SFARAIAC MELANIA

AMG AN 3 GRUPA B
GERONTOLOGIE,
GERIATRIE SI NURS
BARABAS REKA

Modificari produse de imbatranire !

Depresia si tulburarile cognitive reprezinta
si in prezent cea mai grea povara a varstnicului. Spre
deosebire de afectiuni ca boala Altzheimer si dementa
vasculara, in al caror tratament se fac astazi primii pasi,
depresia este o afectiune care a fost studiata de mult timp si
pentru care exista in prezent tratament, cu o eficienta in 8090% din cazuri.
Conceptul de btranete a generat numeroase dispute
provocate de faptul c imbtranirea e foarte diferit in arii
geografice diferite (factori climatici), la rase umane diferite
(factori biologici)dar si de la persoana la persoana
Cel mai adesea, ii vedem singuri si abandonati,
tablou care ne face sa ne cutremuram la ideea propriei
inaintari in varsta. Dar de ce trebuie sa fie batranetea un
chin? Aceasta realitate speciala a vietii nu e oare sub
controlul nostru, fie si partial? Cateva raspunsuri de la
psihologi implicati in programe pentru batrani.
Batranetea poate fi o perioada extraordinara daca
luam in calcul avantajele pe care le aduce cu sine: timpul
liber, posibilitatea de a desfasura activitati placute, de a
calatori, de a rememora momente fericite si realizari, de a te
dedica unor cauze dragi, inclusiv prin voluntariat. Este
importanta acceptarea batranetii intr-un mod natural, apoi
incercarea de a gasi solutii, alternative si modalitati de a
depasi greutatile ce vin odata cu varsta a treia.
Importante in prevenirea si combaterea efectelor negative
ale inaintarii in varsta sunt activitatile sportive, un mod de
viata sanatos, asumarea unor noi roluri si incercarea de
lucruri noi.
Varstnicii uita de singuratatea apasatoare, traiesc in
prezent, isi gasesc sau regasesc nepoti sau copii carora le
ofera din intelepciunea si afectiunea lor. Se incarca din
vitalitatea si energia tinerilor lor prieteni, se simt utili si
valorificati.
Cu totii ne simtim tristi uneori. Pe masura ce inaintam in
varsta motivele de depresie par sa fie mai comune. Trebuie
sa ne pensionam si probabil avem o stare financiara mai
proasta. Se poate sa incepem sa avem probleme cum este
artrita sau alte probleme fizice. Este posibil ca partenerul sa
moara, sau sa aflam de moartea unora dintre prietenii nostri.
La brbai, deficitul sexual se instaleaz lent i
afecteaz mai mult potena dect apetitul sexual. Factorii
psihologici, sociali i asocierea cu boli cronice joac un rol

important.
La femei, comportamentul sexual este net influenat
de
factori
psihologici
i
sociali.
Declinul sexual este revendicat mai mult de brbai, n timp
ce femeile manifest fa de aceast stare o atitudine
ambigu.
O dat cu trecerea anilor, se mai semnaleaz i o
cretere a instinctului de alimentare. Pe de alt parte exist
gerontopsihologi care vorbesc de instinctul morii", n
sensul unor preocupri exagerate fa de moarte. ntr-un
cuvnt aceste dou creteri instinctuale vorbesc deschis
despre accentuarea instinctului de conservare la vrstnici.
Sunt binecunoscute labilitatea afectiv a vrstnicului,
hiperemotivitatea i impresionabilitatea lui. Adesea,
btrneea se "nsoete de o stare depresiv, cu tendin Ia
izolare i singurtate. Frecvent, n clinica geriatric, tulburri
somatice pot mprumuta masca psihic, dup cum i o stare
depresiv se poate asocia cu fenomene somatice.
Depresiunea la btrn comport un diagnostic atent, o
evaluare riguroas a multiplelor situaii somato-psihice care
pot s determine o modificare a tonusului psihic. In sfera
afectiv a vrstnicilor, atitudinea fa de pensionare i
btrnee joac un mare rol. Pensionarea i btrneea sunt
asociate cu inutilitatea, mizeria i singurtatea. Sentimentul
de izolare social, de abandonare a profesiunii accentueaz
mbtrnirea psihologic. Unii clinicieni au i denumit
aceast stare boala pensionrii". Pensionarea i btrneea
trebuie pregtite i efectele lor prevenite. Trebuie nvinse
rigiditatea vrstnicului, dificultatea de adaptare la noua
situaie creeat.
Atitudinea critic" fa de o situaie nou
creat poate s nsemne ns i vigoare psihic, suplee n
gndire, o bun adaptabilitate. Complexitatea, variabilitatea
i asincronismul funciilor psihice schieaz profilul
psihologic al vrstnicului. Varsta a III-a implica probleme
specifice legate de singuratate si contextul general al vietii.
Din acest motiv psihoterapia trebuie adaptata in primul rand
contextului- de exemplu case de batrani, persoane aflate in
ingrijire,si care necesita de cele mai multe ori controlul
durerii
O alta problema o prezinta bolile medicale organice
care afecteaza in special popilatia varstnica,,si
In unele situatii este afectata in primul rand stima
de sine, datorita cadrului contextual.
Exista multe situatii in care nu este suficienta
psihoterapia individuala, ci devine necesar sa se lucreze
psihoterapeutic cu intreaga familie, avand in vedere ca pe de
o parte apare stressul si problemele emotionale ale
varstnicului, si pe de alta parte stressul si problemele
emotionale ale persoanelor care il ingrijesc, mai ales acolo
unde este vorba despre dizabilitati. Batranetea este
considerata si varsta de aur. Varstnicii isi valorifica timpul
mai bine, gestioneaza situatiile de stres sau pe cele care ii

intristeaza, invata sa isi controleze si sa isi echilibreze starile

emotionale.Acestea pot fi doar o parte din castigurile pe care
un tanar le poate avea de la un varstnic.