Tema : Variante de meniu

pentru Paste
Colegiul ,, Mihail Cantacuzino Sinaia
Domeniul: Turism i alimentaie
Califi carea : Organizator banqueting
Coordonator practic: Prof. Laiu Cristina
Tutore: Savu Gheorghe SC Rina Sinaia Hotel
Elev: Morariu Cosmina , clasa a XI a rut direct

Cuprinsul prezentarii:
I m p o r t a n a
D e fi n i i a
C n d

b u n e i se r v i r i a c o n su m a t o r i l or,

t i p u l u i d e m as ,

se o r g a n i z e az , d u r at a

P r e z e n t a r e a
D o t ar i l e

r e s t au r a n t u l u i R i n a S i n a i a

hotelului Rina Sinaia (imagini)

M e n i u l
A l ca t u i r e a

m e n i u r i l or ,

A p e r i t i v e l e
S u p e ,

Tipuri de meniuri

i g u s t r il e

C r e m e , C i o r b e , B o r u r i

P r e p ar at e
S a l at e l e

n componena meniului

D u l c i u r i l e
B u t u r i

d e b az : Fr i p t u r i l e
d e b u c t r i e , p a t i se r i e i c o f e t r ie

se r v i t e n u n i t i l e d e a l im e n t a i e p u b l i c

Va r i an t e

d e m e n i u p e n t r u Pas t e (4 e x e m p l e d e m e n i u r i)

Tr ad i t i i

d e Pa st e

N o r m e

de igien , de sntate i securitate n munc

B i b l i o g r a fi

Importanta bunei serviri

a consumatorilor

Prin servirea clientilor se

intelege ansamblul de metode ,
sisteme si mijloace folosite pentru
prezentarea si oferirea spre consum
a preparatelor culinare si a
bauturilor , intr-o unitate de
publica alimentatie.

Definitia tipului de masa

Masa pe care unitatile de cazare o ofera difera

foarte multe de la o regiune la alta si in functie de
tariful platit pentru pachetul de servicii. Asadar,
masa se im parte in mai multe categorii:

FARA MASA

MIC DEJUN

DEMIPENSIUNE

PENSIUNE COMPLETA

ALL INCLUSIVE

Organizarea :

Evenimentul are pe data de 15

aprilie 2012 intre orele 17 23 .

Prezentarea
restaurantului Rina
Sinaia

Amplasare :
Hotel Rina Sinaiaeste situat foarte
aproape de gara si de statia de teleferic, astfel ca veti
avea acces foarte usor catre principalele atractii turistice
ale statiunii Castelele Peles si Pelisor si Manastirea
Sinaia. Un nume de traditie in peisajul turistic din Valea
Prahovei, complexul isi rasfata oaspetii cu servicii variate .
Hotelul Rina Sinaia este situat n centrul staiunii, la o
plimbare de 2 minute de Parcul Dimitrie Ghica.

Capacitate: Hotel Rina Sinaiava ofera sansa de a

experimenta confortul desavarsit in centrul statiunii
Sinaia, punandu-va la dispozitie 243 de camere clasifi cate
la 3 si 4 stele si dotate conform celor mai exigente
standarde.

Dotarile

hotelului Rina Sinaia :

Complexul isi rasfata oaspetii cu servicii variate:

Centru spa cu sauna, piscina acoperita si salon de masaj cu pietre

calde

Sala de fi tness pentru tonifi ere, relaxare sau antrenamente

profesionale pe durata sederii in statiune

Salon de cosmetica si coafura

Bar si cafenea oferind cocktailuri extravagante, bauturi sofi sticate si

cafele aromate

Pizzerie si restaurant cu o capacitate de 600 de locuri, pentru delicii

culinare si preparate savuroase din bucataria internationala si
romaneasca

Pentru congrese, simpozioane sau activitati de teambuilding, salile de conferinta din cadrulHotel Rina Sinaiasunt
locatiile ideale prin
prisma aparaturii moderne si
performante de care dispun: sisteme de sonorizare de ultima
generatie, copiator cu scanner, computere cu conexiune permanenta
la internet, fl ip charturi si proiectoare multimedia.

