 mm Hg,, din peretele aortei se descarca impulsuri care
remediaza situatia prin vasodilatatie. F

Centrul vasomotor bulbar poate corecta presiunea sanguine prin modificarera frecventei cardiac
si a diametrului vascular. F

Scaderea impulsurilor simpatice determina vasodilatatie si o presiune arterial scazuta. A

Atat baroreceptorii, cat si chemoreceptorii din artera carotidiana sunt stimulate cand presiunea
arterial creste peste160 mm Hg. F

Arterele si capilarele nu au valve. A

Valvele venoase au un rol important in mentinerea sensului circulatiei sanguine venoase dinspre
cap spre inima. F

Capilarele prin peretele lor semipermeabil permit schimb de gaze ,reziduuri si nutrimente. A

In muschiul aflat in repaus exista capilare inactive, inchise. A

Venulele mari au aceeasi structura ca si venele, iar peretele venulelor mivi seaman mai mult cu
cel al arteriolelor. A

In artere sangele circula continuu, pulsand si in vene sangele curge discontinuu, lin. F

Atat arterele, cat si arteriolele pot regla fluxul sanguin prin vasoconstrictie si vasodilatatie. A

Fasciculul His primeste impulsurile de la nodul AV, situat intre atria. A

Celulele nodului sinoatrial sunt autoexcitabile. A

Presiunea arteriala este direct proportional cu debitul cardiac si invers proportional cu rezistenta
la fluxul sanguin. F

Ca o adaptare in vederera rezistentei la presiunea exercitata de sange, peterele arterial este

mai gros decat cel venos. A

Valvele cardiace si cele venoase prezinta un endoteliu. A

Endocardul este format dintr-un strat de tesut conjunctiv care acopera un strat endothelial. F

Inima se afla anterior de coloana vertebrala si timus. F

Caviatatea pericardica contine sange. F

Intre pericardul parietal si epicard se afla un fluid care umple caviatatea pericardica. A

Miocardul este consolidate in interior de un tesut conjunctiv lax, care formeaza un schelet de
intarire. F

Miocardul, situate intre epicard si endocard, contine fascicule de celule musculare ce contin
foarte multe mitocondrii. A

Valva semilunara aortica previne refluxul sanguin din aorta in atriul stg in timpul relaxarii
ventriculare. F

O hematite din atriul bogat in oxigen strabate mai intai valva bicuspida, apoi valva
semilunara .apoi valva tricuspida. A

Atriul drept comunica cu patru orificii. A

Ventriculul stang comunica cu 3 orificii. A

Sinusul venos coronarian colecteaza sange cu CO2 din cavitatile atriale. F

Discurile intercalare contin si jonctiuni punctiforme , realizand o stransa legatura intre celule. A

Atriile sunt cavitati de umplere, ventriculele sunt cavitati cu rol de pompa, venele sunt rezervoare
de sange si arterele sunt vase elastic de distributie a sangelui la tesuturi. F

Arteriolele mai mici au exclusive endoteliu si tesut conjunctiv in peretii lor. F

Venulele, ca si arteriolele, au un perete subtire , dar cu mai putin muschi neted si elastic decat
arteriolele. A

Stratul mijlociu al arterelor este mai slab dezvoltat decat cel al venelor. F

Defecte ale valvelor cardiac si venoase determina prolapsul. F

Neinchiderea lambourilor valvelor venoase cand conditiile impugn acest lucru, permite curgerea
sangelui in sens gravitational. A

60% din sangele circulant se afla in sistemul venos. A

Hipotalamusul descrca in perioadele de furie intense impulsuri la cortexul cerebral si apoi la

centrul vasomotor. F

ADH-ul,stimuland eliminarea excesului de apa si producand vasoconstrictia, intervine in cresterea

presiunii arteriale. F

Unda T urmeaza dupa depolarizarea ventriculara si reprezinta depolarizarea atriilor. A

Zgomotele cardiace lub si dub se datoreaza inchiderii si deschiderii valvelor cardiace. F

Ultimul zgomot Korotkoff din timpul masurarii presiunii arteriale marcheaza presiunea exercitata
de sange asupra peretilor arteriali in timpul undei P. A

O sangerare excesiva poate determina scaderea presiunii arteriale si soc hipovolemic sau
septic. F

In anafaza, cromozomii ajung la polii opusi ai celulei , datorita fusului de diviziune. F

 ARNm se poate gasi atat in nucleu, cat si in citoplasma , iar ADN se gaseste doar in
nucleu. A
In G1, care succede mitoza , au loc activitati obisnuite ale celulei , celula continand 46 de
cromozomi monocromatidici. F
ATP elibereaza energie prin atasarea unei grupari terminale de fosfat. A
Per molecula de ATP, cand aceasta este utilizata ca furnizor de energie, se elibereaza 7,3
Kcal. A
Energia de activare necesara unei reactii exergonice sau endergonice poate fi termica sau
chimica. F
Enzimele cresc cantitatea de energie de activare necesara unei reactii chimice. F
Lizozomii , structuri membranoase, derivate din aparatul Golgi, contin enzime
oxidoreducatoare cu rol in digestia intracelulara. A
In faza G2, in celula sunt 92 de cromatide si proteinele se organizeaza pt a forma fusul de
diviziune. F
Controlul genetic poate aparea inaintea sau in timpul transcriptiei. F
Dupa translatie, ARNm si ARNt sunt refolositi in sinteza unei noi proteine. A
Intronii (5% din materialul genetic celular)sunt regiuni functionale din structura genelor. F
Proteina este sintetizata si procesata in ribozomi , de unde poate fi eliberata afara din
celula. F
Proteina sintetizata in urma translatiei are rol functional si/ sau structural. F
Translatia incepe prin legarea aminoacizilor intre ei prin intermediul legaturilor peptidice. F
Anticodonii ARN-ului de transfer recunosc prin complementaritate codonii din ARNm. F
In cadrul translatiei , legaturile peptidice dintre amainoacizii succesivi se formeaza cu
ajutorul unei enzime ribozomale. A
Exista 3 codoni STOP si trei anticodoni STOP. F

ARNm trece prin porii membranei celulare si intra in citoplasma pentru a servi translatiei. F

Numarul codonilor din codul genetic este 64. A

Limfocitele B, ca si limfocitele T , sunt principalele celule ale nodului limfatic A

Limfocitele T sunt sustinute in interiorul nodulului limfatic de celule reticulare. F

Sinusurile limfatice sunt capilarele nodulului limfatic si contin putine celule. F

Nodulii limfatici influenteaza compozitia bilei. F

Produsii sistemului limfatic sunt transportati in sange si limfa. A

Ductul toracic se formeaza anterior de coloana vertebrala si urca spre torace anterior fata de esofag.
F

Timusul este situate posterior fata de stern si trahee. F

Timusul incepe sa involueze la pubertate , astfel incat la safrsitul pubertatii devineun organ foarte
mic. F

Nodulii limfatici se afla de-a lungul vaselor sanguine mari ale corpului. F

Vena sublaviculara stanga . desprinsa din arcul aortic , primeste limfa din zona axilara stanga. F

Timusul, nodulii limfatici , tiroida, splina contin lobuli.

Timozinele sunt celule de sustinere din timus, suport pentru limfocitele T.

Nodulii limfatici ai gatului sunt in partea anterioara a acestuia.

Splina , in partea sa superioara se invecineaza cu diafragmul , dar , cu alte regiuni ale sale se
invecineaza si cu alte organe, precum: rinichiul stg, stomacul, intestinul gros, pancreasul.

Sangele intra in splina prin artera splenica, ram al aortei si iese din splina prin vena splenica ,
tributara venei porta.

In caz de soc hipovolemic, splina mobilizeaza sangele depozitat la nivelul sau.

Proteinele din fluidul intercelular trec inapoi in capilarele sanguine, pentru a fi trtansportate la celule.

La nivelul nodulilor limfatici , limfa este imbogatita cu proteine , limfocite, monocite.

La nivelul intestinului subtire, grasimile trec sub forma de acizi grasi si glicerol in limfa.

Un tromb pe o artera a memrului inferior determina edemul la acest nivel.

Tumefierea reprezinta proasta oxigenare a unui tesut , ce poate fi datorata unui tromb.

Limfocitele T si B vin in contact direct cu microbii.

Limfocitele T supresoare scad activitatea limfocitelor T4, citotoxice, NK.

NK , ca si parte a IMC, ataca celule proprii infectate cu virusuri.

Celulele tumorale sunt atacate de NK, T citotoxice si T4.

Celulele sistemului imun au la baza principiul de a deosebi celulele proprii( self) de cele non-self

Celule fagocitare mari initiaza raspunsul imun prin producerea de limfokine.

Celulele macrofage nu sunt distruse de T citotoxice datorita moleculelor CMH I si CMHII de la

suprafata macrofagelor.

T citotoxice secreta limfokine, proteine inalt reactive , la nivelul noduliulor limfatici.

Clonele limfocitelor T citotoxice, dupa indepartarea antigenului care le-a stimulat, sunt descompuse,
urmand a se reconstitui la o noua intalnire cu antigenul.

Procesul imun este extrem de specific, anumite limfokine distrugand anumite antigene.

Limfokinele eliberate de T4 incep procesul de IMC prin stimularea multiplicarii rapide a altor Limfocite
T , numite T citotoxice.
Limfocitele T citotoxice interactioneaza cu celule infectate datorita recunoasterii antigenelor celulare
si CMH I.

Selectia clonala consta in multiplicarea unui anumit tip de celule imuna, fie B,fie T4 sau T8 , in functie
de tipul de imunitate declansata.

Varicela este o afectiune virala care odata afectand un individ, aceasta boala nu se repeta , deoarece
la o a doua intalnire cu antigenul( virusul varicelei) , Lifocitele T citotoxice , deja activate , se
multiplica foarte rapid.

Odata aparuta in organism o celula tumorala, ea este atacata printr-un mecanism primar de T
citotoxice.

Macrofagul, dupa fagocitarea virusului,intalneste , in zona centrilor germinali ai foliculilor , numeroase

Limfocite B. Si astefl incepe imunitatea mediata umoral.

Macrofagele , dupa expunerea antigenelor rezultate din fagocitarea microorganismelor , vor intalni la
nivelul nodulilor limfatici , in regiunea lor medulara, un numar mare de Limfocite T , care vor fi
activate.

Nodulii limfatici sunt peste tot in organism , ca si limfa.

In zona axilei intalnim: glande sebacee, glande sudoripare, noduli limfatici, limfa , artera axilara- ram
al arterei brahiale, vena axilara- care se conrinua cu vena subclaviculare.

Din timus, majoritatea celulelor T maturate sub influenta timozinelor , migreaza in nodulii limfatici.

Splina se invecineaza anterior cu stomacul si superior cu rinichiul stang.

La nivelul unor diversi noduli limfatici, are loc maturarea limfocitelor T si a limfocitelor B , prin
pozitionarea pe suprafata acestor celule a unor receptori.

Antigenele pot fi diferite substante aflate in citoplasma microorganismelor.

Linfocitele T si B dezvoltastrategii diferite de distrugere a tuturor microorganismelor aflate in interiorul

organismului uman.

Macrofagul prezinta limfocitului B sau T antigenele aflate pe CMH I si CMHII.

Cand macrofagul cu antigenul expus la suprafata lui patrunde in nodulul limfatic , el interactioneaza
cu Limfocitele T sau B , care secretand o anumita limfokina, sunt stimulate a alua aumite masuri pe
calea IMC sau IMA.

