GAP (GOOD AGRICULTURAL PRACTICE) N CULTURILE

FORATE I PROTEJATE

Codul bunelor practici agricole a fost elaborat din dorinta de a proteja resursele de apa
impotriva poluarii cu fertilizanti proveniti din culturile agricole, prin recomandarea celor mai utile
practici, masuri si metode posibil a fi aplicate de catre fiecare fermier.
Codul atrage atentia asupra potentialului negativ pe care ingrasamintele il pot avea asupra
solului prin manipularea si administrarea incorecta a acestora, recomandand o serie de principii generale
de fertilizare rationala.
In scopul prevenirii poluarii mediului inconjurator cu anumiti compusi rezultati la aplicarea
ingrasamintelor sau de la depozitarea necorespunzatoare a acestora, codul recomanda o serie de norme
generale pentru depozitarea si manipularea in bune conditii a ingrasamintelor chimice precum si
cantitatile folosite la hectar.
Codul ofera informatii generale despre amenajarea unei platforme de depozitare a gunoiului
de grajd, acestia gasind informati generale utile privind amplasamentul acesteia si instalatiile tehnologice
utilizate. Perioada de depozitare a gunoiului de grajd se stabileste in functie de particularitatile zonei,
astfel aceasta putand varia de la 4 luni, la 6 luni intr-o regiune mai rece si si cu precipitatii mai abundente.
Aplicarea fertilizantilor cu azot reprezinta o parte importanta din cod, acesta recomandan
cantitatile necesar a fi aplicate, in functie de conditiile din sol, intervalele de aplicare in functie de
perioada de insamantare precum si tehnicile de aplicare a fertilizantilor.
Ingrasamantul chimic utilizat ca baza este greu solubil in apa (superfosfat, sare potasica,
cenusa), incorporarea facandu-se direct in sol, prin asigurarea unui debit de ingrasamant constant si
uniform distribuit. Sunt necesare o serie de precautii atunci cand se efectueaza fertilizarea cu ingrasaminte
chimice:
-Se va evita fertilizarea cu azot toamna
-Fertilizarea cu azot primavara va fi precedata obligatoriu de analize privind rezerva de nitrati
din sol
-Adoptarea unei maxime prudente atunci cand terenul agricol prezinta fenomenul de scurgere
de suprafat; risul este maxim atunci cand terenul este saturat de apa sau inghetat
-Evitarea efectuarii fertilizarii pe soluri lucrate in profunzime
-Evitarea administrarii atunci cand umiditatea este ridicata: pe timp de ceata, burnita sau
ploaie.
In privinta ingrasamintelor organice, momentul aplicarii pe terenul agricol este deosebit de
important, in acest sens codul propunand respectarea unui calendar de interdicte pentru imprastierea
ingrasamintelor si aplicarea de masuri necesare pentru a evita poluarea cu nitrati a cursurilor de apa, a
apelor subterane si a aerului.
NU se aplica ingrasaminte organice si minerale cu azot la distanta mai mica de :
-Minim 5-6m de cursurile de apa (forme solide
-Minim 30m de cursurile de ape (forme lichide si semilichide)
-Minim 100m de captarile de apa potabila
NU se aplica ingrasaminte pe solurile si terenurile:
- Cu panta mare (pe terenurile in panta, arabile, pasuni, fanete, pomi si vii ; ingrasamintele se aplica
numai cu recomnadarea expresa a inspectorului pentru ZVN/ZPN, avand in vedere caracterul special al
fertilizarii terenurilor in panta)
- Puternic inghetat
- Crapat in adancime
- Cu drenuri introduse in ultimele 12 luni

Se evita aplicarea ingrasamintelor organice si/sau minerale:

