Renul

Renii se gasesc aproape de Polul

Nord, pe aproape toate continentele din
imprejurimi: Asia, Europa si America, numai
in zonele cu tundra arctica, si in padurea
nordica (in Rusia, Canada, nordul Chinei,
Scandinavia si Alaska). Au aspectul
asemanator cu al unui cerb mai mic, dar au
mai multe kilograme decat acesta, aparand
mai grasi. Copitele renului sunt mai late,
ceea ce impiedica scufundarea animalului in
mlastinile care se formeaza in sezoanele mai
calduroase. Blana este de culoare gri-bej in
timpul iernii si cafenie pe perioada verii. In zona gatului si cefei are culoarea albicioasagalbui, iar coada este marcata cu o dunga alba care are rol de semafor care ghideaza renii in
recunoasterea intre ei. Desi blana renului este deasa si cu firul lung, nu da impresia de lana.
Blana acestor animale retine aerul, ajutand astfel la incalzire si inot. Vara culoarea blanii se
inchide, iar iarna se deschide.
Interesant in ceea ce-i priveste pe reni este faptul ca atat masculii, cat si femelele isi
pierd coarnele vara. Cand acestea incep sa creasca din nou, sunt acoperite de piele si blana
cu peri scurti, fiind foarte moi. Cu timpul, insa, se intaresc, iar pielea si blana care le
acoperea cad.
Renul are o inaltime de 100 de cm, iar greutatea de aproximativ 150 de kg. Desi este greoi,
acest animal poate alerga fara probleme. Sunt capabili sa alerge cu o viteza de 20-25 km/h.
Renii traiesc diferit in functie de zona in care se afla. Astfel, in Asia si Europa sunt grupati in
colonii de femele cu puii lor. La conducerea acestor grupuri se afla o femela mai batrana. In
aceste zone renii suporta prezenta omului, fiind aproape domesticiti. Oameni ii utilizeaza
pentru tractiune, sau pentru lapte, carne si piele. Reni salbatici se mai pot gasi in America.
Membrii grupului isi pasteaza un loc prestabilit chiar si in timpul deplasarii, pastrand in
interior si protejand renii puternici si mamele cu puii lor.
Sunt vanati de numeroase carnivore ce traiesc in acele zone, printre care se numara
ursul, lupul, vulpea si altii. Pentru a se apara renii fie isi folosesc coarnele, fie alearga din
fata pericolului, viteza mare pe care o pot atinge constituind un avantaj considerabil.
Renul este un soi de sanitar, deoarece se hraneste cu licheni, plante de care alte
rumegatoare nu se apropie. Consuma si iarba, dar nu o gasesc foarte des in locurile unde
traiesc. Lichenii sunt gasiti indiferent de anotimp, iarna fiind scosi la suprafata cu ajutorul
coarnelor si copitelor renilor.
In Finlanda renii poarta denumirea de "Poro".
Renii se gasesc aproape de Polul Nord, pe aproape toate continentele din imprejurimi:
Asia, Europa si America, numai in zonele cu tundra arctica, si in padurea nordica (in Rusia,
Canada, nordul Chinei, Scandinavia si Alaska). Au aspectul asemanator cu al unui cerb mai
mic, dar au mai multe kilograme decat acesta, aparand mai grasi. Copitele renului sunt mai
late, ceea ce impiedica scufundarea animalului in mlastinile care se formeaza in sezoanele
mai calduroase. Blana este de culoare gri-bej in timpul iernii si cafenie pe perioada verii. In
zona gatului si cefei are culoarea albicioasa-galbui, iar coada este marcata cu o dunga alba
care are rol de semafor care ghideaza renii in recunoasterea intre ei. Desi blana renului este
deasa si cu firul lung, nu da impresia de lana. Blana acestor animale retine aerul, ajutand

astfel la incalzire si inot. Vara culoarea blanii se inchide, iar iarna se deschide.
Interesant in ceea ce-i priveste pe reni este faptul ca atat masculii, cat si femelele isi pierd
coarnele vara. Cand acestea incep sa creasca din nou, sunt acoperite de piele si blana cu
peri scurti, fiind foarte moi. Cu timpul, insa, se intaresc, iar pielea si blana care le acoperea
cad.
Renul are o inaltime de 100 de cm, iar greutatea de aproximativ 150 de kg. Desi este greoi,
acest animal poate alerga fara probleme. Sunt capabili sa alerge cu o viteza de 20-25 km/h.
Renii traiesc diferit in functie de zona in care se afla. Astfel, in Asia si Europa sunt grupati in
colonii de femele cu puii lor. La conducerea acestor grupuri se afla o femela mai batrana. In
aceste zone renii suporta prezenta omului, fiind aproape domesticiti. Oameni ii utilizeaza
pentru tractiune, sau pentru lapte, carne si piele. Reni salbatici se mai pot gasi in America.
Membrii grupului isi pasteaza un loc prestabilit chiar si in timpul deplasarii, pastrand in
interior si protejand renii puternici si mamele cu puii lor.
Sunt vanati de numeroase carnivore ce traiesc in acele zone, printre care se numara
ursul, lupul, vulpea si altii. Pentru a se apara renii fie isi folosesc coarnele, fie alearga din
fata pericolului, viteza mare pe care o pot atinge constituind un avantaj considerabil.
Renul este un soi de sanitar, deoarece se hraneste cu licheni, plante de care alte
rumegatoare nu se apropie. Consuma si iarba, dar nu o gasesc foarte des in locurile unde
traiesc. Lichenii sunt gasiti indiferent de anotimp, iarna fiind scosi la suprafata cu ajutorul
coarnelor si copitelor renilor.
In Finlanda renii poarta denumirea de "Poro".
Renul este mamiferul terestru care calatoreste cel mai mult. Renul din din America de
Nord poate alerga cu viteza de pana la 80 de km/h si pot calatori pana la 5000 de km pe an.
In migratie se gasesc mii de reni. In timpul iernii, renii calatorie in zonele impadurite
acoperite de furaje care se gasesc sub zapada. Un ren poate inota usor si rapid. Cand se afla
in migratie, nu vor ezita sa inoate peste un lac mare sau un rau larg.
Renii sunt sunt animale crescute pentru carne, piei, coarne. In mai mica masura,
pentru lapte si de transport. Renii nu sunt considerate animale domestice pe deplin,
deoarece acestea calatoresc liber. Carnea de renii este apreciata in tarile scandinave.
Sauteed ren-este cel mai bun fel de mancare cunoscuta in Laponia. In Finlanda si Alaska,
carnatul de ren este cel mai vandut pe plan local.