Sisteme Inteligente de Transport:

Managementul traficului urban si

monitorizarea poluarii

Profesor coodonator: Florin Nemtanu

Masterand: Flavius Nicolau

Sisteme Inteligente de Transport: Managementul traficului urban

si monitorizarea poluarii

Prezentare general a Sistemelor Inteligente de Transport

Istoria modern a locomobilelor a nceput n 1769 cnd James Watt a obinut un

brevet n vapori i combustibili . De atunci au aprut tot felul de mainrii care au permis
ca distanele s fie parcurse din ce n ce mai rapid, iar transportul de persoane i mrfuri s
se realizeze cu eforturi reduse. Treptat, numrul uria de vehicule puse n micare a ajuns
s ridice probleme: blocaje, accidente, poluarea mediului, pierdderi economice etc. Din
dorina de a ajuta benefica dezvoltare a transporturilor, cercettorii au inventat un remediu:
Sistemele Inteligente de Transport.
Sistemele Inteligente de Transport au cunoscut o dezvoltare rapid pe fondul
apatiiei tehnologiilor avansate de comunicaii i prelucrare a informaiilor, dar i datorit
agravrii problemelor provocate de creterea numrului de cltori i a volumului de
mrfuri. Intensificarea traficului rutier a determinat dezvoltarea unor sisteme de control
care s asigure utilizarea eficient a spaiului limitat, n condiii de siguran crescut i de
reducere a polurii.
Termenul de Sistem Inteligent de Transport (ITS Intelligent Transport Systems)
a aprut iniial legat de sistemele telematice din transportul rutier, s-a extins ulterior asupra
tuturor modurilor de transport (rutier, feroviar, aerian, fluvial, maritim), ca apoi aria de
acoperire a acestui termen s devin i mai extins prin includerea, pe lng sisteme, i a
serviciilor.
Sistemele inteligente de transport furnizeaz experilor din domeniul transporturilor
instrumente pentru colectarea, analizarea, prelucrarea, comunicarea i arhivarea datelor
referitoare la caracteristicile sistemelor de transport.
Dezvoltarea pe scar larg a acestor tehnologii reprezint o adevrat revoluie n
modul n care naiunile abordeaz problema transportului. Multe aspecte ale vieii au

devenit mult mai plcute i productive prin utilizarea tehnologiilor avansate. Dei mule din
tehnologii au fost dezvoltate pentru domeniul rutier, sistemul ITS se bazeaz pe multe
discipline i acoper o gamp larg a sistemelor de transport. n ultima perioad, Europa a
ctigat un avans semnificativ n domeniul tehnologiei telematice cu aplicaii n transport.
Paii care au determinat acest progres sunt urmarea direct a concentrrii asupra dezvoltrii
unor sisteme aa cum este cazul informaiilor pentru ofer, controlul traficului, sisteme de
ghidare pentru transportul public.
n economia actual, posibilitatea de a asigura un transport ct mai rapid i sigur al
oamenilor i a mrfurilor este o cerin necesar. Nereuirea atingerii acestei cereri
reprezint un minus pentru competen i de asemenea d o not negativ infrastructurii
transportului.
Avantajele sistemului Intelligent Transport System
-fluidizarea traficului printr-o mbuntire a condiiilor de trafic cu aproximativ
15%
-mbuntirea serviciilor RATB prin respectarea unei programri a sosirii n i
plecrii vehiculelor din staii
-semnalizarea instantanee a echipamentelor defecte din intersecii i posibilitatea
interveniei operative pentru remedierea defectelor
-mbuntirea serviciilor vehiculelor de intervenie Poliie, Ambulan, Pompieri
Toate aceste faciliti se traduc printr-un confort sporit pentru cetean, fie el pieton
sau conductor auto.
La nivel tehnologic, principalul avantaj oferit de noul sistem de management al
traficului l constituie modul de funcionare adaptiv al componentelor de semaforizare, aa
numitul regim de funcionare inteligent.