Limfocitele T citotoxice distrug celulele straine si produc limfokine.

Limfocitele T4 reprezinta o raspantie in cadrul reactiei imune , partial putand determina activarea IMC
sau IMA.

Ig G ,ca si Ig D Ig E contin cate 2 lanturi usoare si cate doua lanturi grele.

Este adevarat despre oxitocina, cu exceptia:

a.stimuleaza ejectia laptelui din glanda mamara
b.este produsa de catre hipotalamus
c.actioneaza asupra musculaturii netede uterine
d.stimuleaza producerea laptelui dupa nastere

In organimsul femeilor, hormonul luteinizant:

a.regleaza metabolismul mineral
b.stimuleaza contractile uterine
c.stimuleaza producerea de TSH
d.stimuleaza secretia de progesteron

Mixedemul apare datorita:

a.unui exces de tiroxina si triiodotironina
b.hiposecretiei de tiroxina la copii
c.unui exces de calcitonina
d.hiposecretiei de tiroxina la adulti

Alegeti afirmatiile false:

a.ejectia laptelui este controlata de prolactina
b. ejectia laptelui este controlata de oxitocina
c. secretia laptelui este controlata de prolactina
d. secretia laptelui este controlata de oxitocina

Aldosteronul:
a.secretia insuficienta de aldosteron apare in boala Addison
b. este secretat de cortexul glandei suprarenale
c.stimuleaza reabsorbtia sodiului din tubul contort proximal
d. stimuleaza reabsorbtia potasiului

Hormonul antidiuretic:
a.are ca efect un volum scazut de urina concentrate
b. are ca efect un volum scazut de urina diluata
c. controleaza rata secretiei tubular
d. creste absorbtia apei din ntubii renali

Aldosteronul:
a. induce senzatie de sete in mod direct
b.regleaza nivelul ionilor de potasiu din sange
c. este eliberat din glanda medulosuprarenala datorita efectului angiotensinei II
d. creste eliberarea de ACTH

Insulina:
a. promoveaza gluconeogeneza din surse neglucidice
b. stimuleaza intrarea moleculelor de glucoza in celule
c. inhiba enzimele numite lipase
d. este produsa de celulele alfa din insulee Langerhans

Despre glanda pituitara se poate afirma:

a. este localizata intr-o depresiune a osului sphenoid
b. o tija denumita infundibul leaga hipofiza de partea superioara a hipotalamusului
c.adenohipofiza secreta hormonal de crestere ,cunoscut si sub denumirea de vasopresina
d.prezinta un lob posterior , neurohipofiza , care secreta neurohormoni

In organismul uman timusul este:

a.de-a lungul arterei femurale
b.in mediastin , in portiunea superioara a toracelui
c. in trunchiul cerebral
d. intre vertebrele 19 si 20

Testosteronul:
a.stimuleaza producerea de LH
b.este produs de celulele interstitial
c.induce maturarea spermatozoizilor
d. scade masa muscular

Boala Addison este insotita de:

a.hipertensiune, slabiciune muscular
b.hipersecretie de glucocorticoizi si mineralocorticoizi
c.dezechilibre ale Na si K
d. hipotensiune, deshidratare

Este adevarat despre oxitocina, cu exceptia

a.stimuleaza ejectia laptelui din glanda mamara
b.este produsa de catre hipotalamus
c.actioneaza asupra musculaturii netede uterine
d.stimuleaza producerea laptelui dupa nastere

In organimsul femeilor, hormonul luteinizant:

a.regleaza metabolismul mineral
b.stimuleaza contractiile uterine
c.stimuleaza producerea de TSH
d.stimuleaza secretia de progesteron

Mixedemul apare datorita:

a.unui exces de tiroxina si triiodotironina
b.hiposecretiei de tiroxina la copii
c.unui exces de calcitonina
d.hiposecretiei de tiroxina la adulti

Alegeti afirmatiile false:

a.ejectia laptelui este controlata de prolactina
b. ejectia laptelui este controlata de oxitocina
c. secretia laptelui este controlata de prolactina
d. secretia laptelui este controlata de oxitocina
Aldosteronul:
a.secretia insuficienta de aldosteron apare in boala Addison
b. este secretat de cortexul glandei suprarenale
c.stimuleaza reabsorbtia sodiului din tubul contort proximal
d. stimuleaza reabsorbtia potasiului

Hormonul antidiuretic:
a.are ca efect un volum scazut de urina concentrate
b. are ca efect un volum scazut de urina diluata
c. controleaza rata secretiei tubular
d. creste absorbtia apei din ntubii renali

Sistemul azygos:
a. face parte din circulatia sistemica:
b. face parte din circulatia arteriala
c. contine sange bogat in CO2
d. se afla in zona abdominala

Insulina:
a. promoveaza gluconeogeneza din surse neglucidice
b. stimuleaza intrarea moleculelor de glucoza in celule
c. inhiba enzimele numite lipaze
d. este produsa de celulele alfa din insulee Langerhans

Despre glanda pituitara se poate afirma:

a. este localizata intr-o depresiune a osului sphenoid
b. o tija denumita infundibul leaga hipofiza de partea superioara a hipotalamusului
c.adenohipofiza secreta hormonal de crestere ,cunoscut si sub denumirea de vasopresina
d.prezinta un lob posterior , neurohipofiza , care secreta neurohormoni

.In organismul uman timusul este:

a.de-a lungul arterei femurale
b.in mediastin , in portiunea superioara a toracelui
c. in trunchiul cerebral
d. intre vertebrele 19 si 20

.Testosteronul:
a.stimuleaza producerea de LH
b.este produs de celulele interstitial
c.induce maturarea spermatozoizilor
d. scade masa muscular
.Boala Addison este insotita de:
a.hipertensiune, slabiciune muscular
b.hipersecretie de glucocorticoizi si mineralocorticoizi
c.dezechilibre ale Na si K
d. hipotensiune, deshidratare

.Stabiliti corelatiile adevarate intre hormonii tiroidieni si functiile acestora:

a.hormonul stimulator tiroidian(TSH)- contribuie la mentinerea presiunii sanguine
b.tiroxina- creste cantitatea de oxygen consumata de catre celule
c.parathormonul- creste nivelul de calciu din sange
d. calcitonina- creste depunerea de calciu in oase

Deficitul de ADH:
a. are ca rezultat diabet zaharat, caracterizat prin producerea excesiva de urina
b.scade volumul sanguine
c.creste permeabilitatea membrana celulelor din peretele tubilor renali
d. scade presiunea sanguine

.Hormonul somatotrop:
a.acclereaza cresterea organismului
b.este o proteine alcatuita din 191 aminoacizi
c.este secretat de catre neurohipofiza
d.excesul de hormon somatotrop in copilarie cauzeaza acromegalie

Suflurile:
a.pot fi detectate cu ajutorul sfigmomanometrului
b.sunt zgomote cardiace anormale
c.dau indicii privind puterea de contractie a ventriculelor
d.indica de obicei o afectiune a arterelor

. Prolapsul de valva mitrala :

a. se produce in partea deapta a inimii
b. afecteaza o valva semilunara
c.apar cand sunt lezate cordajele tendinoase
d.se realizeaza cand cuspisurile proemina exagerat spre ventriculi

.Spre deosebire de artere, venele:

a.servesc drept rezervoare de sange
b. au peretele format din trei tunici
c.contin sange care nu pulseaza
d. au tunica interna formata dintr-un endoteliu

.Electrocardiograma:
a.reprezinta contractia ventriculara sub forma complex QRS
b.prezinta dupa unda P o pauza foarte scurta si apoi complexul QRS
c. este inregistrarea grafica a pulsului
d.ilustreaza sensul curgerii sangelui prin inima

.Alegeti afirmatiile false:

a.in cazul interuperii continuitatii tuturor nervilor cardiaci, inima isi inceteaza
activitatea
b.fibrilatia consta in contractii rapide si neregulate ale inimii
c.infarcul miocardic determina moartea celulelor cardiace
d.cheagurile de sange produc tromboza coronariana

.Alegeti afirmatia/afirmatiile false:

a.presiunea la care zgomotele Korotkoff nu se mai aud este de obicei 80 mmHg
b.presiunea arteriala este direct proportionala cu debitul cardiac
c.scaderea viscozitatii sangelui duce la hipotensiune
d. hiposecretia de ADH duce la hipertensiune

Valvele:
a. cele venoase sunt pliuri ale endoteliului
b. cea tricuspida previne refluxul sanguin inapoi in atriul stang
c. aortice si pulmonare se afla la intrarea acestor vase in atrii
d.cele cardiace sunt acoperite de epicard

.Peretele arterial:
a. este mai subtire decat peretele venos
b.este similar cu peretele venulelor
c. contine tesut elastic in toate cele trei tunici
d.se destinde pasiv sub actiunea fluxului sanguin datorita tesutului elastic

.Capilarele:
a. fluxul sanguin din interiorul lor este reglat prin contractia sau relaxarea fibrelor netede
musculare din peretii lor
b.formeaza un pat capilar in care intrarea sangelui este reglata de sfincterul
precapilar
c.din unirea lor rezulta venele
d.sunt contractate sub actiunea ADH-ului
.Hipotensiunea apare:
a.in boala Addison
b. in urma hiposecretiei de glucocorticoizi si mineralocorticoizi
c. in sindromul Cushing
d.in cresterea debitului cardiac

.Privind pozitionarea inimii:

a. axul sau este paralel cu coloana vertebrala
b. apexul se spijina pe diafragm
c.este asezata la stanga fata de stern
d.este asezata anterior fata de starn

.Se desprinde direct din aorta descendenta:

a.artere intercostale
b. artera gastrica stanga
c. artera brahiocefalica
d. artera mezenterica inferioara

Contine sange bogat in oxigen:

a.vena porta
b.artera brahiala
c. venele pulmonare
d. sinusurile durale

.Face parte din circulatia cerebrala:

a.poligonul lui Korotkoff
b. sinusurile durale
c. ramuri ale carotidei interne
d. venule ce se varsa in vena subclaviculara

. Este/sunt vene:
a.trunchiul celiac
b. cefalica
c. sinusoide
d.peroniera

Sistemul port hepatic:

a.este unidirectional: ficat vena cava inferioara
b. contine sange bogat oxigenat
c.incepe cu vene,se continua cu capilare si se incheie cu vene
d.incepe cu un vas care se formeaza la nivelul tractului gastro-intestinal
Ficatul:
a. prelucreaza nutrientii
b. are nevoie de oxigen ,primit printr-o artera desprinsa din aorta descendenta abdominala
c. contine ramificatii ale venei porta, numite capilare sinusoide
d.celulele sale descarca dioxidul de carbon produs in urma arderilor in artera hepatica

Hipotensiunea:
a. poate aparea in urma transfuziei sanguine
b.poate aparea in socul hipovolemic
c. poate aparea cand diametrul vaselor sanguine se micsoreaza
d.poate fi remediata prin vasodilatatie

.Venele:
a.unda de presiune sanguina ce trece prin vene se numeste puls
b.au peretii mai rezistenti decat ai arterelor
c. au peretii mai elastici decat ai arterelor
d.prezinta valve in zone dilatate

.Chemoreceptorii:
a.sunt neuroni situati in corpusculii aortici
b. sunt situati la locul bifurcatiei carotidei comune in carotida comuna dreapta si cea stanga
c.sunt sensibili la modificari ale structurii sangelui
d.descarca impulsuri cand pH-ul sanguin scade la 7,35

