Capitolul 5

Obtinerea piesei semif printr-un procedeu tehnol de deformare plastica sau

combinat(turnare-deformare,turnare-sudare)

Procedeele de prelucrare prin deformare plastic a au la baza o proprietate mecanica

foarte importanta numita plasticitate.
Plasticitatea reprezinta capacitatea materialelor de a se deforma sub actiunea fortelor
exterioare si de a ramane deformate si dupa inlaturarea acestora.
Procedee de prelucrare prin deformare plastica :
- laminarea : este procedeul de prelucrare prin deformare plastica ce consta in trecerea fortata
a materialului prin intervalul dintre doi cilindri ce se rotesc in sensuri contrarii sau in acelasi
sens ;
- extrudarea : este procedeul de prelucrare prin deformare plastica ce consta in trecerea fortata
a materialului prin impingere prin orificiul unei scule a carei sectiune este diferita de cea a
semifabricatului initial ;
- tragerea : este procedeul de prelucrare prin deformare plastica ce consta in trecerea fortata a
materialului prin orificiul unei scule de sectiune diferita de cea a semifabricatului initial, sub
actiunea unei forte de tragere ;
- forjarea : este procedeul de prelucrare prin deformare plastica ce consta in creerea unor stari
tensionare in volumele de material sub actiunea unor forte de lovire si/sau presare succesiva
insotita de curgerea materialului in diferite directii.
In functie de modul cum are loc curgerea materialului se deosebesc :
-forjarea libera : cand curgerea materialului se face liber dupa legea minimei
rezistente ;
de o

- forjarea in matrita (matritarea) : cand curgerea materialului este limitata cavitational

scula numita matrita .

Pentru obtinerea piesei noastre, si anume, obtinerea bucsei de ghidare vom alege ca
procedeu de prelucrare prin deformare plastica matritarea (forjarea in matrita).
Matritarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica ce consta in creerea
unor tensiuni interne in volumul materialului insotita de curgerea acestora limitata cavitational
(curgerea este obligata sa ia forma cavitatii matritei)
Matritele se confectioneaza din oteluri de scule inalt aliate din carburi metalice si se trateaza
termic pana la 25 70 HRC pentru a avea o rezistenta buna la uzare.

Tehnologia matritarii
In vederea obtinerii piesei bucsa de ghidare prin matritare este nevoie a fi parcurse
urmatoarele etape :
1 Stabilirea rolului functional al piesei : s-a facut folosind metoda de analiza
morfofunctionala a suprafetelor (capitolul 1) ;
2Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei : s-a facut folosind metoda de
analiza a valorilor optime(capitolul2);
3Intocmirea desenului brut matritate :
- adaosurile de prelucrare Ap pe toate suprafeele a cror precizie dimensional i calitatea
acestora nu se pot obine direct prin forjare n matri;
- adaosuri tehnologice At pe toate suprafeele care nu au rezultat prin forjare liber i n scopul
simplificrii constructive a formei piesei ;
- adaosuri de nclinare Ai pentru a uura extragerea piesei din matri;
- adaosuri prin raze de racordare Rc pe toate suprafeele de racordare.

5 Calculul masei semifabricatului iniial se face mprind desenul piesei brut matriate n
suprafee simple crora li se calculeaz volumul i masa . Masa total a semifabricatului brut
matritat este data de expresia :
MSi=mpf+ma+map+mat+mai+mrc+mt+me;
unde:
-

mSi : masa total a semifabricatului initial ;

mpf : masa piesei finite ;
ma : masa pierderilor prin arderea materialului ;
map: masa pierderilor cu adaosurile de prelucrare ;
mat : masa pierderilor cu adaosurile tehnologice ;
mai: masa pierderilor cu adaosurile de inclinare;
mrc : masa pierderilor prin raze de racordare ;
mt : masa pierderilor datorata dilatarii termice din timpul incalzirii ;
me : masa pierderilor cu eventualele epruvete necesare incercarilor .