Managementul traficului urban

n procesul de dezvoltare a societii transporturile au avut o contributie major.
Prin amploarea i coninutul su complex transportul antreneaz un vast potenial
material, uman i tehnologic, avnd implicaii profunde asupra dinamicii economiei i
societii, asupra relaiilor internaionale. Transportul reprezint un domeniu distinct de
activitate, o component de prim importan a vieii economice i sociale.
Societatea modern, se caracterizat printr-un ritm accelerat de dezvoltare n toate
domeniile, un schimb masiv de valori materiale i spirituale, care reclam o permanent
deplasare a bunurilor i a oamenilor dintr-un loc n altul. Nevoia de a stabili contacte i
legturi ntre oameni sau grupuri de oameni, de a transporta produsele activitilor
economice a condus la cerina de deplasare tot mai frecvent.
Mobilitatea i transformarea continu a concepiilor de via creaz o nou atitudine
n faa habitatului urban. Transporturile reprezint una din sursele importante care
influenteaz negativ calitatea mediului ambiant. Principalii factori nocivi, asociai
procesului de transport i activitilor auxiliare, legate de acestea sunt: poluarea fonic,
poluarea aerului i a apelor. Obiectivul Comunitii Europene este refocalizarea politicii
sale n transporturi privind cerinele i necesitile cetenilor Europei prin plasarea
necesitilor utilizatorilor n centrul strategiei.
Obiectivele pe care Comisia European i le-a propus pentru 2010, aa cum apar
ele n Cartea Alb, sunt: refacerea echilibrului ntre modurile de transport, sprijinirea
sistemelor de transport care protejeaz mediul i stimularea transportului combinat,
combaterea congestiei traficului i mbunirea siguranei i calitii serviciilor, toate
acestea n contextul respectrii dreptului la mobilitate al tuturor cetenilor Uniunii.
Un rspuns la problemele referitoare la transport este oferit de Sistemele de
Transport Inteligente (STI), care cuprind tehnologii diverse. STI pot oferi avantaje clare n
ceea ce privete eficiena, sustenabilitatea, sigurana i securitatea transportului i pot
contribui n acelai timp la realizarea obiectivelor privind piaa intern a UE i
competitivitatea.
Pentru dezvoltarea capacitii de circulaie n centrele urbane, este necesar
implementarea, utilizarea i dezvoltarea continu a unui sistem de gestiune a transportului,

care s asigure suportul cel mai adecvat, n procesul decizional privind dezvoltarea
sistemului de transport urban. Sistemul de gestiune a traficului a traficului este un sistem
STI orientat spre tehnologie, care are rolul de a asigura controlul i monitorizarea traficului,
precum i de a furniza informaii cltorilor, scopul fiind reducerea congestinrilor i
aglomerrilor de trafic, a timpului de cltorie i a timpului de intervenie, n caz de
accident.
Pentru sigurana i mobilitate n trafic sunt gestionate informaii referitoare la
modul de transport, rut i durata deplasrii. Necesitatea unui sistem de transport durabil
conduce, n mediul urban, la o importan extrem de redus a construciei rutiere, cu un
accent marcant asupra optimizrii performanelor infrastructurii existente, a gestiunii
cererii i a promovrii unui transfer modal ctre transportul public i asupra altor mijloace
de transport care s respecte mediul nconjurtor.
Sistemul de gestiune modern de trafic (SGMT), se bazeaz pe o infrastructur
complex, care conine senzori, camere de urmrire video, reea de transmisiuni de date i
echipamente de detecie a poziiei exacte (GPS).
Acesta este compus din subsisteme multiple, integrate ntr-un sistem coordonat prin
intermediul centrului de gestiune i control al traficului. SGMT are rolul de a asigura
monitorizarea i controlul traficului, precum i de a furniza informaii utilizatorilor, scopul
fiind fluidizarea circulaiei, prin reducerea congestionrilor i aglomerrilor de trafic, a
timpului de cltorie i a timpului de intervenie, n caz de accident.
Obiectivul principal al implementrii SGMT este de a optimiza nivelul de serviciu
pe reeaua de strzi, datorit cunoaterii globale a condiiilor de trafic n timp real, adaptnd
n funcie de circumstane, msurile de gestiune a fluxurilor prin informaiile difuzate pe
teren prin panouri cu mesaje variabile (PMV), website- uri, serviciul de telefonie sau prin
msuri coercitive luate cu ajutorul poliiei rutiere i de a ajuta la elaborarea unor strategii
privind transporturile. SGMT propus poate fi implementat i are aplicabilitate pentru
gestionarea traficului rutier n orice ora i poate fi adaptat i pentru gestionarea traficului
interurban.
Pentru prelucrarea volumului foarte mare de date de trafic i pentru determinarea
soluiilor optime de deplasare, s-a realizat un pachet software care cuprinde aplicaii pentru
gestionarea traficului, simulare pentru calculului timpului de parcurs i informare
utilizatori:
1. Program de gestiune a parametrilor de trafic GESTRAF
2. Program de simulare pentru calculul timpului de parcurs SIM-TP
3. Programul de informare asupra condiiilor de trafic INFO CITYTRAFIC