Facilitati generale Hotel Rina Sinaia

Acces internet,Acces internet
wireless,Discoteca,Parcare,Program artistic,Restaurant
propriu,Sala de conferinte,Transfer la aeroport

Dotari in camere Hotel Rina Sinaia

Baie proprie,Balcon,Dou paturi separate,Pat
dublu,Telefon,TV,Uscator de par

Activitati sportive si de relaxare Hotel Rina Sinaia

Centru de masaj,Piscina interioara,Sala de fitness

Modalitati de plata Hotel Rina Sinaia

MasterCardVISA

Vedere frontala a hotelului Rina

Sinaia

Restaurant

Dormitor

Dormitor

Sala de conferinte

Piscina

Meniul

Meniul reprezinta totalitatea felurilor

de mncare servite la o mas.

Este lista pe care sunt scrise felurile

de mncare i buturile servite ntr-un
restaurant, mpreun cu preurile
respective; list de bucate.

Meniu fi x= mas servit (la prnz)

ntr-un restaurant, la care numrul i
ordinea felurilor de mncare sunt
stabilite zilnic de restaurantul
respectiv (i al crei pre este redus).

Alcatuirea meniurilor
Tipuri de meniuri

Fiercare unitate, indiferent c este un mare restaurant sau unul modest,

trebuie s acorde o atenie deosebit elaborrii listelor de preparate i buturi
n vederea realizrii publicitii i, concomitent, pentru
prezentareapreparatelor i buturilor, astfel nct s le faciliteze
clieniloralegerea meniurilor dorite.

Activitatea practic a generalizat metoda alctuirii listei de preparate i

buturi difereniat pe tipuri de uniti, n funcie de categoria lor i de
sortimentele pe care le ofer clienilor n mod curent. Deobicei, n marile uniti
se ntocmesc liste separate pentru preparate, buturi i micul dejun. Indiferent
de importana unitii, listele ntocmite trebuie s raspund anumitor cerine de
ordin general i anume:
- s arate denumirea i amplasarea restaurantului, categoria unitii,
eventualelor de funcionare;
- s fi e estetice, cu o grafi c corespunztoare, astfel nct s constituie un
mijloc de reclampentru unitatea respectiv, s trezeasc interesul clientului
is-i stimuleze apetitul iimaginaia;
- s fi e scrise corect (literar), fr tersturi i, n afar de limba roman,
textul lor s fi e tradus n una-dou limbi de circulaie internaional,
corespunztor structurii clienilor care frecventeaz unitatea respectiv;
- s conin denumirea complet a sortimentelor de preparate i buturi care
se ofer, precum ipreul pe unitatea de msur.

Aperitivele i gustrile

Sortimentul de ,,aperitive, ce se recomand i se servete

consumatorilor, trebuie s ntruneasc caliti estetice de o
mare fantezie n prezentare, avnd rolul de a stimula apetitul
consumatorului fra a-l satisface pe deplin, prin
saturare.Gustrilesunt preparate care se recomand i se
servesc n prima etap a meniului, n cadrul
meselorprincipale sau servite, ca atare ntre mesele
principale. Gustrile trebuie prezentate cu multfantezie i
originalitate, n vesel special, corespunztor sortimentului.
Minuturile: Sunt preparate culinare care necesit un proces
de pregtire de 10-20 minute; ele se recomand i se servesc
n general la mesele de diminea i sear.

Supe, Creme, Ciorbe, Boruri

Supele sunt preparate culinare, caracterizate ntr-un
coninut mare de lichid, care se servesc de obicei la nceputul
mesei. Valoarea lor nutritiv este dependent de materia
primfolosit la prepararea lorca i de diversele adaosuri la
coninut.Ciorba este un preparat care reprezint n unele
regiuni elementul esenial n componentele de meniuripentru
masa de prnz. n tradiia culinar romneasc aceasta se
obine prin acrirea supei cu bor, zeam de lmie, zeam de
varz murat, zeam de corcodue acre, oet, etc. Borulsau
orice substan acr se va aduga numai dup ce s-a fiert bine
zarzavatul, altfel acesta nu va mai fierbe repede. nti se
sreaz i pe urm se potrivete gustul de acru. Sarea se

Preparate de baz

n aceast grup de preparate din componena meniurilor,

se include urmtoarele mncruri:

preparate din legume cu carne de vit

preparate din legume cu carne de porc;
preparate din legume cu carne de ovine;
preparate din legume cu carne de pasre;
preparte din legume cu carne de pete;
preparate din legume cu carne de vnat;
preparate din carne tocat.

