Deja in tarile Orientului Antic exista ideologia politica care se bazeaza pe teoria originei divine a statului

si cultului conducatorului suprem. Majoritatea tarilor Orientului Antic din cauza climei calde si conditiilor
geografice aveau nevoie de sisteme irrigationale, care puteau sa fie construite doar cu fortile comune, si
aceste forte comune trebuiau sa fie conduse de cineva. Ideile politice in Orientul Antic s-au dezvoltat un
timp indelungat pe baza de conceptie mitico-religioasa. Mituri despre originea supranaturala a ordinii
publice au ocupat un loc important in constiinta politica in lumea Antica, unde opiniile politice au avut
relatii intense cu conceptele filozofice.
Ideile politice in Egiptul Antic
Adevarul si dreptatea in Egiptul Antic intruchipeaza zeita Maat si functionarii de judecatorii erau preotii
ei. Puterea paminteasca (faraon, functionari si preoti) era sacralizata. Toate legile existente trebuiau sa
corespunda Maat ordinei stravechi a adevarului si justitiei. Era considerat ca doar comportamentul
corect in viata terestra va ajuta in atingerea bunavointei zeilor. Din punctul de vedere al egiptenelor,
societatea era o piramida, varful careia il formeaza zeii cu faraonii, si la baza caruei era poporul, iar intre
ei preoti, nobili si functionari. n acelai timp, gnditorii egipteni cereau sa nu se faca abuz de putere, s
fie respectati cei n vrst, sa nu fie jefuit cei sraci, sa nu fie ofensat cei slabi. Conceptia teologica a
puterii era deplasata in mase de preoti si functionari, care erau interesati in salvarea si consolidarea puterii
sale. n Egiptul Antic, faraonul era considerat fiul zeului Ra i femeiei muritoare. Toata puterea
(executiva, legislativa si judicaroreasca) era detinuta de o singura persoana faraonul. Regi, preo i,
judectori i ali oficiali erau considerati descendeni ai zeilor sau erau dotati cu caracteristici sacre. Dei
erau cazuri n Egiptul Antic de revolti populare, cind oamenii au jefuit i au distrus camerele judiciare ca
un simbol urt de "dreptate". Ordinea sclavagista se manifecta in expluatarea a muncii taraniilor egipteni,
in atitudinea despotica fata de ei.
Povetele lui Ptah-hotep

2800 i.e.n.
Ptah-hotep (reprezantant al nobilimii)
Societatea are o forma piramidala ( in varf faraonul si zeii, in mijloc nobilimea si preoti, la
baza taranii, poporul simplu)
ideea de egalitate natural pentru toti oameni liberi
necesitatea inechitatii sociale
omul de pe treapta sociala inferioara nu figureaza ca personalitate
blajinitatea este mai presus decit forta

Instructiunile lui Athoi catre fiul sau

mil. II i.d.H.
Athoi (regele Heracliopolui)
apelarea la legalitate si dreptate
este exprimata opinia din punct de vedere celor bogati
conducatorul este om care cauta adevarul si face dreptate
fata de oamenii simpli trebuie promovata o politica severa, insa atenta

Ideile politice in Babilonul Antic

In Babilon a fost un regim oriental despotic sclavagist, in care puterea regelui creste pe parcursul
centralizarii politice a statului si cuceririlor externe. In statul babilonian apare din nou divizarea intre
clase sociale, astfel esenta a conducerii era frica oamenilor fata de stat cu originea divina. Mare
importanta a avut semnele sfinte care se numeau mantira acadiana, si magia mesopotamiana. Protector al
justitiei n Babilonul Antic era zeul Shamash. Infractiunea era numita ca abaterea de la calea lui