.Hipotalamusul:
a.produce un hormon care influenteaza activitatea glandei suprarenale
b.are rol in termoreglare
c.contribuie la mentinerea hematopoiezei organismului
d.influenteaza activitatea centrului vasomotor bulbar

.Scaderea fluxului sanguin la nivelul capilarelor poate fi realizata prin:

a.dilatarea sfincterelor precapilare
b. impulsuri declansate de centrul vasomotor bulbar catre muschii netezi arteriolari
c.vasoconstrictie
d.scaderea descarcarii in sange de epinefrina

.Atriile:
a. sunt cavitati situate la baza inimii
b. sunt cavitati cu rol de pompa
c.isi pot mari capacitatea datorita sinusurilor venoase
d. cominica cu vase care conduc sangele spre inima

.Pericardul parietal:
a. se mai numeste epicard
b. este in contact cu plamanii
c.prezinta catre partea sa externa cavitatea pericardica
d.este ocazional acoperit cu grasime

.Nu face parte din circulatia sistemica:

a. arterele intercostale
b.arteriolele
c. atriul drept
d. capilarele alveolare

.Sange bogat in oxigen se intalneste in:

a.venele pulmonare
b. capilare, capatul dispre arteriole
c. ventriculul drept
d. vena cava inferioara

Miocardul:
a.contine celule musculare cu aspect striat si un nucleu
b.are celule alungite, cilindrice
c.poate fi unitar si multiunitar
d.are un timp de contractie de 1-2 milisec

.Nodulul SA:
a. primeste impulsuri de la nodului AV
b. este situat in septul interatrial
c.se imparte in doua ramuri- dreapta si stanga
d.este cunoscut ca pace-maker

.In cadrul electrocardiogramei:

a.repolarizarea ventriculara este reprezentata de unda T
b. complexul QRS contine o unda ascendenta flancata de doua unde descendente
c.unda P indica repolarizarea atriilor
d.contractia atriilor este reprezentata de complexul QRS

.Este adevarat:
a. la o frecventa cardiaca de 80 batai pe minut si un volum bataie de 70 ml sange,
debitul cardiac= 5,6 l sange
b.o persoana cu greutatea de 70 kg, are 6,5 litri sange
c.zgomotele cardiace sunt datorate presiunii cu care iese sangele din ventricule
d.cand presiunea din ventricule creste, se deschid valvele semilunare

.Ventriculele:
a. sunt considerate cavitati de umplere
b. sunt considerate cavitati cu rol de pompa
c. contin in miocardul lor nodulul sinoatrial si retaua Purkinje
d. contine intre celule lor discuri intercalare

Valvele cardiace:
a. sunt acoperite de pericard visceral
b. prezinta in jurul lor inele de tesut fibros asemanatoare unor franghii
c. inflamatia lor se numeste pericardita
d. asigura refluxul sanguin

Referitor la inima este adevarat:

a. Este un organ cavitar, ca si stomacul
b. baza sa se sprijina pe diafragm
c. este acoperita de pericard, care are forma unui sac
d. cavitatea pericardica se afla sub pericardul visceral

.Valvele cardiace:
a. se afla la locul de intrare sau intrare a venelor sau arterelor la nivelul inimii
b. sunt conectate prin intermediul coardelor tendinoase de muschii papilari
c. una dintre ele este valva semilunara bicuspida
d.valva tricuspida impiedica intoarcerea sangelui in ventriculul drept in timpul contractiei
ventriculare

.Este fals, cu exceptia:

a. inima adopta o pozitie oblica in cavitatea toracica
b.endocardul este considerat stratul extern al tesutului cardiac
c. artera carotida comuna stanga se desprinde din arcul aortic in spatiul dintre artera
brahiocefalica si artera subclaviculara stanga
d. sinusul carotidian se deschide in atriul stang

.Sunt vase ce contin sange sarac in oxigen:

a. venele cardiace
b. venele pulmonare
c. poligonul lui Willis
d. vena porta hepatica

Despre atriul drept este adevarat, cu exceptia:

a. comunica cu structuri invecinate prin trei orificii
b. este in diastola intimpul sistolei ventriculare
c. depolarizarea sa si a atriului stang este reprezentata pe electrocardiograma prin
unda QRS
d. in peretele sau se afla nodulul sinoatrial

.Discurile intercalare
a.contin jonctiuni aderentiale
b.contin jonctiuni gap
c. se gasesc in muschiul neted si miocard
d. se gasesc intre celulele alungite si si cilindrice ale muschiului
scheletic

.Este corect:
a.valvele semilunare sunt:
a. aortica si pulmonara
b. intre atriul drept si ventriculul drept este valva bicuscpida
c. valvele pot fi afectate de tromboza coronariana, producandu-se suflurile
d. tromboza coronariana consta in inflamatia endocardului

.Muschiul cardiac:
a.nu este inervat
b.contine si celule nervoase modificate ce formeaza tesutul excitoconductor
c. se contracta in mod fiziologic intr-un ritm sinusal
d. se gaseste in miocard si in peretii aortei

.Nodulul atrio-ventricular:
a. este al treilea nodul principal al inimii
b. este situat interventricular
c. are o ramura dreapta si una stanga
d. se continua cu fasciculul His

Atacul de cord:
a.este urmarea endocarditei
b. apare brusc, cand miocardul este privat de O2
c. se mai numeste infarct miocardic
d. se mai numeste tromboza coronariana

Miocardul ventricular:
a. contine fibre musculare striate , late, ramificate , interconectate
b. contine celule nervoase grupate sub forma fibrelor Purkinje
c. repolarizarea sa este reprezentata pe electrocardiograma prin deflexiunea
rotunjita numita unda T
d.sub actiunea sistemului nervos vegetativ simpatic frecventa contractiilor dale scade

.Este fals, cu exceptia:

a. electrocardiograma cuprinde 4 unde: P,Q,R,S.
b. nodulul atrioventricular este situat intre atrii si ventricule
c. cand inima se contracta rar si neregulat, afectiunea se numeste fibrilatie
d. complexul QRS , ce reflecta contractia ventriculara, este precedat de o pauza
foarte scurta, ce survine dupa unda P

.Valva mitrala:
a. inchiderea ei participa la realizarea zgomotului “dub”
b. are doua cuspisuri
c. se afla de acceasi parte a inimii cu valva aortei
d. inchide si deschide orificiul atrioventricular drept

Este fals:
a. toate vasele sanguine au in componenta peretilor trei straturi sau tunici
b.capilarele sanguine se pot vedea doar la miscroscop
c. peretii venulelor mai mici seamana cu cei ai arteriolelor mici si mai putin cu cei ai venelor
d. tunica interna a vaselor contine un epiteliu unistratificat cubic

.Suflurile:
a.reprezinta modificari ale electrocardiogramei
b. indica o afectiune a valvelor
c. pot fi identificate cu ajutorul stetoscopului
d. sunt datorate trombozei coronariene

.Despre capilarele sanguine este fals, cu exceptia:

a.la capatul lor arterial , conform legii lui Starling, PH depaseste PO si are loc reabsorbtia
b. la capatul arteriolar exista un spfncter precapilar
c. peretele lor reprezinta o membrane semipermeabila
d. intre ele si vene se interpun arteriolele
.Este fals:
a.artera hepatica comuna se desprinde din artera celiaca
b. intestinul subtire primeste sange oxigenat prin artera mezenterica superioara
c. arterele sunt vase elastice
d. in structura arterelor nu intalnimfibre de colagen

.Lumenul arterelor:
a. inconjoara cele trei tunici
b. se poate destinde pasiv datorita fibrelor elastice prezente in toate tunicile, dar mai ales in
medie
c. se poate contracta activ , datorita fibrelor musculare netede din medie
d. este cu atat mai larg, cu cat arterele sunt mai aproape de periferie

.Intalnim fibre de colagen:

a.intre fibrele unui muschi neted, solidarizandu-le
b. in endoteliul tunicii interne a venelor
c. in tunica externa a arterelor si venelor
d. in endocard

.Venele si arterele se aseamana prin:

a.tunica medie identica ca structura si grosime
b. tunica interna, cu aceeasi structura
c. tunica externa, identica ca structura si grosime
d.prezenta valvelor

.Este adevarat, cu exceptia:

a.aproximativ 60% din volumul sanguin se gaseste in venule
b. presiunea sanguina in artere este mai mare decat in vene
c. prin peretii capilari trec gaze, nutrienti, reziduuri
d. intalnim valve la nivelul: inimii , venelor, vaselor limfatice

.Presiunea arteriala:
a. depide de : volumul –bataie, frecventa cardiaca, viscozitatea sangelui, diametrul si
lungimea vasului
b. se masoara de obicei la nivelul arterei brahiale
c. cea diastolica coincide cu disparitia zgomotelor Kortokoff
d. poate scadea in ateroscleroza

.Artera poplitee:
a. se bifurca in arterele tibiale anterioara si posterioara
b. la nivelul ei sa poate masura pulsul
 c. continua artera iliaca interna
d. prezinta valve, fiind sub nivelul inimii

.Stabiliti corelatiile adevarate intre hormonii tiroidieni si functiile acestora:

a.hormonul stimulator tiroidian(TSH)- contribuie la mentinerea presiunii sanguine
b.tiroxina- creste cantitatea de oxygen consumata de catre celule
c.parathormonul- creste nivelul de calciu din sange
d. calcitonina- creste depunerea de calciu in oase

.Deficitul de ADH:
a. are ca rezultat diabet zaharat, caracterizat prin producerea excesiva de urina
b.scade volumul sanguine
c.creste permeabilitatea membrana celulelor din peretele tubilor renali
d. scade presiunea sanguine

Hormonul somatotrop:
a.acclereaza cresterea organismului
b.este o proteine alcatuita din 191 aminoacizi
c.este secretat de catre neurohipofiza
d.excesul de hormon somatotrop in copilarie cauzeaza acromegalie

Mioglobina transporta oxigenul necesar contratiei musculare. F

Faza anaeroba a respiratiei celulare furnizeaza cea mai mare parte din energia necesara
contractiei . F

.Energia contractiei musculare este asigurata prin respiratie celulara , cu producere de

fosfocreatina si furnizare de molecule de ATP. F

.ATP-ul si fosfocreatina pot ceda direct energie contractiei musculare. F

.In sarcoplasma se afla un numar mare de structuri ce depoziteaza calciu (mitocondrii, reticuli
sarcoplasmatici si tuburi T). F

.Cand ATP-ul este hidrolizat, datorita enzimei ATP-aza, se elibereaza energie.

. Cand rezervele de ATP s-au epuizat, ATP poate fi obtinut

prin reactia dintre fosfocreatina si o grupare fosfat.
Molecula de glucoza scindata anaerob in acid piruvic furnizeaza ATP, care poate sustine
contractia musculara in cazul unui efort fizic intens, pana cand se regleaza aportul de oxigen la
nivelul muschiului.

Cand in celula apare oxigenul, acidul piruvic nu mai este transformat in acid lactic, el urmand calea
aeroba a respiratiei celulare.

.Acumularea de acid lactic, scade pH-ul , ceea ce afecteaza excitabilitatea fibrei musculare. A

In procesul contractiei musculare, ionii de Ca difuzeaza din reticul in sarcoplasma iar in timpul
relaxarii , acesti ioni intra prin transport activ in reticulul endoplasmatic.

Placa motorie consta dintr-un neuron si toate fibrele musculare pe care le stimuleaza.