Fripturile

Ocup un loc important n componena meniurilor,

deoarece pe lang valoarea lor alimentar, se potprezenta
ntr-o gam variat, asociindu-se armonios cu sosuri,
garnituri i salate.Carnea furnizeaz proteine cu valoare
biologic mare, cu aminoacizii ntr-o proporie
echilibrat,corespunztoare cu necesitile metabolismului

Salatele n componena meniului

Salatele sunt preparate culinare care se includ n

componentele meniului ca adaosuri la unelepreparate
(gustri sau preparate de baz), n funcie de materia
prim folosit i de tehnologia acestora.

Salatele sunt apreciate pentru aspectul lor variat i

coloritul acestora precum i pentru gustul plcut datorit
acizilor organici, glucidelor i a altor substane pe care le
conin.

Din punct de vedere al tehnologiei, salatele se grupeaz

n: salate crude, salate fi erte, salate coapte,salate
combinate.

Din punct de vedere al componentelor pe care le conin,

salatele pot fi : salate simple i salate
compuse(combinate).

 Dulciurile de buctrie, patiserie i

cofetrie

Dulciurile de buctrie, patiserie-cofetrie sunt

in general preparate dulci i se recomand n
etapa atreia a meniuluicadesert sau pot fi
servite caproduse ntre mese.

Sortimentele principale de dulciuri de

buctrie, cofetrie-patiserie sunt:

budinc de gri, cu sirop,

budinc de orez cu dulcea,

cltite cu brnz i smntn,

cltite cu dulcea,

crem de zahr ars ,etc.

Buturi servite n unitile

dealimentaie public

Grupa de buturii nealcoolice(apa minerala,bauturi

racoritoare,bauturi nealcolice nefermentate,etc);

Buturi alcoolice naturale

nedistilate(berea,vinul,vermutul, vinuri
spumoase,etc)

Buturi alcoolice naturale distilate (rachiuri

naturale,vinul ars) .

Buturile alcoolice industriale (rachiuri industriale

simple,aromate neindulcite, aromate indulcite).

Variante de meniu
pentru Paste
1.Meniu Paste

Gustare rece: ou rosu,rosie cu vinete,ceapa verde si

ridichi,drob,cas dulce,ardei cu urda si marar,tartina cu somon
foumme, tartina cu icre de crap, gujon de pangrassius.

Bors de miel

Pulpa de miel impanata cu usturoi,cartofi copti cu

rozmarin,salata multicolora, chifl e.

Cozonac si pasca, prajituri de casa.

Apa minerala/ plata

Cafea

Vin rosu

2. Meniu de Paste

Aperitive:
- Oua rosii
- Rulouri de somon cu branza
-Drob de miel cu ou fi ert
-Rulada cu sunca presata
-Pasta de iepure
-Jumari campenesti
-Bulete de cascaval

Ostropel de miel

Costite de miel in sos de vin cu garnitura de s

ufl eu cu ciuperci

Salata combinata

Pasca traditionala cu branza de vaci

3. Meniu de Paste
Aperitive:

*Bulete de cascaval
*Chiftelute la cuptor
*Oua umplute in sos de maioneza
*Medalioane de pui cu spanac si ardei
*Poienita cu ciuperci
*Cosulet de ceapa cu salata boeuf
*Piftie de cocos cu legume
*Oua rosii
Fel principal:
Bors moldovenesc de pasare cu taitei de casa
Sarmale cu varza acra
Friptura la tava si muschiulet in crusta de
piper
Desert:Pasca umpluta cu ciocolata
Cozonac moldovenesc

4. Meniu de Paste

Aperitive:
Drob de miel
Salata greceasca
Salata de Boeuf
Supa:
Supa de miel cu macris
Entree:
Pulpa de miel cu tarta de cartofi
sau
Cotlet de miel cu jeleu de menta
Desert:
Beigli
Lamingtons (prajitura cu glazura
de cioco si nuca de cocos)
Cheesecake de portocale

In ziua de Paste, totcrestinulmerge la biserica la slujba

sau sa se impartaseasca si apoi, impreuna cu familia
sarbatoreste Invierea Domnului in cadrul unei mese festive.