mpf= V *
m1=*R2*h*,

= 7,3

m1=(*402*20*7,3)/ 1000000= 0,7338 kg

m2=(*22,52*2,5*7,3)/ 1000000=0,0372 kg
m3=(*272*47,5*7,3)/ 1000000=0,7941 kg
mgauri=(*42*20*7,3)/ 1000000=0,0073 kg
mgol=(*152*70*7,3)/ 1000000=0,3612 kg
mpf=( m1+ m2+ m3) (mgauri+ mgol)=1,1966 kg
ma=1,35%*mpf= 0,016 kg
map=V*
map1=( *432*26*7,3-m1)/1000000=1,123 0,733 = 0,389 kg
map2=(*302*50*7,3- *272*47*7,3)/1000000= 1,032 0,785 = 0,247 kg
map=0,389+0,247=0,636 kg

mat=V*
mat1=( *432*26*7,3-m2)/1000000=0,041 0,037 = 0,04 kg

mat2= (*152*70*7,3)/1000000 = 0,361 kg

mat= mat1+mat2+ mgauri=0,004+0,361+0,007 = 0,372 kg

mai=V*= [(R2h)3] * 7,3

mai1 = {[(4322)3] * 7,3}/1000000= 0,028 kg
mai2= *432*1*7,3= 0,042 kg
mai=mai1+mai2=0,070 kg

mrc=Vrc*={[h(4R2-R2)]}=0,016 kg

msi= mpf+ma+map+mat+mai+mrc=1,196+0,016+0,636+0,372+0,070+0,016= 2,306 kg

6 Determinarea volumului semifabricatului initial folosind relatia:

Vsi=

msi
2,306
3
=
7,3 =0,315 dm

unde: - densitatea materialului din care e confectionata piesa;

7 Alegerea semifabricatului initial avand in vedere forma produsului ,semifabricatul initial

va fi un produs turnat in cochila;
8Debitarea la dimensiuni se face tinand cont de legea volumului constant.
Avand in vedere ca semifabricatul este un produs turnat se vor inlatura daca este cazutl
bavurile si retelele de turnare;
9Control initial se face un control nedistructiv cu lichide penetrante pentru depistarea
eventualelor defecte de suprafata si pentru defectele de profunzime se va folosi metoda de
control nedistructiv cu ultrasunete;
10 Curatire, decapare, degresare se face o curatire electrochimica in vederea indepartarii
oxizilor si grasimilor;
11 Tratament termic initial se va face un tratament termic de normalizare;
12 Stabilirea parametrilor regimului de incalzire- se va face

Tratament termic

Temperatura
de incalzire,
[C]

Durata
mentinerii,
[h]

Viteza de
Incalzire,
[C/h]

Viteza de
Racire,
[C/h]

Normalizare

850 950

1....2

50...100

In aer

13Alegerea utilajului de incalzire cuptor electric;

14Stabilirea succesiunii logice a etapelor de matritare se aleg locasurile de matritare care
deformeaza semifabricatul initial modificandu-i treptat forma pana la obtinerea piesei finite;
se folosesc locasuri pregatitoare, pregatitoare-finisoare, prefinisoare, finisoare si de retezare.
15Alegerea utilajului pentru matritare echipamente speciale pentru anumite piese;
16 Alegerea sculelor pentru matritare matrita simpla.
17 Pregatirea sculelor in vederea matritarii consta in preincalzirea acestora la 150...200C
pentru a evita socurile termice si ungere cu ulei grafitat.
18 Incalzirea semifabricatului in vederea matritarii
Tinc=Tid+(10...20C)=850+11=866C
19 Matritarea
20 Tratament termic intermediar dupa un anumit numar de matritari de face o recoacere de
recristalizare
21Curatire. Se indeparteaza straturile arse, resturile de grasimi si impuritatile de pe suprafata.
Curatirea se face cu jet de nisip.
22 Debavurare. Se indeparteaza bavura din planul de separatie(debavurare pe contur
exterior) si puntitele(debavurare pe contur interior)
23 Indreptarea se face pe matrite de indreptat pentru inlaturarea eventualelor deformatii ce
au aparut in timpul operatiei anterioare
24 Se efectueaza operatia de calibrare volumica in vederea cresterii preciziei dimensionale
pentru intreaga piesa matritata.
25 Tratament termic final tratament termic de calire.
25 Control final. Se face un control dimensional si un control nedistructiv cu ultrasunete
100%;
26 Ambalare si trimitere catre beneficiar

