1.

MATRICE
Studiul matricelor este legat de discuia i rezolvarea sistemelor de ecuaii algebrice liniare i constituie elementul de control al aproape
ntregii programe analitice a disciplinei Matematici aplicate n economie.
Noutatea pe care o propunem se numete transformare elementar efectuat asupra liniilor unei matrice, obinnd din aceasta o matrice
echivalent din punctul de vedere al rangului. Departe de a fi o abstractizare inutil, folosirea transformrilor elementare poate duce, fr
calcule dificile, la determinarea rangului, la obinerea inversei, sau, la obinerea soluiei unui sistem algebric liniar.
Se cunosc dificultile pe care le ntmpinm la discuia sau rezolvarea acestui tip de sisteme. Metodele bazate pe teoremele lui Cramer,
Kroneker-Capelli sau Rouch sunt greoaie i folosesc determinanii, al cror calcul este laborios.
Prin transformarea matricei lrgite a unui astfel de sistem se obine forma explicit din care se pot trage concluziile privind tipul i soluiile
sale. O categorie special de soluii ale unui sistem liniar compatibil nedeterminat o formeaz soluiile de baz care vor juca un rol deosebit
n rezolvarea problemelor de programare liniar.

1. Spatiul liniar
nzestrnd o mulime oarecare cu o serie de operaii avnd anumite proprieti obinem noinea de structur algebric. Unele tipuri de
structuri algebrice au fost studiate n liceu (monoid, grup, inel, corp).
Spaiul liniar se definete n acelai mod, elementele sale (vectorii) generaliznd noiunea de vector liber utilizat n fizic sau matematic.
n orice spaiu liniar se introduce noiunea de independen liniar precum i cea de baz. Vom introduce aceleai noiuni dar numai n
cazul particular al spaiului liniar IRn (care apare cel mai des n contextul aplicaiilor economice).
n studiul problemelor economice se impune problema determinrii valorii maxime sau a valorii minime a unor funcii.
Un ajutor preios n acest scop l constituie formele ptratice care generalizeaz funcia de gradul al doilea.