Un singur neuron poate realiza sinapse cu un numar variabil de fibre musculare, raspunsul
contractil fiind cu atat mai puternic, cu cat numarul de neuroni si de fibre musculare implicate in
contractie , este mai mare.

Intensitatea prag a stimulilor determina un raspuns maxim din partea unui muschi.

Un muschi are mai multe unitati motorii. A

Modificari mari ale intensitatii, ratei si duratei stimulilor peste valoarea prag determina modificari
neglijabile ale contractiei unei fibre musculare striate.

Un sarcomer contine filamente contractile proteice subtiri si groase ,un disc clar si unul intunecat.
F
Intr-o contractie maximala, zona H si banda I dispar.

In timpul contractiei, miozina aluneca, apropiindu-se de membranele Z.

In timpul contractiei, se scurteaza sarcomerele, prin apropierea liniilor Z.

Muschiul glicolitic contine o cantitate mare de polizaharid si o cantitate mica de mioglobina, care
poate chiar lipsi.

In muschiul alb se acumuleaza rapid acid lactic, instalandu-se datoria de oxigen.A

In muschiul rosu exista cantitati mari de mioglobina, care leaga stabil oxigenul, depozitandu-l in
fibra musculara. F
Muschiul oxidativ rezista oboselii musculare datorita capacitatii indelungate de a furniza energie
prin proces aerob.

Muschiul rosu , numit si lent, se poate contracta repetat, datorita generarii rapide a ATP-ului.

Capetele miozinei, inclinate in lateral, vin in timpul contractiei in contact cu actina, asigurand
impulsul filamentelor de actina.

.In muschiul striat, fiecarui filament gros ii corespund doua filamente subtiri.

.In mecanismul glisarii, capetele actinei joaca rol de punti intre actina si miozina.

Receptorul enzimatic aflat pe capul miozinei leaga ATP-ul , pe care il descompune pana la AMP si
P, care ,intr-o prima faza raman legate de capatul miozinei.

Legarea actinei de miozina determina descompunerea ATP-ului, cu eliberare de energie.

Legatura slaba formata initial intre intre actina si miozina determina eliberarea de la nivelul
capatului miozinei a compusilor rezultati din hidroliza ATP-ului.
Capul miozinei se poate lega puternic de actina odata cu indepartarea ADP-ului si fosfatului
anorganic de la nivelul sau. A

La nivelul capului miozinei se pot lega simultan ATP-ul si actina.

.Atat fibrele musculaturii scheletice, cat si cele cardiace, sunt alungite, cilindrice.

Toate fibrele musculare, indiferent de localizarea lor in organism, sunt alungite.

La nivelul antebratului, muschii anteriori , flexori sunt antagonisti ai muschilor posteriori-extensori.

Ordinea diferitelor straturi de tesut conjunctiv din muschi, este urmatoarea: endomisium,
epimisium, perimisium, fascia.

La nivelul tendonului intalnim tesut conjunctiv dens si cartilaj fibros.

Unitatea structural a muschiului scheletic este sarcomerul , cu o lungime de 2 microni.

Intr-o fibra musculara striata se gasesc minim 4 miofibrile, cu o lungime de maxim 100 microni.

In mijlocul benzii clare este linia Z si in mijlocul benzii intunecate este zona H.
Atat actina, cat si miozina , sunt proteine , care intra in compozitia unor
filamente filiforme, numite miofibrile.

Nucleii fibrei musculare striate sunt multipli, centrali.

Troponina este asociata cu actina si este plasata in santul helixului format prin rasucirea celor
doua lanturi din structura actinei.

Tubii T ,in fibra musculara scheletica,sunt cate doi pentru fiecare sarcomer , la nivelul jonctiunilor
A-I.
In repaus, tot calciul este scos din celula si dupa stimulare nervoasa, calciul intra in celula.

Ionii de calciu se leaga de troponina, care se leaga , de asemenea, de actina si de tropomiozina.

Intensitatea contractiei este direct proportionala cu cantitatea ionilor de calciu eliberata in

sarcoplasma.

Un muschi se relaxeaza cand din citoplasma calciul se retrage in tubii T si reticulul

sarcoplasmatic.

Moleculele de troponina si tropomiozina inhiba interactiunea dintre filamentele de actina si

miozina.

Actina este in legatura atat cu tropomiozina, cat si cu troponina.

Dupa ce troponina determina schimbarea configuratiei moleculelor de tropomiozina, actina se va

lega de capetele globulare ale moleculelor de miozina.

Actina se ataseaza de capetele moleculelor de miozina, folosind ATP-ul ca si catalizator. A

Secusa este o contractie realizata ca urmare a aplicarii unui stimul unic. A

Cand frecventa stimulilor aplicati asupra unui muschi este scazuta, se obtine o sumatie
completa-tetanos.

Tonusul muscular consta in contractia simultana a tuturor fibrelor sale, pentru o perioada lunga
de timp.

Celulele muschiului neted sunt solidarizate prin fibre de colagen si elastina si, uneori ,prin
jonctiuni “gap”.
In muschiul striat, filamentele de actina se prind de membrana Z iar in muschiul neted se prind de
suprafata intracitoplasmatica a sarcolemei.

Muschiul neted are cea mai mare capacitate de a ramane contractat, iar muschiul striat are cea
mai mare viteza de contractie.

Perioada refractara absoluta a muschiului scheletic este mult mai mica decat a muschiului
cardiac.

Corpii densi din fibra musculara neteda sunt raspanditi in toata citoplasma si au atasat de ei un
citoschelet puternic. A

Corpii densi din fibra neteda sunt echivalentii zonei H din miofibrila fibrei striate.

Atat contractia fibrelor netede, cat si a celor striate ,presupune legarea capetelor miozinei de
actina.

Muschiul cardiac prezinta un tub T/sarcomer, la nivelul liniei Z.

Sistemul nervos vegetativ conditioneaza activitatea muschiului neted si a muschiului cardiac. F

Formatiunea reticulata:
a.se extinde in trunchiul cerebral
b.este formata dintr-o retea de fibre
c.cuprinde o serie de structure din jurul trunchiului cerebral
d.stabileste care amintiri sunt stocate

.Hipotalamusul:
a.prin intermediul insulei primeste semnale senzorialede la organele interne
b.impreuna cu sistemul limbic participa la reactia fiziologica fata de experimentele
emotionale
c.are legaturi cu glanda endocrina
d.este releu intre emisferele cerebrale

Mezencefalul:
a.este asociat cu sentimente ,precum teama , furia
b.in partea sa superioara se afla tracturile corticale descendente
c.controleaza miscarile reflexe ale capului asociate cu raspunsul la stimuli vizuali si
auditivi
d.este situat intre punte si diencefal
Sunt afirmatii false:
a.bulbul trimite semnale catre cerebel si talamus
b.aria lui Broca este o regiune alobului frontal
c.creativitatea este asociata mai ales cu lobul parietal
d.cerebelul are rol in generarea sentimentelor si emotiilor

Reglarea echilibrului hidric este asociata cu :

a.puntea b. cerebelul c. hipotalamusul d. nuclei bazali

Este adevarat:
a.insula este acoperita de portiuni ale lobilor frontal, parietal, temporal, occipital
b.aria motorie principala este separate de aria senzitiva principala prin santul central
c.in memoria vizuala si auditiva este implicat lobul frontal
d.substanta cenusie a encefalului cuprinde si interneuroni mielinici

Este adevarat despre duramater:

a.imediat sub ea se afla LCR
b.captuseste canalul ependimar
c.separa partial emisferele cerebelare
d.contine atat vase de sange, cat si nervi

Este adevarat despre localizarea diverselor parti ale encefalului

a.trunchiul cerebral este situat inapoia cerebelului
b.dinecefalul este situat deasupra medulei oblongata
c.puntea este situata intre bulb si mezencefal
d.mezencefalul este situate deasupra cerebelului

Sunt afirmatii adevarate:

a.frecventa cardiaca este reglata de nuclei bulbari
b.centrul de control al vasoconstrictiei se afla in medulla oblongata
c.in punte se afla al IV- lea ventricul
d.toate fibrele nervoase descendente trec prin mezencefal

Sunt afirmatii false:

a.in mentinerea starii de veghe intervine talamusul, dar si formatiunea reticulata
b.talamusul directioneaza semnalele motorii dinspre maduva spinarii spre cortexul
cerebral
c.hipotalamusul actioneaza in stransa legatura cu sistemul limbic
d.in ariile de asociatie ale creierului sunt stocate amintirile
.Ventriculul III:
a.se gaseste in diencefal
b. contine un lichid asemanator sangelui
c.comunica cu ventriculul IV prin apeductul cerebral
d.se gaseste in centrul trunchiului cerebral

Este fals despre tesuturile epiteliale:

a.se gasesc intotdeauna la suprafata corpului
b.se gasesc si in peretii unora dintre vasele sanguine
c.nu sunt vascularizate
d.sunt ancorate de tesutul conjunctiv subiacent prin membrana bazala

Desmozomii:
a. se mai numesc jonctiuni stranse
b.sunt jonctiuni punctiforme intre celule
c. la nivelul lor ,marimea spatiului intercellular este mult redusa , fiind de 24 micrometri
d.la nivelul lor exista fibre intracelulare de cheratina , care ancoreaza glicoproteine
transmembranare

Epiteliul simplu cubic nu se intalneste in:

a.multe glande b. epiteliul pigmentar al retinei
c.o parte din tubii renal d.foliculii ovarieni

Sunt asocieri corecte:

a.peretele arborelui bronsic superior - epiteliu pseudostratificat cilindric
b.anus - tapetat cu uroteliu
c.uretra masculina - epiteliu simplu cilindric
d.tubi testiculari - epiteliu stratificat cubic

Fara sistemul nervos, sangele nu ar mai fi distribuit in functie de nevoile tisulare. A 224 SUS

SNV parasimpatic stimuleaza digestia, care este o functie vitala. A 224 MIJLOC

Mielina este un material lipidic produs in creier de celulele Schwann. F 228 SUB DESEN
( OLIGODENDROCITELE PRODUC IN SNC SI SCHWANN IN SNP )
Astrocitele , celule cu prelungiri citoplasmatice alungite si forma stelata , incetinesc accesul
substantelor nedorite in vasele de sange de la nivelul creierului. F 224 JOS + 225 SUS

Microgliile sunt celule mici, mobile, ce pot fi identificate in maduva spinarii. A 225 JOS

Microgliile, in SNC, au rol similar macrofagelor din tesutul conjunctiv propriu zis. A 225 JOS

Astrocitul prezinta prelungiri prin intermediul carora ele realizeaza o conexiune intre un capilar si
un axon. A 226 DESEN

Un oligodendrocit poate produce mielina pentru mai multi axoni. F 228

OLIGODENDROCITELE SI CELULELE SCHWANN ISI INFASOARA MEMBRANA CELULARA
IN JURUL AXONILOR PT A PRODUCE MIELINA

Mai multe celule Schwann produc mielina pentru acelasi axon. A 227 DESEN

Neuronii se diferentiaza intre ei prin substantele continute in corpii celulari. F 226 - SE

DIFERENTIAZA DATORITA PRELUNGIRILOR PE CARE LE AU

Toate celulele SN contin corpi Nissl, in care se sintetizeaza proteine. F 226

.Neuronul bipolar are o dendrita care poate ajunge la receptor sau poate face sinapsa cu un
axon. A 226

-Formatiunile spinoase ale dendritelor realizeaza jonctiuni cu receptori senzoriali sau efectori. F
227 ( SUS ), REALIZEAZA JONCTIUNI CU ALTI NEURONI SAU CU RECEPTORI
SENZORIALI