Aplicaia cu programul GESTRAF s-a realizat pentru prelucrarea datelor recenzate

de pe mai multe strzi. n urma prelucrrii datelor au fost obinute rezultate privind
caracteristicile traficului: vehicule etalon, matricea traficului echivalent, intensiti de
trafic i ora de vrf, necesare la elaborarea studiului de trafic, pentru calculul capacitii de
circulaie a strzilor, stabilirea evoluiei traficului rutier- traficului actual i de perspectiv,
organizarea i reglementarea circulaiei rutiere. Datele de trafic prelucrate statistic i redate
sugestiv, folosesc pentru luarea de msuri pentru mbuntirea condiiilor de circulaie,
fundamentarea unor decizii n ceea ce privete circulaia rutier, dezvoltarea i
sistematizarea reelei rutiere, clasificarea tehnic a drumurilor, construcia, modernizarea
i ntreinerea drumurilor.
Aplicaia programului de simulare SIM-TP s-a realizat pe mai multe trasee din
municipiu, cuprinznd cteva intersecii semaforizate, dotate cu detectori de trafic. Datele
prelucrate i timpii rezultai s-au introdus apoi n baza de date a programului de informare
INFO CITYTRAFIC, pentru informarea utilizatorilor privind condiiile de trafic, timpii
de parcurs i variantele optime de deplasare.
Prin pachetul de programe propus, sunt furnizate, att participanilor la trafic, ct i
factorilor de decizie din administraia local, informaii privind condiiile de trafic, care
conduc la reducerea aglomerrilor din trafic, a timpului de cltorie i a timpului de
intervenie, n caz de accident, la elaborarea unor strategii privind transporturile, pentru
satisfacerea necesitilor de deplasare actuale i a celor de perspectiv.

Monitorizarea poluarii
Poluarea, in general, si cea a aerului atmosferic, in special, a devenit prin
consecintele asupra mediului, una dintre problemele fundamentale ale omenirii, care
asteapta solutii rapide din partea oamenilor de stiinta si actiuni de decizie din partea
oamenilor politici. Exista nenumarate dovezi ca poluarea aerului afecteaza sanatatea
omului si a animalelor, distruge vegetatia, solul si deterioreaza materialele, afecteaza
climatul, reduce vizibilitatea si radiatia solara.
Scopul masurarii concentratiilor de poluanti este, prin urmare, de a determina o
baza de referinta pentru evaluarea impactului asupra mediului si a sanatatii umane, in
vederea informarii publicului si a luarii deciziilor ulterioare.

Autoritatiile nationale si internationale sunt implicate continuu in selectarea

indicatorilor de mediu, dar sistematizarea acestei munci nu este usoara. O alta dificultate o
reprezinta armonizarea europeana sau mondiala a legislatiei legate de normativele (valori
limita, praguri de evaluare, limite in caz de accident) asociate fiecarui indicator.
Desi pe plan international s-au facut eforturi foarte mari pentru stoparea efectelor
poluarii si se poate vorbi de o politica de protectie a mediului inconjurator, acesta continua
sa se deterioreze si solicita eforturi mult mai sustinute pentru protectie. In plus, problemele
de mediu au devenit subiecte acute la scara planetara: incalzirea atmosferei terestre,
diminuarea stratului de ozon si distrugerea padurilor tropicale ingrijoreaza intreaga
umanitate prin consecintele ecologice legate de inundatii catastrofale, desertificari,
alunecari de teren si altele.
Eforturile pentru formularea unor strategii coerente de reducere a emisiilor de
poluanti din aer si pentru controlul poluarii aerului sunt impiedicate de dificultatea de a
demonstra clar relatia dintre emisii si concentratiile din aer, pe de o parte, si dintre
concentratiile din aer si efectele negative (in principal sanatatea omului), pe de alta parte.