-Pe timp de ploaie
- Ninsoare
-Soare puternic
- Pe terenuri cu exces de apa
-Pe solurile acoperite cu zapada si inghetate
Aplicarea ingrasamintelor cu fosfor are mai putine restrictii datorita faptului ca in cea mai mare
parte acesta este retinut de sol.
Pentru aplicarea ingrasamantului cu azot, in vederea reducerii pierderilor i a riscului de
poluare a apelor codul recomand unele msuri de agrotehnic general:
- alegerea unor rotaii adecvate, care s asigure meninerea solului acoperit cu vegetaie o perioad
ct mai ndelungat, mai ales n sezoanele umede (toamn, iarn), cu precipitaii mai abundente;
- gestionarea corect a reziduurilor vegetale, mai ales a celor cu raport C/N ridicat;
- limitarea la strictul necesar a lucrrilor de mobilizare a solului.
Fiecare productor agricol trebuie s neleag necesitatea evalurii corecte i urmririi
periodice a necesarului de nutrieni ai plantelor n baza unor previziuni realiste, n funcie de condiiile
tehnologice locale, sol, clima i randamentul scontat al produciei. n acest mod se pot evita excesele i se
pot corecta deficitele de nutrieni. (Cod de bune practici agricole)
In vederea prevenirii poluarii apelor de suprafata si a apelor subterane, cu fertilizanti, in urma
irigatiilor codul recomanda o serie de masuri (interzicerea irigarii gravitationale a terenurilor cu
permeabilitate mare, aplicarea irigarii cat mai uniform posibil, etc)
In acest sens fermieriii sunt indrumati in elaborarea unui plan de fertilizare si alegerea
metodelor de evaluare a necesarului de ingrasaminte din cadrul unei exploatatii agricole.
Codul contine lista zonelor vulnerabile din bazinele/spaiile hidrografice la poluri cu nitrai din activiti
agricole asa cum au fost ele definite la data elabaorarii codului (anul 2005).
ngrmintele - surs potenial de poluare a apei i solului
a) Principii generale privind dinamica ngrmintelor n sol i transferul lor ctre mediul acvatic
(subteran i de suprafa)
n condiiile unei agriculturi moderne care trebuie s ofere cantiti tot mai mari de produse
agricole, n condiiile creterii demografice mondiale, dar i pentru producia ecologic, destinat unui
segment mult mai redus i mai selectiv de pia, o importan major o reprezint orientrile spre o
agricultur durabil.
Stabilirea regimului de nutriie a plantelor constituie o prerogativ din perspectiva evalurii
dozelor de fertilizani care s asigure un optim al nutriiei, cre terii i dezvoltrii plantelor cultivate.
Un ngrmnt poate fi un produs natural sau de sintez, de natur mineral sau/i organic,
simplu sau complex, care se aplic sub form lichid, semifluid sau solid n sol, la suprafa, sau foliar
n scopul sporirii fertilitii solului i asigurrii unei dezvoltri i creteri normale a plantelor.
n practica productorilor de ngrminte i n cea agrochimic se ntlnesc mai multe
procedee de clasificare a acestora dup natura lor:
- ngrminte minerale/anorganice - ai cror nutrieni declarai se gsesc sub form de minerale obinute
prin extracie sau prin procedee industriale fizice i/sau chimice. Cianamida de calciu, ureea i produsele
sale de condensare sau de asociere, precum i ngrmintele care conin oligoelemente chelate sau
complexate pot fi clasate, prin convenie, n categoria ngrmintelor anorganice;