.Impulsul nervos este transmis dinspre corpul neuronului spre dendrite sau axon. F 227 SUB
DESEN, E TRANSMIS DINSPRE CORPUL CELULAR PRIN AXON

.Conul de emergenta al axonului este mai gros spre corpul celular si mai ingust spre axon. A 227

.Datorita dimensiunilor sale, axonul poate fi vazut cu ochiul liber. F, 227, DOAR MICROSCOPIC

.Corpul celulei Schwann si al oligodendrocitului se infasoara in jurul axonului /dendritelor, la

nivelul SNP, respectiv SNC. F 227

.Dendritele sunt prelungiri ale corpului celular neuronal iar terminatiile butonate sunt ramificatii
microscopice ale axonului. A 227 INAINTE DE TEACA DE MIELINA
Membrana unor celule gliale contine mielina. A 224 – OLIGODENDROCITELE CARE SE
INFASOARA IN JURUL NEURONILOR SI FORMEAZA TECI

.Celula Schwann este o celula uninucleata , separate da celula Schwann alaturata prin nodul
Ranvier. A

.Intre prelungirile successive ale oligodendrocitelor , exista in SNC exista nodul Ranvier, lipsit de
mielina. A 228

.Scleroza multipla se datoreaza incapacitatii celulelor gliale de a secreta mielina, in SNC. F 228,
DETERIORAREA MIELINEI IN SNC

Neurilema este membrana axonului. F 227, MEMBRANA ESTE AXOLEMA

.Dendritele, ca si axonii, pot intra in component nervilor. A 228 JOS

.Epinervul inveleste nervul la exterior , iar perinervul solidarizeaza axonii intre ei, in cadrul unui
fascicul. F 228, EPINERVUL SOLIDARIZEAZA FASCICULELE INTRE ELE, PERINERVUL
INCONJOARA FIECARE FASCICUL NERVOS

Ganglionii sunt in SNP si pot sau nu sa prezinte mielina. F 228 NERVI SI GANGLIONI
.Tesutul conjunctiv lax care inveleste nervul se numeste epinerv. F 228 TESUT CONJUNCTIV
FIBROS

.Arcul reflex are la baza actul reflex. F 229 INVERS ACTUL ARE LA BAZA ARCUL REFLEX

.La percutarea muschilor gambei, apare extensia acesteia, acesta fiind reflexul rotulian. F 229,
LA PERCUTAREA LIGAMENTULUI PATELAR

La nivelul SNC , centrul nervos care proceseaza impulsul primit de la nervii senzitivi, este format
din interneuroni. A 229, CHIAR INTERNEURONII PROCESEAZA

.In cadrul arcului reflexului de retragere, neuronul senzitiv al caii aferente se afla in SNP iar cel
motor al caii eferente, se afla in SNC. A 229

.Un neuron in repaus prezinta membrana celulara neincarcata electric. F 230, MEMBRANA
CELULARA ESTE INCARCATA POZITIV

.In repaus, interiorul membranei este lipsit de ioni pozitivi, astfel incat intre exterior si interior
exista un dezechilibru. F 23
Fosfatul anorganic si proteinele sunt incarcate negativ si contribuie la mentinerea PR, care este
de -70mV. F 231 SUNT IONI DE FOSFAT ORGANIC, NU ANORGANIC

In lipsa unui impuls nervos, atat exteriorul, cat si interiorul celulei prezinta sarcini electrice
pozitive. A 230

.Atat in repaus, cat si in timpul PA, atat la exterior , cat si la interiorul celulei exista sarcini
positive. A 230

.Concentratia ionilor de Na este de 10 ori mai mare la exterior decat la interior. A 231
.Prin consumul unor mari cantitati de ATP, pompa de Na si K mentine o concentratie de 10 ori
mai mare a Na la exterior, fata de interior. A

.”Gated channels” sunt alcatuite din proteine membranare care sufera modificari structurale
pentru a putea actiona ca niste porti. A 231 IN PARTEA DE JOS

.Canalele cu poarta realizeaza un transport pasiv. A – DOAR LE LASA SA TREACA, NU LE

TRANSPORTA PROPRIU ZIS

.Printr-un canal cu poarta intra Na+ in timpul depolarizarii iese K+ in timpul repolarizarii. F 232

.In timpul depolarizarii, in celula PR scade mai intai la valoarea -55 mV. F 231, NU SCADE CI
SE RIDICA

.In timpul unei secunde, Na + patrunde rapid in celule, dupa care canalele pentru Na+ se inchid.
F 232, DUREAZA O MIIME DE SECUNDA

.PA se propaga de-a lungul axonului, pe masura ce sunt depolarizate zone succesive ale
membranei. A 232 JOS SUB DESEN

.K+ iese din celula prin canale corespunzatoare, deoarece concentratia lor in celula este ridicata.
A 231

.Na+ iese din celula , conform gradientului de concentratie, determinand depolarizarea . F 232

.Atat fibra musculara, cat si neuronul, urmeaza legea “ tot sau nimic”. A 233

.Un stimul foarte puternic, peste prag nu influenteaza. F

.Teaca de mielina izoleaza axonul, astfel incat membrana acestuia este permeabila pentru ioni
doar la nivelul nodurilor Ranvier. A 228
.Conducerea continua este prezenta la nivelul neuronilor mielinizati. F 228 SUS
.Butonul terminal contine axoplasma , mitocondrii, vezicule cu neurotrasmitator. A 227

.Legarea neruotransmitatorului de receptorii membranei postsinaptice determina intrarea Ca2+

in neuronal postsinaptic. F

.Receptorii proteici din membrana postsinaptica sunt canale care se deschid la contactul cu
neurotransmitatorul si permit iesirea Na+ din neuronal postsynaptic. F

.Neurotransmitatorii pot trece prin membrana presinaptica prin endo- si exocitoza. A

.Conducerea neurotransmitatorului inapoi in butonul terminal este catalizata de

acetilcolinesteraza. F

.Multi neuroni din creier elibereaza noradrenalina si acetilcolina. F 234 – 235

Dopamina este o catecolamina implicate in functiile motorii. A 235 TABEL

.Glicina si acidul gama-amino-butiric inhiba diversi neuroni. A 235 TABEL

.In creier se pot intalni: serotonina, acid gama-amino-butiric, noradrenalina dopamine. A 235
TABEL

.In maduva spinarii se intalnesc:serotonina, glicina, acid gama-amino-butiric. A 235 TABEL

Cu cat un obiect se apropie de ochi, cu atat ligamentul suspensor se detensionează

şi puterea de convergenta a cristalinului scade. A 275 JOS

Razele luminoase paralele reflectate de obiectul privit, incep sa devina convergente la contactul cu corneea
A notite

Femeile pot sa nu manifeste discromatopsia , fiind purtatoare, dar transmit in mod obligatoriu gena la
descendenti. F 277 sus

O persoana in varsta are nevoie de ochelari de citit , deoarece cristalinul sau isi pierde elasticitatea si este
prea bombat. F 276 , CRISTALINUL ESTE PREA PLAT PT A PERMITE VEDEREA DE APROAPE

. Pe munte, presiunea aerului scazand brusc in urechea medie, se percepe „ o pocnitură”, cand acest aer la
presiune mica iese prin trompa lui Eustache. F 277, CANTITATE DE AER CU PRESIUNE INALTA
RAMANE CAPTIVA IN URECHIA MEDIE, IESE PRIN TROMPA SI AJUNGE IN FARINGE
Aerul circula intre urechea medie si faringe prin trompa lui Eustache, iesind intotdeauna din urechea medie
spre faringe , pentru a agala presiunile . F 277 AERUL CU PRESIUNE INALTA URCA PRIN TROMPA LUI
EUSTACHE PT A EGALA PRESIUNEA

Chiasma optica este locul in care se incruciseaza parti ale tracturile optice . F 272, FIBRE MEDIALE SE
INCRUCISEAZA SI AJUNG LA CHIASMA OPTICA -> ACESTE FIBRE TREC PE URMA PRIN TRACTUL
OPTIC

Atat nervii optici, cat si tracturile optice sunt formati din axonii un or neuroni din retina.

Atat nervul optic drept, cat si tractul optic drept contin fibre nervoase ce transmit
informatii din retina laterala a ochiului drept. A

In lobul occipital drept ajung impulsuri de la ambii ochi, ambii nervi optici si ambele tracturi optice.

. Irisul se extinde intre cornee si cristalin, iar la periferia sa se uneste cu corpul ciliar. A

.Muşchii ciliari circulari si radiari modifica diametrul irisului in funcţie de luminozitate. F

275, MUSCHII CILIARI ACTIONEAZA ASUPRA LIGAMENTULUI SUSPENSOR

.Atat in compartimentul anterior, căt si in compartimentul posterior al ochiului se afla umoare apoasă. A 273

.Celula bipolară, face sinapsa la nivelul retinei , prin dendrita ei cu axonul celulei multipolare.

.Nervii III, IV si abducens asigura miscarile ochiului in funcţie de poziţia obiectului privit.
A 255 TABEL

.Este corect: fereastra ovala se afla superior fata de fereastra rotunda, nicovala se afla proximal faţă
malleus, timpanul se afla distal fata de ferestra ovala, ampulele se afla superior faţă de macule. A

.Modificarea poziţiei otoliţilor in urma schimbarii poziţiei capului, va actiona asupra cililor celulelor din
organul Corti, care vor genera impuluri nervoase. A

.Labirintul osos contine perilimfa, ductul cohlear contine endolimfa, canalele semicirculare
contin in jurul ampulei endolimfa. F

. Fereastra ovala vine in contact atat cu aer la presiune atmosferica, cat si cu perilimfa.
A 278 JOS
 .Atat corpusculii Meissner, căt si Pacini detectează vibratiile, generează impulsuri nervoase , care ajung la
creier in spatele sanţului central, unde sunt interpretate. A

Simfiza pubiana are o mobilitate foarte limitata, fiind o amfiartroza. A 122

Printre componentele tuturor diartrozelor se numara: capsula fibroasa, meniscurile, membrana

sinoviala. A 122

Articulatria dintre primul metacarpian si osul trapez este articulatie biaxiala , cu miscari mai libere
decat cele de la nivelul incheieturii mainii A124

La nivelul umarului , se pot realiza miscari de : abductie, adductie, elevatie, depresie, pronatie,
supinatie. F 125

.Articulatia elipsoidala realizeaza miscari in doua planuri si nu permite miscarile de rotatie. A 123-
124

.La nivelul cotului oasele antebratului participa la o articulatie in care o suprafata articulara este in
forma de scripete. A

In cadrul falangelor exista diartroze , care functioneaza ca o balama. A 123

Umarul, soldul si cotul realizeaza cele mai variate tipuri de miscari dintre toate diartrozele. F 122

.Capul proximal al femurului se articuleaza cu fosa glenoida a osului pelvin si miscarile posibile sunt
foarte variate. F

Femurul participa la articulatii de tip trohlear si sferoidal. A 123

Radiusul participa la articulatii de tip condiloid si sindesmoza. A 122+ 123 TABEL

.Ulna participa la articulatii de tip trohlear, selar, sindesmoza. F

.Prin supinatie, palma este adusa spre partea anterioara. A 125 JOS

.Flexia planatara apropie planta de sol. A 126

.Prin inversie, degetul mare de la picior este lipit de sol. F 126 TABEL

.Intre vertebre pot exista articulatii de tip:amfiartroza, plana, pivotala. A 123 – 124
.Intr-o articulatie sinoviala, capetele osoase vin in contact prin intermediul cartilajelor articulare
hialine. F 122

