Sunteți pe pagina 1din 27

ALIMENTATIA FEMEII

INSARCINATE
Autor: Maria Spiridon
Nutritionist si Dietetician

Obiectivele alimentatiei
sanatoase pe timpul sarcinii:
-sa contina toate substantele nutritive in
proportii optime(proteine, lipide, glucide,
vitamine si minerale)
-sa contina toate categoriile de alimente
(cereale si derivate din cereale, carne si
preparate din carne, lapte si derivate din
lapte, oua,legume, fructe, grasimi
vegetale)
-sa nu aduca sare in exces pentru a preveni
instalarea edemelor, cresterea tensiunii
arteriale, complicatii cardiace

Obiectivele alimentatiei
sanatoase pe timpul sarcinii:
-sa nu depaseasca necesarul
nutritional pentru a nu predispune la
cresterea nejustificata a greutatii si
instalarea obezitatii
-sa nu contina alimentele care ar
dauna dezvoltarii intrauterine a fatului
(E-uri, substante chimice toxice)
-sa influenteze pozitiv evolutia
intrauterina a fatului

Obiectivele alimentatiei
sanatoase pe timpul sarcinii:
-sa acopere necesarul energetic din timpul
travaliului si recuperarea fizica din perioada
de lauzie
-sa influenteze pozitiv instalarea secretiei
lactate si calitatea laptelui matern, stiut fiind
faptul ca laptele matern este cel mai
complet aliment pentru noul nascut (contine:
proteine, acizi grasi esentiali omega3 si
omega 6, glucide, vitamine: A, B, C, K,
saruri minerale: Na, K, Ca, Mg), cel mai usor
digerabil, dar si cel mai ieftin lapte.

Obiectivele alimentatiei
sanatoase pe timpul
sarcinii:

Sa mentina greutatea in limitele


normoponderalitatii (BMI = 18,524,9kg/m) si sa previna instalarea
obezitatii (BMI30kg/m)
Sa mentina tensiunea arteriala in
limite normale (TA sistolica 120 mm
Hg, TA diastolica<80 mm Hg)
Sa mentina un nivel normal al
glicemiei jeun sub 100mg/dl

Necesarul caloric si
cresterea ponderala

Cresterea ponderala este absenta sau


minima in primele luni nu se
recomanda suplimentare calorica
Incepand cu trimestrul II de sarcina se
recomanda suplimentare cu 340 kcal/zi
In trimestrul III de sarcina se
recomanda 450 kcal/zi in plus
Rata metabolismului bazal creste
progresiv in sarcina, dar nivelul de
activitate fizica scade progresiv

Cresterea ponderala optima


in sarcina corelata cu BMI
anterior sarcinii
BMI INAINTE DE
SARCINA
(Kg/m)

CASTIG
PONDERAL
RECOMANDAT
(Kg)

RATA CASTIGULUI
PONDERAL
TRIMESTRELE II SI III *
(valoare medie
kg/sapt limite)

Subponderal <18,5

12,5-18

0,51 (0,44-0,58)

Normoponderal
18,5-24,9

11,5-16

0,42 (0,35-0,50)

7-11,5

0,28 (0,23-0,33)

5-9

0,22 (0,17-0,27)

Supraponderal 25,229,9
Obezitate 30

Proteinele
Rol in sinteza tesuturilor materne si fetale
In primul trimestru se recomanda 0,66g/kg
corp/zi
In trimestrul II se recomanda 0,88g/kg corp/zi
(aproximativ 20 g proteine in plus zilnic)
in trimestrul III se recomanda 1,1g/kg corp/zi
(aproximativ 25 g proteine in plus zilnic)
Pentru sarcinile gemelare, in a doua parte a
sarcinii se suplimenteaza ratia de proteine cu
25g/zi pentru fiecare alt fat
La mijlocul perioadei de gestatie necesarul
proteic poate ajunge la 100g/zi