Capitolul 6

Analiza tehnico-economica a cel putin 2 variante de proces tehnologic si determinarea

variatiei optime de obtinere a piesei semifabricat

Oricare tehnologie trebuie s realizeze maximum de eficien pentru care a fost

proiectat n momentul aplicrii ei. Piesa trebuie realizat :
-

mai repede ;
mai bine ;
mai ieftin ;
la momentul oportun.
Factorii care influeneaz eficiena procedeului tehnologic sunt :
- costul;
- productivitatea;
- fiabilitatea;
- consumul de energie;
- consumul de material;
- protecia mediului;
- protecia operatorului.
Eficiena presupune optimizarea din punct de vedere al tuturor acestor factori. Acest
lucru este foarte dificil de realizat, ntotdeauna existnd factori prioritari.
Pentru realizarea analizei tehnico-economice vom lua n considerare procesele
tehnologice de turnare i de matriare.
Foarte important pentru ntocmirea unei tehnologii de realizare a piesei este numrul
de buci care trebuie realizate(programa de producie). Din acest punct de vedere se
deosebesc:
-producie individual- care se refer la realizarea unui singur produs sau a unui
numr foarte mic de produse care nu se mai reia n timp; folosete maini unelte universale,
S.D.V.-uri universale, productivitatea este foarte mic, preul de cost este foarte mare, necesit
muncitori cu nalt calificare;
-producie de serie - se refer la un numr mare de producie, folosete maini unelte
universale i specializate, S.D.V.-uri universale i specializate, productivitatea este medie,
preul de cost este mediu, necesit muncitori calificare medie;

- producie de mas - numr foarte mare de produse de acelai fel care se repet dup
o anumit perioad de timp; folosete utilaje speciale i specializate; S.D.V.-uri speciale i
specializate; muncitori cu calificare redus (cu excepia muncitorului reglor); productivitate
foarte mare; pre de cost mic(bunuri de larg consum).
Analiza procedeului de turnare
Turnare
msft=2,30kg
Stabilirea pretului semifabricatului turnat:
- cheltuielile materiale :.11 Ron
- moanopera(salarii directe) :.35 Ron
-CAS :9 Ron
- FASS :3 Ron
- regia sectiei :.45 Ron
- CPS :..1 Ron
- CFSS :.0,9 Ron
- contributie invatamant:0,7 Ron
- rebut(8%):..4,9 Ron
- cost sectie:.102 Ron
- regie societate :...9 Ron
- beneficiu :.....21 Ron
- pret :..13 Ron
- pret SDV-uri :40000Ron
- durabilitate SDV-uri:maxim 3h/buc
-pret: ..52,222 Ron

La nivel de sectie costul unui produs C se calculeaza cu relatia:

C=CM+Cm+CR,

CM costul materialului;
Cm cost manopere;
CR costul regiei de fabricatie.