.In cadrul osificarii endocondrale, osteoblastele depun lamele de tesut osos compact in jurul tijei
cartilaginoase. A 120

.Osteocitele se transforma in osteoclaste, care dizolva osul. F 85

.In aproximativ a 6-a saptamana a dezvoltarii fetale, tijele rectilinii de cartilaj hialin se osifica, pentru
a forma oasele. F 120

.Diafizele se formeaza formeaza prin osificare endocondrala. A 120

.Maduva osoasa rosie este prezenta printer trabeculele osului spongios si produce plasma si
celulele sanguine. F 118

.Osteocitele intretin tesutul osos din jurul lor , hranindu-l. A 120

.Canaliculele sunt electronomicroscopice si unesc lacunele intre ele. A 120 ( si cu canalul central )

.Osteoporoza este rezultatul dezechilibrului intre activitatea osteoblastelor si a osteocitelor. F

.Osul lamelar contine osteoane incomplete cu lamele interstitiale. A

.Placa epifizara este complet osificata la nastere. F

.Canalele perforante leaga canalele centrale intre ele si cu cavitatea medulara. F 119

.Lacunele de la nivelul osteonului adapostesc osteocite. A 119

.Un canal central contine maduva galbena. F 119 INTERIORUL DIAFIZEI ARE O CAVITATE
MEDULARA CE ARE MADUVA GALBENA

.Oasele pelvine si humerusul contin atat os compact , cat si os spongios. A 118

.Osteoblastele sintetizeaza substante ce confera atat duriatte , cat si flexibilitate osuslui. A 120

. Principala sare minerala din os este hidroxiapatita. F 117 FOSFAT DE CALCIU

.Hormonii sexuali pot influenta echilibrul dintre depunerea calciului in os si eliberarea calciului din
os . A 121

.Endostul este o membrana subtire ce captuseste canalele centrale. F 119

.Firele de par au rol senzitiv si protector. A 102

. Radacina este zona firului de par situate in interiorul pielii. A 102

.Foliculul pilos se afla in interiorul radacinii firelor de par. F 102

.Papila dermica contine tesut conjunctiv cu vase sanguine si nervi. A 103

. Fiecare fir de par este asociat cu o glanda sebacee si cu terminatii nervoase. A 103

.Axul firului de par contine celule moarte. A 103

Vasele sanguine din papila hranesc celulele din stratul bazal, care se divid intens. A 103

.Epidermul este un rezervor de apa si electroliti. F DERMUL ESTE UN REZERVOR DE APA SI

ELECTROLITI ( 102 )

.In derm se afla multe vase sanguine, glande sebacee , fibre musculare. A 102

.Celulele adipoase sunt prezente in stratul papilar, alaturi de glande sudoripare. F 101

.Celulele din epiderm sunt inlociute cu celule noi, de jos in sus. A

.Eleidina este o substanta transparenta din stratul lucid, care provine din cheratina. F
100 PROVINE DIN CHERATOHIALIN SI SE TRANSFORMA IN CHERATINA

.Desmozomii sunt jonctiuni aderentiale ce prezinta fibre de cheratina ce ancoreaza glicoproteinele

transmembranare care unesc intre ele celulele stratului spinos al epidermului. A 100 si 76

.Cheratohialinul este continut in granule prezente in celulele aplatizate ale stratului granulos. A 100

.Celulele Merkel sunt prezente in stratul germinativ si sunt stimulate mai usor decat alti receptori din
derm. A 100

.Celulele din stratul l lucid sunt aplatizate si au citoplasma clara. A 100

.Cheratina impermeabilizeaza dermul. F 98, EPIDERMUL STRATUL EXTERN CONTINE
CHERATINA

.Tesutul conjunctiv areolar se intalneste in hipoderm si derm. A 83 TABEL

.Pielea este cel mai important organ al sistemului tegumentar. A 98

.Incapacitatea cheratinocitelor de a produce melanina determina albinism. F 99 MELANINA E

PRODUSA DE MELANOCITE

.Testiculul este o glanda compusa, cu unitate secretorie tubulara. A 80 TABEL PLURICELULARA

.Glandele uterine au canal de excretie neramificat. F 80 TUBULARA RAMIFICATA

. Glandele intestinale au canal excretor neramificat. F 80 NU ARE CANAL , PLURICELULARA

SIMPLA TUBULARA

.Peretele esofagului contine epiteliu simplu pavimentos. F 79 APARE LA VASE DE SANGE

CAVITATI INTERNE O PARTE DIN TUBII RENALI ROL DE PROTECTIE SI ABSORBTIE

.Glandele mamare sunt glande sudoripare apocrine. F 105 GLANDE APOCRINE SPECIALIZATE

Calcitonina are efect antagonist fata de PTH , scazand nivelul calcemiei, prin inhibarea
reabsorbtieri intestinale a calciului.

Vitamina D, activate la nivel renal, regleaza stimuleaza absorbtia calciului la nivelul intestinului
subtire.

Cresterea pofeti de mancare , urmata de cresterea greutatii corporale, se intalneste intr-o

disfunctie endocrina insotita si de cresterea ratei metabolice.

Epifiza, situate superior fata de ventriculul III, influenţeaza organelle reproducatoare, in special
gonada feminine.

Neurosecretii, precum ADH si aldosteron, influenţeaza reabsorbtia apei la nivel renal si diureza.

.Neurosecretii, precum adrenalina si noradrenalina, secretate de medulosuprarenale, stimuleaza

activitatea cardiac ,determinand accelerarea batailor inimii in effort fizic intens.
Epifiza este legata de talamus, hipofiza este legata de hipotalamus, medulosuprarenala este
miezul corticosuprarenalei si istmul leaga cei doi lobi tiroidieni.

.Hipotensiunea poate aparea in boala Addison si diabet insipid.

In hiposecretia de vasopresina, datorita retinerii apei in organism, poate aparea edem.

.O accelerare a ratei metabolismului se poate produce in hipersecretia de T3 si T4, ACTH,

asociata cu o crestere a cantitatii de O2 consumata pentru respiratia celulara.

.La nivelul lobulului tiroidian se secreta T3 si T4, care mentin presiunea sanguine, fiind stimulati
de cresterea acesteia.

.Glanda mamara este o tinta pentru actiunea prolactinei, ocitocinei, ACTH.

.Pigmentarea pielii se poate accentua in hipersecretie de MSH, hipersecretie de ACTH,

hipersecretie de glucocorticoizi.

In boala Addison, un symptom este tenul inchis la culoare (“diabet bronzat”), insotit de
deshidratare, dezechilibre ale balantelor de Na si K.

.Tenul inchis la culoare din boala Addison se datoreaza hipersecretiei de ACTH.

.Organele reproducatoare pot fi influentate de : epifiza, hipofiza, hipotalamus.

.O crestere a glicemiei determina, prin feed-back negative o descarcare c rescuta de insulin si

glucagon din pancreas, pentru restabilirea homeostaziei.

.Descompunerea glicogenului sub actiunea hormonului sceretat din insulele Langerhans, reface
glicemia normala, in caz de inanitie(post).

.Permeabilitatea celulara pentru glucoza scade sub actiunea insulinei, astfel incat glucoza
ramane in celule si in sange se inregistreaza o scadere a concentratiei sale.

.La nivelul ficatului, glucagonul stimuleaza glicoliza si glicogenoliza.

.In cazul cresterii concentratiei sanguine de glucocorticoizi, hipotalamusul elibereaza hormon

inhibitor al secretiei de TSH, pentru restabilirea homeostaziei.
.Estrogenii in concentratie sanguina anormal de mica, actioneaza asupra ovarelor si, printr-un
mechanism de feed-back negativ, stimuleaza ovarele in vederea restabilirii concentratiei normale
a estrogenilor.

.In diabetul zaharat de tip II, restrictiile alimentare privind consumul de zaharuri (glucide) nu se
impune, deoarece cauza nu este lipsa insulinei, ci lipsa receptorilor pentru insulina.

.O senzatie excesiva de sete apare in cazul diabetului, atat cel produs de hiposecetia unui
hormon de tip peptidic, cat sic el produs de hiposecretia unui hormon de tip proteic.

.Leziuni ale hipotalamusului si neurohipofizei pot determina o disfunctie endocrina caracterizata

de producerea excesiva de urina ce contine glucoza.

.Aportul extern de ADH ar putea ameliora simptomele diabetuluzi insipid

.
Aportul extern de insulina amelioreaza simptomele de diabet zaharat I si II.

.Hipersecretia de ACTH are ca rezultat sindromul Cushing, insotit de de umflarea fetei ( fata “ in
luna plina”) si astenie musculara.

.Ritmul nictemeral este influentat de melatinina secretata de adenohipofiza.

.Hormonii steroizi produsi de corticala suprarenalei sunt secretati in cantitati similare si au roluri
asemanatoare cu cei produsi de gonade.

.Corizolul si aldosteronul sunt hormone steroizi cu structura inelara si contin C,H, O.

.Formarea de glucoza din compusi neglucidici (aminoacizi, molecule lipidice acide) este stimulate
de glucagon.

.Hormonii corticosuprarenalieni regleaza echilibrul mineral si energetic al organismului.

Coada pancreasului , strabatuta de artera pancreatico- duodenala. Este in raport cu splina

.
.In pancreas exista mai multe celule ce produc enzime digestive decat celule care produc
hormone.

.FSH, produs de hipofiza , stimuleaza cresterea foliculilor ovarieni si a tubilor seminiferi , tubi care
produc spermatozoizi.

.LH stimuleaza ovulatia si fromarea corpului luteal.

 LH , hormon glicoproteic, stimuleaza maturarea foliculului ovarian, urmata de ovulatie, de aceea
acest hormon conditioneaza fertilitatea la femei.

.Scaderea descarcarilor de LH din adenohipofiza determina scaderea producerii testosteronului

de catre tubii testiculari.

.Prin actiune asupra ductelor din glanda mamara, prolactina secretata de hipofiza si oxitocina
secretata de hipotalamus, stimuleaza activitatea acestei glande.

Muschii netezi pot fi tinte pentru vasopresina, ocitocina, noradrenalina.

.cAMP stimuleaza degradarea ATP suba ctiunea adenilatciclazei.

.Capacitatea de dizolvare in fosfolipide a hormonilor steroizi face ca acestia sa treaca cu usurinta

prin membrana celulara si sa stimuleze unele gene, dupa cuplarea cu proteine citoplasmatice.

.STH este un mesagre primar , care ,in exces, ingroasa tesuturile de la nivelul fetei, mainilor,
labelor.