Shamash. Conductorii babilonieni i legislatorii au insistat la natura divin ( i, prin urmare,

neschimbtoarea) a guvernului i legislatiei. Un exemplu graitor legiile lui Hammurabi (XVIII-lea
.Hr..). Statul babilonian a inflorit in timpul domniei lui Hammurabi. Hammurabi a portretizat legisla ia
lui ca tribut lui Shamash. Justiie prin Hammurabi presupune o separare divina a oamenilor n sclavi liberi
i sclavi fr drepturi, care, la rndul lor, au fost inegali, statutul juridic al acestora depindea de
apartenena la o anumit clas. Regele se impune ca purtator al dreptatii, aparator al celor slabi, garant al
legilor. Intreaga activitatea a statului poarta un character mitico-religios.
Legiile lui Hammurabi

sec. XVIII i.e.n.

Hammurabi (regele Babilonului)
un sir de recomandari de ordin juridic de provenienta antica
282 de articoli
provenienta divina a puterii regale
respectarea dreptatii

Ideile politice in Iranul Antic

Cunostintele mitice a vechilor persi au gsit ulterior dezvoltare i exprimare n zoroastrism. Fondatorul
acestui current etico-religios a fost Zarathustra (Zoroastru). n viitor, ideea de zoroastrism a fost destul de
rspndit n lumea antic (Orientul Mijlociu, sud-vestul Asiei, India, Grecia), i a avut o influen
considerabil asupra dezvoltrii doctrinei cre tine. Principiul de baza a zoroastrismului este lupta in lume
intre dou principii opuse - binele (Ormazd) i rul (Ahriman). Primul om i rege, fiul cerului, ghidat de
legile Mazda construeste o societate fr ur i violen . Zarathustra era unul dintre primii oameni in lume
care a expus ideea de egalitate ntre brbai i femei. Dar societatea din punctul lui de vedere este
mprita n patru parti (preoi, rzboinici, agricultori i me te ugari), este o societate de clase, unde
brbaii cstorii se bucur de mai multe drepturi dect necstoritii, cineva care are copii are mai multe
influenta decit cei care nu au copii. Scopul existenei umane - activism, lupta mpotriva rului i
ntunericului. Iar statul ar trebui s fie ntruparea pmnteasc a mpr iei cere ti a lui Ormuzd,
monarhul trebuie s fie un slujitor al lui Ormuzd, sa se lupte mpotriva rului si s rspndeasc buntate.
Divizarea de clas a societii, n conformitate cu zoroastrismul, se bazeaz pe libera alegere a fiecarui
om intre anumite ocupai. n fruntea claselor trebuie s fie cei mai virtuosi oameni. Persanii vechi au avut
inclinatie pentru despotism.
Avesta

VIII-VII i.e.n.
Zarathustra
cult lui Ahuramazda
un set de cerine religioase i legale, rugciuni, cntri, imnuri zeit i zoroastrieni, concepte de
filozofie, i tiinele - cosmogonie, astronomie, medicin, istorie, i fundatii de moralitate i de
drept
doctrina luptei dintre forele binelui i rului, existena de pedeaps dup moarte

O incercare de a interpreta in mod rational mitologia antica greceasca, care era sub influenta a miturilor
egiptene, o gasim in poemele lui Homer. Homer era cel mai mare poet grec, parintele literaturii europene.
Herodot consider c Hesiod i Homer au trit nu cu mai mult de 400 de ani naintea vremii sale,

consecvent nu cu mult nainte de anul 850 .Hr.. Tradiia spune c Homer ar fi fost orb, iar diferite ora e
ioniene i revendicau locul de natere al poetului, ns mai departe biografia sa este aproape necunoscut.
El era rapsod grec legendar, cruia i se atribuie scrierea Iliadei i Odiseei in timpul cand orinduirea
primitive in Grecia a inceput sa cedeze locul orinduirii sclagiviste. In parerea lui, cea mai potrivita forma
de guvernare in societate este monarchia, puterea regelui. Mitologia lui Homer este destul de primitiva,
unde univarsul contine doar trei parti, care sunt cer, subterana si pamint. Epopeile Iliada i Odiseea
cuprind o materie epic bogat, centrat n principal pe legenda rzboiului troian. Sunt inserate diverse
mituri i legende.
Odiseea