Proteinele
Calitativ sau 3 proteine de origine
animala
Surse de proteine: lapte, branza, oua,
carne, peste
Contin aminoacizi esentiali: izoleucina,
leucina, lizina, metionina, fenilalanina,
treonina, triptofanul, valina
aminoacizi ce nu pot fi sintetizati de
organismul uman

Proteinele
Aportul insuficient de proteine - efecte:
- instalarea tardiva a lactatiei sau lapte
de calitate slaba
- mareste riscul de toxicoza gravidica
- creste riscul de aparitie a anemiei
- creste riscul de denutritie atat al
mamei cat si al fatului (influenteaza
greutatea la nastere a fatului) factor
corelat cu mortalitatea perinatala

Lipidele(acizii grasi)
Se recomanda 70-80g lipide/zi
Calitativ lipide vegetale (contin acizii
grasi esentiali 3 si 6) si lipide
animale
Surse de lipide vegetale: uleiurile
vegetale, fructele oleaginoase(nucile,
semintele de in, maslinele etc.)
Surse de lipide de origine animala:
pestele oceanic(somon, sardine,
hering), lapte, branza, unt, oua

Glucidele (carbohidratii)
Pentru mentinerea unui nivel glicemic
constant si pentru a preveni cetogeneza,
se recomanda un minim de 135 175 g
HC
Dieta trebuie sa contina procentual 4560%HC din totalul caloric zilnic
Calitativ glucide complexe care se absorb
mai lent pentru a mentine nivelul glicemic
constant , dar contin si fibre alimentare
(cereale si derivate din cereale, legume
cu frunze verzi si fructe)
Rol in ameliorarea varsaturilor din sarcina
Excesul, dar mai ales consumul de
dulciuri concentrate, conduc la cresterea
greutatii, chiar la obezitate

Fierul

Absorbtia Fe favorizata de: prezenta


vitaminei C (1/2 -1/6 din cantitatea
ingerata zilnic), de nivelul aciditatii
gastrice, de prezenta ionilor de Cobalt si
Cupru
Este necesara suplimentarea aportului de
Fe prin suplimente nutritive
Previne anemia, contribuie la formarea de
rezerve hepatosplenice la fat deoarece
alimentatia nou nascutului in primele luni
de viata este exclusiv lactata.
Surse alimentare de fier: galbenusul de
ou, ficatul, stafidele, spanacul, orezul,
caisele, alunele, fisticul, lintea uscata

Sodiul
Alimentatia obisnuita poate aduce 15g sare
zilnic
Excesul de sare (exces de sodiu) din
alimentatie conduce la: retentie hidrica,
instalarea edemelor, cresterea tensiunii
arteriale si complicatii cardiovasculare,
diminueaza forta de contractie din timpul
travaliului, aparitia nefropatiilor ceea ce ar
necesita supraveghere medicala continua
Regimul hiposodat sever poate conduce la
deshidratare extracelulara si soc postpartum

Sodiul
Se recomanda ca din ultimul trimestru
de sarcina sa se scada consumul de
sare la jumatate din cantitatea
ingerata in trimestrele I si II
Regimul moderat hiposodat are efecte
benefice pentru sfarsitul sarcinii:
dilatarea mai rapida a colului uterin,
scurtarea travaliului, diminuarea
fenomenelor spasmodice etc.

Iodul
Necesar crescut in timpul sarcinii
Deficitul de iod la mama duce la deficit
de iod la fat cu aparitia hipotiroidiei la
nou nascut cu consecinte grave, pana
la retard fizic si mental
In zonele cu gusa endemica se
recomanda suplimente cu iodura de
potasiu, consumul de peste de mare,
utilizarea in tintele dietetice ale sarii
iodate -pentru prevenirea cretinismului

Calciul
Este necesara o suplimentare cu 25-30
g Ca (cantitatea care se regaseste in
scheletul fatului la termen)
Rezervele de calciu ale mamei (tesutul
osos) sunt mari, dar si usor mobilizabile
Aportul suficient usor de realizat din
alimentatie (produse lactate) explica
faptul ca dupa nastere nu se descriu
modificari ale densitatii osoase la mame