.Stratul superior al dermului contine cheratina, impermeabila pentru substante hidrosolubile. F

.Incapacitatea cheratinocitelor de a produce melanina duce la afectiunea numita albinism. F

.La nivelul talpilor, epiderma are 5 straturi. A

Tesut conjunctiv lax intalnim in epiderm, derm hipoderm. F

.Celulele Merkel sunt celule dendritice cu rol imunitar. F

.Stratul spinos, situat intre cel bazal si cel granulos, contine celule care se divid. A

.Cheratohialinul se gaseste in granule ale celulelor aplatizate din stratul granulos. A

.Cheratohialinul provine din eleidina si se va transforma in cheratina. F

.Cel mai gros strat al pielii este cel spinos. A

.Celulele moarte ale stratului cornos sunt dispuse pe 25-30 de randuri. A

.Corpusculii Meissner sunt mai profunzi decat celulele Merkel , dar mai superficiali decat Pacini. A
.Stratul papilar al dermului contine celule cu rol imunitar. A

.Dermul contine numeroase vase sanguine. A

.Muschiul erector al firului de par este dispus perpendicular pe epiderm. F

.Glandele sudoripare produc transpiratie, in scopul racirii prin evaporare. A

.Firele de par au rol senzitiv, protector si termoreglator. F

.Radacina firului de par contine foliculul pilos . F

.Papila dermica intra in bulb si contine si nervi. A

.Glanda sebacee este o glanda alveolara. A

.Axul firului de par creste in mod continuu pe seama membranei bazale. F

.Atat glandele sudoripare eccrine, cat si cele apocrine, isi elibereaza secretia in ducte. A

.Dermul-un tesut conjunctiv este acoperit de epiderm-un tesut epithelial. A

Planul parasagital:
a.este paralel cu fruntea
b. delimiteaza o parte dreapta si una stanga a corpului
c.este sinonim cu planul mediosagital
d.delimiteaza doua jumatati egale

Planul coronal:
a.are directie verticala
b. formeaza un unghi drept cu planul sagital
c.se mai numeste orizontal
d.este perpendicular pe frunte

Despre cavitatile corpului este adevarat:

a.canalul rahidian este o diviziune a cavitatii posterioare
b.cavitatea abdominala este una dintre cele doua principale cavitati ale corpului
c.cavitatea pericardica este inclusa in cavitatea toracica
d.cavitatea pelvina este o subdiviziune a cavitatii abdominal
 . Ionul:
a. este pozitiv daca are un proton in plus
b.poate fi obtinut prin cedare sau primire de protoni
c.este un atom cu acelasi nr de protoni si electroni
d.de sodium si cel de clor participa la formarea clorurii de sodium sodium se oxideaza

Este fals despre pH:

a.cand este 7 , nr ionilor de hidrogen si hidroxil este egal
b.pH-ul sucului gastric este 1,4
c.o solutie cu pH 9 are de 100 de ori mai multi ioni de hidrogen decat o solutie neutra
d. cu cat concentratia ionilor hidroxil este mai mare , cu atat pH-ul are valoare mai mai
mica

. Este fals:
a.acizii grasi cu legaturi duble se num esc nesaturati
b.celuloza este un polizaharid de rezerva in organismul uman
c.fosfolipidele se gasesc in membrane celulara
d.numarul de atomi de carbon dintr-un acid gras este intre 4 si 24

. Apa:
a. molecula sa contine legaturi covalente duble
b. molecula sa se caracterizeaza prin faptul ca atomul de oxigen isi imparte electronii cu doi
atomi de hidrogen
c. molecula sa contine doua legaturi ionice
d.este solventul universal in organismul uman

. Cerurile:
a.sunt lipide steroidiene
b.contin acizi grasi si alcooli cu lanturi lungi
c.sunt de natura proteica
d. pot fi cutina si suberina

. ARN-ul de reglare:
a.transporta codul genetic in citoplasma
b. nu exista
c. controleaza sinteza proteica
d. controleaza expresia genica

.ADN-ul:
a. este intotdeauna asociat genelor
 b. se gaseste in ribozomi
c. contine pentoze
d. se gaseste in nucleol

.Celulele procariote:
a. sunt celule primitive
b. nu au membrana celulara
c.includ si hematiile, care sunt celule fara nucleu
d. contin enzime mitocondriale

.Aparatul Golgi:
a. membrana sacilor componenti are o structura asemanatoare membranei celulare
b.lipseste in celulele secretorii
c. proceseaza proteinele si lipidele
d. contine saci turtiti si vacuole

.Nucleul celular:
a.este dispus central in celulele adipoase
b. este lobat in celulele muscular netede
c. este central in celulele epiteliului ce acopera fata anterioara a cristalinului si
suprafata ovarului
d. este dispus periferic in celulele ce captusesc tractul gastrointestinal, uterul,
trompele uterine

.Este eronat despre ribozomi:

a.se gasesc la nivelul nucleolului b.se afla pe reticulul
sarcoplasmatic
c. nu sunt inveliti de o membrana similara membranei celulare
d. la nivelul lor are loc transcriptia

.Este adevarat despre proteine:

a. sinteza lor este reglata de ARNt
b.sunt formate din aminoacizi, care pot servi drept sursa de energie pentru celula
c. pot fi gasite in interiorul celulelor, dar nu si in afara lor
d. codonii STOP informeaza ribozomul sa nu mai adauge aminoacizi cand
proteina este completa

.Alegeti fenomenele care au loc in citokineza:

a. membrana celulara stranguleaza citoplasma
b. cromozomii sunt in drum spre polii celulei
c. cromozomii ajung la polii celulei
d. se reface invelisul celular

.Ciclul de condensare-decondensare a cromatinei nucleare are loc astfel:

a.in interfaza tarzie cromatina se decondenseaza
b. in telofaza cromatina se decondenseaza
c. in profaza tarzie cromatina este decondensata si cromozomii nu sunt vizibili la
microscop
d. in metafaza cromozomii sunt vizibili la microscop deoarece cromatina este
condensata maxim

.Este fals despre mitocondrii :

a. in ele sunt degradate glucide si lipide, dar nu si proteine
b. sunt saci membranosi
c.prezinta doua membrane, un spatiu intermembranar si o matrice
d. lipsesc in celulele eucariote

. Invelisul nuclear:
a. are aspect si structura identice cu ale membranei celulare
b. este dublu si cu pori
c. prin porii sai intra ARNm in vederea sintezei proteice
d. cand are pe suprafata sa ribozomi, se numeste rugos

.Citoscheletul:
a. are ca functie deplasarea particulelor in citoplasma
b. este un suport pentru citoplasma
c. permite miscarea anumitor celule
d. controleaza pasajul substantelor in interiorul nucleului

.Zbarcirea unei hematii:

a. are loc cand se dispune intr-o solutie cu 5% sare
b. are loc intr-o solutie hipotona
c. duce la explodarea celulei
d.are loc intr-o solutie hipertona

.Este fals despre kinetocor:

a. este atasat centromerului
b.asigura deplasarea cromozomului in celula
c. contine o proteina motorie
d. inconjoara centriolii
. Referitor la organe ,ca nivel de organizare la nivelul organismului, este adevarat:
a.stomacul este un organ ce nu contine tesut nervos
b.orice organ are cel putin trei tipuri de tesuturi
c. organul este nivelul imediat urmator tesutului
d. un organ este un centru anatomic si fiziologic specializat pentru o anumita
activitate

.Despre sisteme de organe este adevarat ca:

a.reprezinta cel mai inalt nivel de organizare
b. este compus din mai multe organe cu functii asemanatoare
c. astfel de sisteme sunt ,de exemplu, conjunctiv, muscular, etc
d. este compus din organe cu functii complementare

.Structurile limfatice fac parte din sistemul:

a. circulator b.respirator
c. digestiv d. excretor

.Mediastinul NU contine:
a. sternul b. bronhiile c. plamanii
d. portiune din vena cava inferioara

.Planul parasagital:
a. este un plan orizontal
b. este un plan vertical
c.este acelasi lucru cu planul mediosagital
d. divide corpul intr-o parte dreapata si una stanga

.Este caracteristic anabolismului:

a.in urma reactiilor sale rezulta produsi de degradare ce trebuie indepartati
b.necesita energie
c. este un un tip de feed-back
d.excretia furnizeaza material prima necesara anabolismului

.Cavitatea toracica:
a.face parte din cavitatea ventrala a corpului
b. este delimitata inferior de coaste
c. cuprinde cavitatea pleurala dreapta si stanga si cavitatea pericardica
d.este o cavitate situate superior fata de cavitatea abdominala si superior fata de
caviattea mediastinala

.NU este caracteristic catabolismului:

a.presupune sinteze de glucide, proteine, etc
b.reprezinta descompunerea materiei organice
c.in urma sa se elibereaza in celule CO2
d.este unul dintre aspectele metabolismului

.Cand homeostazia este dezechilibrata:

a.acest lucru se poate datora mentinerii relative constante a mediului intern
b. mecanismele de feed-back pozitiv sunt mijloacele principale de restabi;ire e
echilibrului
c.mecanismele de feed-back pozitiv determina o deviere din ce in ce mai mare de
la sistemul de referinta
d.senzorii produc raspunsul care readuce organismul la homeostazie

.Reglarea glicemiei se produce astfel:

a.prin feed-back negativ care accentueaza tot mai mult hiperglicemia postprandiala
b.cu ajutorul insulinei eliberata de pancreas in duoden
c.cu ajutorul unui hormon
d.cu ajutorul insulinei care stimuleaza iesirea glucozei din celule

.Stomacul este situat:

a. anterior fata de duoden, inferior fata de plamani si superior fata de intestine
b. in cavitatea pelvina
c.inferior fata de plamani, posterior fata de inima
d. ventral fata de ficat, superioe fata de mediastin

.Selectati afirmatia/afirmatiile adevarate:

a.lateral de regiunea epigastrica se afla hipocondrul drept si respectic stang
b. sub regiunea ombilicala se afla hipogastrul
c. regiunile iliace se afla deasupra regiunilor hipocondrale
d. pe partile laterale ale regiunii abdominale se afla, de sus in jos:hipocondrul, flancul,
hipogastrul

Ficatul:
a. este situat ipsilateral fata de colonul ascendent
b.este situat superior fata de splina si inima
c. este situat ipsilateral fata de splina
d.este situat in cavitatea abdominala, cranial fata de plamani

Cartilajul:
a.transporta reziduuri
b.confera flexibilitate si amortizeaza socurile
c.conecteaza muschii de oase si oasele intre ele
d.are functie de support

.Tesutul epitelial:
a.este hranit cu substante provenite din tesutul conjunctiv subiacent
b.contine condroblaste
c.cel stratificat pavimentos se afla la nivelul ureterelor
d.leaga diverse alte tipuri de tesuturi intre ele

.Epiteliul pigmentar al retinei:

a.este un epiteliu simplu cubic
b. adera de coroida
c. este stratul intern al retinei
d. este un epiteliu simplu cilindric

.Jonctiunea “gap”:
a.formeaza o bariera ce impiedica trecerea substantelor
b.spatiul intercelular masoara 24nm
c.exista in tesutul muscular neted
d.in muschiul cardiac se numeste disc intercalar

.Epiteliul simplu cubic:

a.celulele au nucleul central
b.are rol de secretie, protectie
c. captuseste tractul gastrointestinal
d.captuseste traheea

.Epiteliul stratificat pavimentos NU se gaseste la nivelul:

a. orificiului uretral
b. vaginului
c.uretere
d.derm

.Glanda parotida:
a.este pluricelulara simpla
b.are aceeasi structura cu glandele gastrice
c.este din aceleasi categorii ca si glandele sublinguale
d.este tubuloacinoasa,ca si pancreasul

.Corionul
a.se afla intre epiteliul si musculara mucoasei
 b.face parte din structura membranelor seroase
c.contine straturi circulare si longitudinale de tesut muscular neted
d.nu contine vase sanguine

44.Cartilajul hialin:
a.este foarte rezistent
b.este rar in organism
c.contine condrocite in trabecule
d.formeaza scheletul fetal

.Despre stratul granulos este gresit:

a.are celule bogate in eleidina, un precursor al cheratinei
b.contine celule aplatizate
c.este situat intre stratul spinos si cel lucid
d.fata de stratul spinos este mult mai subtire