Personajul principal, Odiseu, ntruchipeaz idealul uman al eroului i echilibrul ntre

nelepciune i fora fizic.
Opera este alctuit din 12.200 de versuri mprite n 24 de cnturi, descriind rtcirile regelui
dup zece ani de rzboi i nc ali zece ani de peripeii n drumul su de rentoarcere pe mica
insul Itaca. Dup multe aventuri, acesta ajunge acas mbrcat ca un ceretor, nefiind
recunoscut de peitorii soiei lui credincioase, Penelopa. Aceasta primise veste de la oaspe i
despre moartea lui Odiseu, fiind asaltat de peitori. Penelopa opune rezisten pe itorilor,
refuznd s se recstoreasc, fiind sprijinit n aceasta de Telemah, fiul lui Odiseu.

Iliada

Pe primul plan este pusa soarta unor intregi popoare si nu se concentreaza soarta unor eroi
aparte semioameni-semizei.Hector traieste si moarte cu gandul la patrie.
Este pus accentual pe valori supreme devotement fata de patrie si eroismul oamenilor.
Iliada era considerata un model de povestire istorica.

Hesiod a fost un poet epic grec, considerat a fi, dup Homer, cel mai vechi scriitor al Greciei. Este autorul
poemului genealogic Teogonia, consacrat panteonului divinit ilor elene, folosind tiparul mitlui i
noiunea vrstelor. De asemenea, tot lui i aparine i poemul didactic Munci i zile, opera ptruns de
poezia sincer a naturii, calendar pentru agricultori i naviga ie, cu pre ioase indica ii. Hesiod este
considerat, alturi de Homer, printele poeziei religioase, morale i didactice. n opera sa exist referiri la
propria biografie. Hesiod deine un loc important n istoria universal a literaturii. Opera sa are o
semnificaie umanist de alt ordin dect cel al operei lui Homer; poezia sa nu are strlucirea i
dramatismul poeziei homerice, - n schimb are aprimea, simplitatea de expresie a vie ii rustice, elogiind
omul care lupt cu greutile vieii obinuite i munca grea, dar cu roade, a ranului.
Muncile si zile

Hesiod povesteste despre conflictual cu fratele sau Pers, care si-a folosit partea sa de mostenire,
iar apoi si-a insusit si partea lui Hesiod.
Cuprinde raspunsuri la intrebarea cum trebuie de muncit, pentru ce omul trebuie sa munceasca,
cum a fost pus in situatia de a munci.
Se accentueaza nonvaloarea prezentului, deoarece in present domnesc doar necesitatiile si
munca istovitoare.
Scopul operei era insuflarea ideii de dreptate, Dreptatea, fiica lui Zeus, care trebuie s
cluzeasc viaa, i cultivarea respectului fa de munca grea a truditorilor pmntului.
dou mituri domin opera: mitul Pandorei, plsmuit de Zeus ca pedeaps pentru muritorii
crora Prometeu le druise focul furat de la zei, i mitul vrstelor.

Dupa vrsta de aur din timpul lui Cronos, existena umana cunoscuse declinul prin vrsta de
argint, vrsta de bronz, vrsta eroilor, ajungnd, n contemporaneitate, la vrsta de fier, departe
de fericirea iniial, de temperan si de armonie.

Teogonia

Aceast lucrare este un poem-catalog, de factur filosofic, despre genealogiile zeilor.

n poem va cnta despre naterea Cerului i a Pmntului, despre zeii cei mai vechi i despre
generaiile divine care au urmat.
Chipul zeilor antropomorfic este incetosat, ei sunt mai aproape de fortele naturii.
Lucrurile necesare pentru viata omul le dobandeste cu ajutorul zeilor.