Poluarea atmosferei din traficul rutier

Pentru a realiza o analiza a poluarii urbane, este nevoie de urmatoarele categorii de

parametri:
Principalii poluanti atmosferici datorati traficului rutier sunt: CO (monoxidul de
carbon), NOx (oxizii de azot care reprezinta suma dintre monoxidul si dioxidul de azot),
O3 (ozon), PM (particule de aerosol) si compusi organici volatili (COVs). CO este
rezultatul arderii incomplete a combustibilului. In urma combustiei sunt produsi, de
asemenea, oxizii de azot: NO2 si NO, ultimul reprezentand peste 90% din cantitatea totala
de NOx. COVs sunt emisi de catre vehicule, prin diferite procese (evaporare, ardere
incompleta, scurgeri de ulei sau combustibil) si determina, la randul lor, compusi secundari
(benzen, toluen, etan, etilena, pentan, s.a). In sfarsit, particulele de aerosol cu continut
carbonic, condensate, sunt emise mai ales de motoarele diesel si de cele pe benzina, vechi
si slab intretinute.

Pentru masurarea concentratiilor poluantilor atmosferici se cunosc, in general, doua

metode standard:
Spre deosebire de masuratorile emisiilor autovehiculelor, monitorizarea poluarii
aerului inconjurator este executata asupra unor esantioane in conditii de temperatura si
umiditate relativ fluctuante, in functie de conditiile meteorologice. De aceea, sensibilitatea
instrumentului de masura (detectorului) trebuie sa fie mult mai mare, pentru a face fata in
cazul unor concentratii mici de poluanti, in conditii meteorologice variate.
Atmosfera are in compozitie pe langa componentele gazoase care alcatuiesc aerul si
particule solide sau lichide, aerosolul.
Aerosolul este definit ca un sistem polidispers care contine particule lichide sau
solide in suspensie, in gaz. In atmosfera, mediul gazos este aerul atmosferic si, ca urmare,
sistemul se numeste aerosol atmosferic.

Statii de monitorizare

Reteaua de monitorizare a calitatii aerului (RNMCA) cuprinde 142 statii automate

de monitorizare a calitatii aerului si 17 statii mobile:
- 24 statii de tip trafic;
- 57 statii de tip industrial;
- 37 statii de tip fond urban;
- 15 statii de tip fond suburban;
- 6 statii de tip fond regional;
- 3 statii de tip EMEP
Reteaua de monitorizare a calitatii aerului (RNMCA) cuprinde 142 statii automate
de monitorizare a calitatii aerului si 17 statii mobile:
O statie de monitorizare furnizeaza date de calitatea aerului care sunt reprezentative pentru
o anumita arie in jurul statiei.Aria in care concentratia nu difera de concentratia masurata
la statie mai mult decat cu o "cantitate specifica" (+/- 20%) se numeste "arie de
reprezentativitate"

Statie de tip trafic:

- evalueaza influenta traficului asupra calitatii aerului;
- raza ariei de reprezentativitate este de 10-100m;
- poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de
carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si
PM2,5);
Statie de tip industrial:
- evalueaza influenta activitatilor industriale asupra calitatii aerului;
- raza ariei de reprezentativitate este de 100m-1km;
- poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de
carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si
PM2,5)si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata
solara, umiditate relativa, precipitatii);
Statie de tip urban:
- evalueaza influenta "asezarilor urmane" asupra calitatii aerului;
- raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km;
- poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de
carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si
PM2,5)si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata
solara, umiditate relativa, precipitatii);
Statie de tip suburban:
- evalueaza influenta "asezarilor urmane" asupra calitatii aerului;
- raza ariei de reprezentativitate este de 1-5 km;

- poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de
carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si
PM2,5)si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata
solara, umiditate relativa, precipitatii);
Statie de tip regional:
- este statie de referinta pentru evaluarea calitatii aerului;
- raza ariei de reprezentativitate este de 200-500km;
- poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de
carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si
PM2,5)si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata
solara, umiditate relativa, precipitatii);
Statie de tip EMEP:
- monitorizeaza si evalueaza poluarea aerului in context transfrontier la lunga
distanta;
- sunt amplasate in zona montana la medie altitudine: Fundata, Semenic si Poiana
Stampei;
- poluantii monitorizati sunt dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), monoxid de
carbon (CO), ozon (O3), compusi organici volatili (COV) si pulberi in suspensie (PM10 si
PM2,5)si parametrii meteo (directia si viteza vantului, presiune, temperatura, radiata
solara, umiditate relativa, precipitatii);
.