CR=(1,5...10,0)Cm=1,6*35=56
=> C= 11+35+56= 102Ron

Cl=F+n*V(lei/lot)
Cl=40255.5+10000*6,5=105255.5 Ron
F
Cp= n +V=4,025+6,5=10,52 Ron
Cl
Cpt= n =

105255.5
10000 =10,52 Ron

Analiza procedeului de matritare

Matritare

Stabilirea pretului semifabricatului matritat:

- cheltuieli cu materiale:........................................................................9 Ron
- Cheltuieli cu manoprea:.......................................................................34 Ron
- CAS:....................................................................................................1,5 Ron

- FASS:..................................................................................................2 Ron
- regia sectiei:..........................................................................................5,7 Ron
- CPS:.......................................................................................................1 Ron
- CFSS:...................................................................................................0,9Ron
- contributie invatamant:........................................................................1 Ron
- rebut(3%):..............................................................................................4 Ron
- cost sectie:............................................................................................8 Ron
- regie societate:................................................................................. 10Ron
- beneficiu:...........................................................................................25 Ron
- pret SDV-uri:..................................................................................10000 Ron
- pret: 8.8 Ron

Cl= 9+34+44,2= 87,2Ron

Cl=10102+10000*7=80102 Ron
F
Cp= n +V=1,1+7=8,01 Ron

Cpm=

Cl
n = 8,01 Ron

Utilizand costul pe lot pentru cele doua variante se otine:

- pentru turnare: Clt=40255.5+10000*6,5=105255.5 Ron
- pentru matritare: Clm=10102+10000*7=80102 Ron

ncr=

105255.580102
=50307 buc
76,5

Din figura de mai sus se observa ca pentru 10000 de buc/an, procedeul optim de semifabricare
a piesei bucsa de ghidare este matritarea.
Din analiza tehnico-economica a celor doua procedee de semifabricare a rezultat ca procedeu
tehnologic optim de obtinere a piesei bucsa de ghidare, matritarea.Succesiunea logica a
tuturor operatiilor necesare obtinerii piesei semifabricat prin procedeul de matritare a fost
detailata in capitolul 5.

Capitolul 7

Succesiunea logica a tuturor operatiilor necesare obtinerii piesei semifabricat prin procedeul
tehnologic optim

1 Stabilirea rolului functional al piesei ;

2Alegerea materialului optim pentru confectionarea piesei ;
3Intocmirea desenului brut matritate :
4 Alegerea planului de separatie XX ;
5 Calculul masei semifabricatului iniial;
6 Determinarea volumului semifabricatului initial;
7 Alegerea semifabricatului initial ;
8Debitarea la dimensiuni ;
9Control initial ;
10 Curatire, decapare, degresare ;
11 Tratament termic initial ;
12 Stabilirea parametrilor regimului de incalzire;
13Alegerea utilajului de incalzire ;
14Stabilirea succesiunii logice a etapelor de matritare ;
15Alegerea utilajului pentru matritare ;
16 Alegerea sculelor pentru matritare ;
17 Pregatirea sculelor in vederea matritarii ;
18 Incalzirea semifabricatului in vederea matritarii;
19 Matritarea;
20 Tratament termic intermediar ;
21Curatire;
22 Debavurare;
23 Indreptarea se face pe matrite de indreptat ;
24 Se efectueaza operatia de calibrare ;

25 Tratament termic final ;

25 Control final.;
26 Ambalare si trimitere catre beneficiar.

Capitolul 8

Utilaje tehnice necesare desfasurarii procedeului tehnologic optim de realizare a piesei

semifabricat

1 semifabricatul
2 locas matritor
3 semimatrita inferioara
4, 9 ghidaj coada de randunica
5, 10 pene plan paralele
6 nicovala
7 semimatrita superioara
8 locasul matritor
11 presa superioara care exercita forta Pm
Pentru obtinerea piesei noastre, si anume, obtinerea bucsei de ghidare, vom alege ca procedeu
de prelucrare prin deformare plastica matritarea (forjarea in matrita).

Matritarea este procedeul de prelucrare prin deformare plastica ce consta in creerea

unor tensiuni interne in volumul materialului insotita de curgerea acestora limitata
cavitational( curgerea este obligata sa ia forma cavitatii matritei).
Matritele se confectioneaza din oteluri de scule inalt aliate din carburi metalice si se
trateaza termic pana la 25 70 HRC pentru a avea o rezistenta buna la uzare.