Calciul
Aportul insuficient produce:
calcificare osoasa insuficienta,
dezvoltare musculara deficitara, lipsa
rezistentei la infectii, mobilizarea Ca
din dintii si oasele mamei
Absorbtie influentata de vitamina D

Fosforul

Un alt costituent al scheletului, dar si al


membranelor celulare si al acizilor
fosforici
Raportul Ca/P=1=optim
Nevoile de Ca si P cresc in ultimul
trimestru de sarcina
Surse alimentare de Ca si P: laptele si
derivatele din lapte(raportul Ca/P la
lapte=1,4),fructele oleaginoase (nuci,
alune, masline), patrunjelul, apa minerala
naturala, sfecla, cacao, ciocolata
alimente bogate in acid oxalic, pestele,
ouale, cereale, leguminoase uscate

VitaminaA
Necesar pe timpul sarcinii: 6000ui
La gravidele diabetice sau cu
hipotiroidie se recomanda
administrarea de vitamina A ca atare nu
in forma de provitamina A(caroten)
deoarece aceste persoane nu pot
transforma carotenul in vitamina A
Surse alimentare: lapte, branza, grasimi
de origine animala, legume verzi, fructe

Vitamina E

Necesar zilnic 15mg/zi


Surse: grasimile vegetale
Rol antioxidant
Deficitul este foarte rar intalnit

Vitamina K
Necesar zilnic 0,5-1mg/zi
Surse: grasimi vegetale, oua, spanac,
broccoli,varza de Bruxelles, mazarea,
iaurtul
O parte este sintetizata de anumite
bacterii prezente in intestinul uman

Complexul vitaminic B
Surse alimentare: drojdia de bere,
painea integrala, carne, leguminoase
uscate, nucile, alunele, legumele verzi
Deficitul de vitamine din grupul B
produce: oboseala, greturi, crampe care
sunt semne de disgavidie
Vit B6 necesar crescut in sarcina
pentru sinteza aminoacizilor
Vit B12- este necesara suplimentarea
necesarului la femeile strict vegetariene
si chiar lacto-ovo-vegetariene

Acidul folic (vit B9)


Este necesar in cantitati crescute
pentru sustinere diviziunii celulare
pentru a asigura dezvoltarea
tesuturilor atat fetale cat si materne
Surse alimentare: legumele frunze
verzi (stevie, spanac), gulia, cereale,
sucul natural de portocale
Deficitul conduce la aparitia defectelor
congenitale ale fatului, anemia
megaloblastica (in trimestrul III)

Necesarul de lichide

In sarcina cresc ata volulum circulant


sanguin cat si fluidele tisulare
Recomandari: minim 2 l/zi (atentie la
surplusul caloric si de HC adus de unele
lichide)
Hidratarea adecvata reduce riscul de
aparitie a infectiilor urinare, a litiazei renale,
a constipatiei (alaturi de fibrele alimentare)
Hidratarea necorespunzatoare (scazuta)
afecteaza evolutia sarcinii in special in a
doua jumatate contribuind la aparitia
prematura a contractiilor, dar si la o
cantitate scazuta de lichid amniotic.

Inainte de incheiere
Pentru a fi o mamica sanatoasa si pentru a
aduce pe lume un copil sanatos va
recomand sa mancati sanatos( cereale si
derivate din cereale, legume, fructe, fructe
oleaginoase, lactate si derivate, carne si
derivate in cantitatile necesare aportului
caloric)
Aceste alimente trebuie sa fie impartite
astfel: 3 mese principale si doua gustari
Faceti miscare cel putin 30 minute/zi
Statusul nutritional al copilului este direct
influentat de statusul nutritional al
parintilor existent in momentul conceptiei .

S-ar putea să vă placă și