- organic - care conin substane organice i minerale provenite din dejeciile animale, staii de epurare sau
din materiale vegetale. ngrmintele organice pot fi de consisten solid pn la lichid, pot fi
proaspete sau n diferite stadia de fermentare;
- organo-minerale ai cror elemente nutritive cunoscute, sunt simultan de origine organic i mineral i
sunt obinute prin amestecare i/sau combinarea chimic a ngrmintelor sau produselor organice i
minerale
dup modul de obinere:
- ngrminte chimice/de sintez, n care impropriu sunt inclui i unii compui minerali naturali
(fosforitele, salpetru de Chile).
- ngrminte naturale, nelegnd, de regul, produse organice de natur vegetal sau animal, dei pot fi
inclui i compuii minerali naturali.
dup modul de condiionare:
- ngrminte solide (granulate, cristalizate, pulberi, tablete .a.) ;
- ngrminte lichide - n suspensie (ngrmnt bifazic n care particulele solide sunt meninute n
suspensie n faza lichid) i n soluie (clare, care nu conin particule solide n faza lichid).
dup numrul de nutrieni declarai:
- ngrmnt simplu - un ngrmnt care conine, ntr-o proporie care trebuie declarat, doar unul
dintre nutrienii principali (azot, fosfor sau potasiu);
- ngrmnt compus - un ngrmnt care conine, ntr-o proporie care trebuie declarat, cel puin doi
nutrieni principali i care a fost obinut printr-o reacie chimic sau prin amestec sau combinaia acestora;
- ngrmnt complex - un ngrmnt compus, obinut printr-o reactive chimic, prin soluie sau, n
stare solid, prin granulare, care conine, ntr-o proporie care trebuie declarat, cel puin doi nutrieni
principali. n stare solid, fiecare granul conine toi nutrienii n compoziia declarat;
- ngrmnt de amestec - un ngrmnt obinut prin amestecarea uscat a diferitelor ngrminte, fr
nici o reacie chimic;
- ngrmnt foliar - un ngrmnt cu macro i microelemente destinat aplicrii extraradiculare pe
frunziul plantelor.
dup nutrieni:
- principali - exclusiv azotul, fosforul i potasiul;
- secundari - calciu, magneziu, sodiu i sulf
Dezavantajele ngrmintelor lichide sunt:
transportul la distane mari de soluie cu coninut variat de substan activ;
n caracterul sezonier al consumului (are eficien maxim n perioade cu precipita n
ii
reduse);
pH-ul soluiilor (valoarea pH-ului optim este de 6,5-7; la valori mari ale pH-ului de peste 7, se pot
nregistra pierderi de substan activ prin volatilizarea amoniacului);
concentraia n substan activ (s.a.) limitat de temperatura de cristalizare a soluiei i de raportul
N:P2O5 n procesul de neutralizare a acidului fosforic cu amoniac.
Una dintre cele mai importante resurse naturale o reprezint apele dulci, care pe lng utilizarea
ca ap potabil reprezint un principal element economic i de recreere.
Reeaua de ruri, lacuri i zone umede este parte integrant a peisajului contribuind n mod
semnificativ la biodiversitate. Terenul agricol este intersectat de reeaua hidrografic de suprafa, care
dreneaz n acesta i care mpreun cu apele de adncime (acvifere) pot fi vulnerabile la poluare, n
special din surse agricole.

Surse de poluare
Poluarea din activiti agricole poate fi provocat de surse punctuale (poluare punctiform) sau
surse difuze (poluare difuz).
Poluarea punctiform a unui corp de ap (de suprafa i/sau de adncime) provine de la o
singur surs de poluare care poate fi bine localizat (ex.: conduct, cldire etc.).
Poluarea punctiform din surse agricole poate fi provocat de:
-Dejecii animale semilichide i lichide;
-Gunoi de grajd sub form solid;
-Eflueni din silozuri;
-Ape uzate neepurate sau insuficient epurate necolectate;
-Scurgeri din depozite de ngrminte minerale i organice.
Acestea ajungnd direct n corpurile de ap pot duce la poluarea lor i pot afecta viaa acvatic
din apele de suprafa fcndu-le improprii i pentru utilizarea lor ca surse de ap potabil.
Poluarea difuz apare atunci cnd nu poate fi identificat o singur surs de deversare a
poluantului n sistemul acvatic, poluarea corpurilor de ap realiznduse prin mai multe ci.
Activitile agricole pot provoca probleme serioase din punctul de vedere al polurii difuze a
corpurilor de ap ca urmare a pierderilor de nutrieni (azot i fosfor) ctre corpurile de ap de suprafa
i/sau adncime.
Dejeciile animale i resturile vegetale sunt surse poteniale pentru poluarea cu substane
organice. Descompunerea celor mai muli poluani implic consumul de oxigen din ap ameninnd
supravieuirea formelor de via acvatic (plante, peti, nevertebrate).
Efecte
Dejeciile lichide, semi-lichide i solide din fermele de animale precum i efluenii din silozuri
conin cantiti mari de nutrieni. Ptrunderea n corpurile de ap chiar a unor cantiti mici din aceste
substane poate avea consecine grave asupra calitii apei din corpul de ap respectiv i din corpurile de
ap conexe.
Efectul principal al polurii cu nitrai al apelor de suprafa l reprezint eutrofizarea.
Eutrofizarea apelor de suprafa (dulci sau marine) este caracterizat prin creterea accelerat a
algelor i a altor plante acvatice ca urmare a coninutului crescut de compui ai azotului i fosforului n
ap. Ca rezultat al acestui proces, echilibrul organismelor acvatice se deterioreaz diminund n acest mod
calitatea apelor.