Traditii

Pastelese incadreaza in modelul preistoric de renastere

simbolica a timpului si spatiului prinjertfa
divinitatiiadorate, substituita de o efi gie, un om, un
animal, o pasare sau un ou de pasare. In aceasta zi se
obisnuieste sa se manance oua inrosite si preparate din
carne de miel, se fac gratare (daca vremea este frumoasa) si
in unele zone ale tarii se duce cu colindul.
Mieluleste simbolul lui Iisus in intreaga traditie crestina.
Rugaciunile pentru binecuvantarea mieilor dateaza din
secolul VII, iar din secolul IX, pe masa de Pastia Papei mielul
fript a devenit un fel principal. In Europa sunt foarte populari
si mieii din unt, paste sau zahar. Pentru ca oualenu puteau
fi consumate in timpul postului, ele au ajuns la loc de cinste
pe masa dupa Inviere. In traditia crestina, oul, colorat si
impodobit, este simbolul Mantuitorului, care paraseste
mormantul si se intoarce la viata, precum puiul de gaina
iesit din gaoace.

Norme de igien , de sntate i

securitate n munc

1)Angajatul trebuie sa ia la cunostinta conditiile de munca, riscurile la care se

expune la locul de munca si masurile de prevenire a accidentelor de munca pe baza
de semnatura.

2)Angajatul trebuie sa ia la cunostinta instructiunile de protectie a munci.

3)Angajatul trebuie sa ia la cunostinta ca la prezentarea la serviciu trebuie sa fi e

odihnit in stare normala de sanatate, sa nu fi e sub infl uenta bauturilor alcoolice si
nici sa paraseasca locul de munca nemotivat.

4)Angajatul va fi instruit la angajare pe linie de protectie a muncii cu normele

specifi ce, i se va intocmi fi sa individuala privind securitatea si sanatatea in munca si
fi sa P.S.I. si va participa cu regularitate la instructajele periodice.

5)Angajatorul are obligatia de a respecta cu strictete toate normele de protectie

a mu ncii si securitatea muncii si sa puna la dispozitia angajatilor trusa medicala
care va fi dotata corespunzator.

6)Pentru imbunatatirea conditiilor de desfasurare a activitatii la locurile de

munca angajatorul va lua cel putin urmatoarele masuri:

Amenajarea ergonomica la locul de munca

Asigurarea conditiilor de mediu (microclimat, iluminat)

Amenajarea anexelor sociale ale locurilor de munca (grupuri sanitare)

7)Angajatorul este obligat sa asigure angajatilor un contract de

medicina a muncii care sa presupuna pe langa controalele obligatorii la
angajare si periodic in functie de riscurile sau responsabilitatile fi ecarei
parti.

8)Angajatorul este obligat sa respecte intocmai indicatiile medicului

de medicina a muncii pentru fi ecare angajat.

9)Angajatul trebuie sa ia la cunostinta interdictia practicarii in

timpul programului a unor glume, jocuri sau batai.

10)Angajatul trebuie sa ia la cunostinta ca este obligat sa anunte orice

defectiunetehnica sau alte situatii care constituie un pericol si sa
aduca la cunostinta conducatorului locului de munca orice accident
suferit de el sau de ceilalti membrii ai echipei inclusiv accidentele de
circulatie.

11)Angajatul trebuie sa ia la cunostinta ca nerespectarea sau neluarea

masurilor deprotectie a muncii constituie infractiune sau contraventie
de la normele de protectie a muncii.

12)Angajatul trebuie sa ia la cunostinta ca este obligat sa respecte

atributiile si raspunderile pe linie de protectie a muncii stabilite de
conducerea fi rmei.

13)In cazul in care nu se respecta cu strictete toate clauzele

mentionate mai sus si angajatul sufera un accident de munca,
raspunderea juridica ii revine in totalitate acestuia.

Bibliografie:

Manualul directorului de restaurant

Constantin Florea, 2004

Tehnica servirii consumatorilor Stere

Stavrositu, 2003

Ghidul chelnerului-Florea Constantin, 1998

Tehnologia restaurantelor-Radu Nicolescu, 1998

Maitre dhotel-Marian Bugan, 2003

Practica serviciilor in restaurante si baruriStere Stavrositu, 1994

Organizarea evenimentelor si banquetingul in

structurile de primire- Constantin Florea, 2004