.A doua componenta a pielii ,in afara de epiderm:

a.se poate ingrosa prin frictionare, cand apare hipercheratoza
b. contine receptorii pentru caldura, frig ,presiune
c.trimite proiectii numite papile dormice spre testul subcutanat
d.contine un strat papilar si unul granular

.Stratul papilar al dermului contine:

a. celule dendritice epidermice , macrofage
b.vase de sange, fibroblaste
c. fibroblaste, cheratinocite
d.tesut areolar ,melanocite

. Stratul profund al dermului nu contine:

a.fibre nervoase b. corpusculi Pacini
c.axul firului de par d.numeroase capilare sanguine

. Este adevarat ca:

a. alopecia rezulta din crseterea deficitara sau absenta firului de par
b. albinismul se datoreaza hipersecretiei de melanina
c.pielea conserva caldura prin radiatie, convectie, conductie
d.calusul apare la nivelul startului lucid

. Firele de par se caracterizeaza prin:

a.au un folicul pilos situate in interiorul unei radacini
b.foliculul pilos contine o grupare de celule dermice extinse in epiderm
 c.la baza glandei sebacee se afla bulbul, ce contine printre altele vase si nervi
d.foliculul pilos contine teaca radiculara interna si teaca radiculara externa

.Stratul reticular:
a. contine tesut cu fibre conjunctive cu traiectorii multiple
b. contine vase de sange cu diametru mai mic decat in dermul papilar
c.nu contine receptori pentru durere
d.contine doar receptori tactili

.Glandele sudoripare:
a. au ca unitate secretorie un tub incolacit si prezinta un canal tubular neramificat
b.sunt glande pluricelulare compuse
c.sunt mai rare decat cele sebacee
d.cele eccrine au o secretie translucida ,odorata

.Glandele apocrine:
a.sunt o varietate de glande merocrine
b. sunt glandele sebacee din piele
c.sunt glande holocrine
d.sunt clasificate in : eccrine si merocrine

.Cuticula:
a. este o hipercheratoza, aparuta ca rectie la frictiune
b.acopera partial extremitatea distala a unghiei
c.acopera partial unghia
d. are in apropierea ei o zona semicirculara numita lanugo

.Este fals:
a. meioza contine o etapa similara mitozei, dar mitoza nu contine o etapa similara
meiozei
b. in cursul fazei S cromozomii devin bicromatidici datorita replicarii dupa modelul
antiparalel al ADN - ului
c. interfaza are durata mai mare decat mitoza
d. interfaza se termina cu faza S

.Este fals:
a. Cromozomii metafazici sunt sunt monocromatidici
b. cromozomii anafazici sunt monocromatidici
c. cromozomii telofazici sunt monocromatidici
d. cromozomii profazici sunt monocromatidici
.Gasiti asocierile corecte:
a. asteri – structuri ce deriva din centrozom
b. centromer- regiune ce uneste cromatidele surori
c. kinetocor – contine o proteina motorie
d. telomeri – microtubuli radiari in jurul centriolilor

.Gasiti asocierile eronate:

a. rezultatul unei mitoze – 4 celule diploide 46 cromozomi)
b. nr total de cromozomi ai celulelor fiice rezultate dintr-o mitoza- 92
c. citokineza- precede faza G1
d. faza S2 – celulele continua sa creasca si sa functioneze in timp ce se pregatesc
pentru mitoza

.Corpusculii bazali:
a.sunt situati la baza firelor de par
b. sunt situati sub membrana celulara
c. participa la formarea fusului de diviziune
d. sunt atasati citoscheletului

.Citoscheletul:
a. toate componentele sale cuprind subunitati proteice
b. contine filamente intermediare
c. contine saci membranosi
d. propulseaza fluide pe suprafata membranei celulare membranei celulara

.Cromozomii:
a.sunt formati prin infasurarea nucleozomilor
b. contin, fiecare, cate 30 000 gene
c. cei umani sunt unitati liniare ce contin ADN
d. au o membrana cu doua straturi duble fosfolipidice

.Proteinele transmembranare:
a.reduc fluiditatea membranei
b. stabilizeaza lipidele din membrane
c. proemina pe ambele fete ale membranei
d. multe dintre ele actioneaza ca si enzime

.Este fals despre citoplasma:

a. are consistenta apoasa
b. are consistenta de mozaic fluid
c.are granulatii mari in bazofile
d. este clara in stratul lucid al epidermului talpii si palmei

. Membrana plasmatica:
a. este permeabila pt cortizol
b. contine adenilat ciclaza
c.contine fosfolipide al caror capat nepolarizat contine fosfor
d. spre interior, bistratul fosfolipidic are atasate glucide

.Gasiti asocierile corecte:

a.endocitoza- ingestia bacteriilor de catre leucocite
b. transport activ – reabsorbtia sarurilor la nivel renal
c.difuziune simpla – intrarea glucozei in hematii
d. difuziune facilitata- trecerea oxigenului din alveole in capilare

.Difuziunea facilitata:
a. este o forma de transport activ
b. este conditionata de glucidele membranare asociate
c. este independenta de proteinele transportoare
d.se desfasoara dintr-o zona cu concentratie moleculara mare intr-o
zona cu concentratie mica

.Exocitoza:
a.cand implica material solid se numeste pinocitoza
b. este procesul prin care se secreta mucusul de catre unele celule
c. este o modalitate importanta de miscare a moleculelor in celulele secretoare
d. veziculele formate migreaza in citoplasma

.Asocierile eronate:
a.RE neted- depozitare de Ca
b. RE rugos- sinteza proteinelor
c. RE neted – sinteza lipidelor
d. Aparat Golgi – sinteza membranelor

.O reactie chimica exergonica se caracterizeaza prin:

a. produsii de reactie contin mai multa energie decat reactantii
b. elibereaza energie
c.un exemplu este inlaturarea ultimului grup fosfat din structura ATP
d. un exemplu este formarea apei din oxigen si hidrogen
 .Este adevarat despre enzime :
a. prin denaturare isi pierd structura chimica
b. sunt mai eficiente la temperaturi mai ridicate
c. sub actiunea lor reactiile chimice au loc in cateva secunde
d. viteza unei reactii catalizate enzimatic nu depinde de concentratia substratului

.Este fals:
a.celulele din epiteliul intestinului subtire sunt dotate cu extensii ale membranei numite
cili
b. cilii sunt scurti si asigura propulsia fluidelor pe suprafete celulare
c. flagelul este elementul cheie al spermatozoidului
d.flagelul este coada spermatozoidului

. Glandele sebacee:
a.unitatea secretorie are forma de saculet
b. secretia lor are capacitate antibacteriana
c.sunt glande merocrine
d.sunt glande seromucoase

.Glandele sudoripare:
a. sunt atasate firului de par
b. sunt glande merocrine, ca si cele salivare
c. sunt glande pluricelulare simple
d.sunt mai putin numeroase decat cele sebacee

.Este fals:
a. proteoglicanii alaturi de acidul hialuronic sa afla in substanta fundamentala a tesutului
conj lax
b. acidul hialuronic este un mucopolizaharid
c.mucusul contine polizaharide si proteine
d.substanta fundamentala a cartilajului contine proteine si proteoglicani

.Este adevarat despre fibrele prezente in diversele tipuri de tesuturi conjunctive:

a.fibrele de colagen sunt flexibile si se gasesc in toate tipurile de tesut conjunctiv
b.condrocitele produc fibrele in cartilaj
c. fibrele de colagen confera duritate osului
d.sunt putine in tesutul conjunctiv adipos
 .Hematocritul:
a.este procentul volumetric al hematiilor din sangele integral
b. determinarea sa se realizeaza prin numararea la microscop a hematiilor
c. cu cat plasma este mai concentrate, cu atat valoarea sa va fi mai scazuta
d. femeile au hematocrit mai mare decat barbatii

.Alegeti afirmatiile false:

a.toate elementele figurate se dezvolta sau isi incep dezvoltarea in maduva osoasa rosie
b. hematia este un disc flexibil , mai subtire pe margini si mai gros in centru
c. eritrocitele trec dupa formare in capilarele sanguine prin diapedeza
d.leucocitele traiesc cateva ore sau luni

.Distrugerea celulelor rosii:

a. are loc in maduva osoasa
b. este fiziologica dupa 120 de zile de la eritropoieza
c. are loc, in cazul transfuziei de la donator A la primitor AB
d. este urmata de agregarea plachetara in cazul incompatibilitatii de grup sanguine

.Este fals despre CO

a. ocupa spatiul din hemoglobina rezervat pentru CO2
b. se leaga de ionul fierul hemoglobinei
c. poate cauza hipoxie
d. se combina rapid cu gruparea amino a hemoglobinei

.Hemoglobina:
a. transporta oxigen sub forma dizolvata
b. cea mai mare parte a moleculei este ocupata de hem
c. contine catalaza, enzima ce catalizeaza leg CO2 de H2O si formarea acidului carbonic
d. este in cantitate mai mare la barbati

.Este adevarat despre diferitele tipuri de anemii:

a. fosforilarea oxidativa se realizeaza la un nivel scazut
b. in talasemie globulele rosii sunt fragile si rapid hemolizate
c. in anemia feripriva globulele rosii sunt mari si palide
d.in anemia feripriva este afectata sinteza lanturilor polinucleotidice ale hemoglobinei

Urmatoarele valori sunt mai mari la barbati:

a. pH-ul sanguin b.tensiunea arteriala
c. nr de neutrofile d. nr de hematii
.Este fals despre neutrofile:
a.numarul lor creste in inflamatii
b. numarul lor creste in infestatii cu oxiuri
b. sunt aprox. 4200 pe mm cub de sange
d. au granulatii rosii

.In leucemii poate creste numarul:

a. plachetelor b. monocitelor c. limfocitelor d. eritrocitelor

.Leucemiile se caracterizeaza prin:

a. leucocitele isi indeplinesc in continuare functia de aparare
b. leucocitele ajung pana la 5000 pe mm cub sange
c. sunt o forma de cancer
d.de obicei leucocitele nu sunt functionale

.Trombina:
a.este o proteina sintetizata in ficat
b. are functie enzimatica
c.se transforma in fibrina
d. provine din tromboplastina

Cheagul de sange :
a. in formarea sa un rol esential il are agregarea plachetara
b. se contracta prin pierdrea lichidului continut
c. poate fi format atat prin interventia tromboplastinei plachetare ,cat si a
tromboplastinei tisulare
d.poate forma impreuna cu colesterolul o placa de aterom pe peretele extern al unui vas

.Este valabil pentru calea extrinseca a coagularii sangelui:

a.presupune formarea tromboplastinei tisulare
b. necesita interventia colagenului pt formarea cheagului
c. se poate realiza in lipsa calciului
d.are in comun cu calea intrinseca formarea tromboplastinei

.Gasiti asocierile corecte:

a.protrombina - proteina globulara
b. fibrina – proteina fibrilara
c. tromboplastina – proteina hepatica
d .fierul-factor important al coagularii
.Cheagul este complet cand:
a. se formeaza filamente dense de fibrinogen
b. pierde lichid si se contracta
c. tromboplastina transforma protrombina in trombina
d. se inmoaie

.Ordinea unor evenimente in coagulare :

a.leziune tisulara- factori plachetari- interventie factor VII, Ca
b.factori plachetari – trombina – tromboplastina plachetara
c. factori tisulari – Ca, factor VIII - tromboplastina tisulara
d.protrombina- trombina – fibrinogen - fibrina