Primele instituii diplomatice moldoveneti apar la momentul ntemeierii statului, iar

dezvoltarea diplomaiei era legat de ameninarea vecinilor puternici ca Regatul Maghiar i

statul Polon state ce determinau situaia din regiune, iar Moldova se putea ncadra n RI
folosindu-se de disensiunile dintre ele. Politica extern era centralizat n minile domnului
avea dreptul de a declara rzboi i pace. ns valabilitatea actelor de natur extern era
condiionat de aprobarea marii boierimi. Postelnicul dregtor ce se ocupa de problemele
diplomaiei statului, primea trimiii strini i era trimis deseori la soli.
Pn la instaurarea suzeranitii otomane, Moldova a avut legturi diplomatice cu numeroase
ri, precum Ungaria, Lituania, Polonia, celelalte dou ri romne, cnezatul Moscovei, statele
de la sud de Dunre i cele din vestul Europei. Se stabileau raporturi politico-diplomatice i
militare, acorduri comerciale, convenii de extrdare etc
n cazul relaiilor cu statele vecine, Moldova s-a strduit s obin ntotdeauna prevederi i
clauze favorabile, iar discuiile celor numii n acest post, cu reprezentanii altui stat, vizau
cele mai sensibile i detaliate aspect: Stabilirea frontierei i neacceptarea pretendenilor la
tron; n relaiile cu Polonia, un subiect mereu prezent, dar i foarte sensibil, l-a reprezentat
statutul Pocuiei, iar cel cu Ungaria frontiera pe linia Carpailor, posesiunile din Transilvania
i relaiile comerciale cu marile trguri.
Legturile internaionale de natur economic presupuneau intervenii privind autorizarea
importrii anumitelor mrfuri, procese privind interesele negustorilor, cereri de extrdare,
acordarea unor privilegii comerciale negustorilor strini etc
Un aspect important al diplomaiei moldoveneti era transmiterea de informaii referitor la
planurile i evenimentele din Imp Otoman, care dup victoriile de la Varna i Kosovo au
schimbat raportul de fore n favoarea sa.