Sunteți pe pagina 1din 19
ART Ă FLORAL Ă
ART Ă FLORAL Ă
ART Ă FLORAL Ă
ART Ă FLORAL Ă

ARTĂ FLORALĂ

ART Ă FLORAL Ă
ART Ă FLORAL Ă
ART Ă FLORAL Ă

IMPORTANŢA ŞI ISTORICUL ARTEI FLORALE

ARTA FLORALĂ cea mai dezvoltată ramură a floriculturii, care se ocupă de asamblarea şi compoziţia buchetelor şi aranjamentelor florale;

apărut odată cu dezvoltarea culturilor floricole, încă din timpuri străvechi;

a căpătat valenţe noi în ultimii 20-30, în România;

sunt utilizate atât florile proaspete, cât şi cele uscate sau chiar flori artificiale;

sunt nelipsite din decorul vitrinelor, sălilor de conferinţă, hoteluri, săli de banchete, festivităţi etc;

sunt nelipsite din decorul vitrinelor, s ă lilor de conferin ţă , hoteluri, s ă li
sunt nelipsite din decorul vitrinelor, s ă lilor de conferin ţă , hoteluri, s ă li

se organizează diferite expoziţii cu aranjamente la Bucureşti, Cluj, Baia-Mare, Iaşi, Constanţa;

Bucureşti Hotel Carol Parc (Best Flower 2011) “Fashion and Flowers”, s-au folosit diferite materiale textile, accesorii şi bijuterii în combinaţie cu flori;

arta aranjării florilor domeniu rezervat femeilor, există şi bărbaţi talentaţi;

aranjamentele autorului.

confecţionate reflectă educaţia, personalitatea şi starea de spirit al

ţ i; aranjamentele autorului . confec ţ ionate reflect ă educa ţ ia, personalitatea ş i

femeile au un gust înnăscut, dar este necesară şi cunoaşterea unor principii fundamentale şi tehnici de execuţie;

imaginaţie şi fantezie;

tehnicile artei florale pot fi însuşite şi de către amatori;

de execu ţ ie; imagina ţ ie ş i fantezie ; tehnicile artei florale pot fi
de execu ţ ie; imagina ţ ie ş i fantezie ; tehnicile artei florale pot fi
de execu ţ ie; imagina ţ ie ş i fantezie ; tehnicile artei florale pot fi
de execu ţ ie; imagina ţ ie ş i fantezie ; tehnicile artei florale pot fi
de execu ţ ie; imagina ţ ie ş i fantezie ; tehnicile artei florale pot fi
de execu ţ ie; imagina ţ ie ş i fantezie ; tehnicile artei florale pot fi

de-a lungul istoriei oamenii au folosit florile pentru a-şi exprima sentimentele, pentru a înfrumuseţa mediul sau pentru a sărbătorii diferite evenimente sau ritualuri;

ornarea cu flori a fost folosit şi de către popoarele primitive, iar această artă s-a dezvoltat odată cu evoluţia civilizaţiei unui popor;

informaţii despre decoraţiunile florale apar reprezentate în gravuri, tablouri, tapiserii, sculpturi, poeme etc.

informa ţ ii despre decora ţ iunile florale apar reprezentate în gravuri, tablouri, tapiserii, sculpturi, poeme
informa ţ ii despre decora ţ iunile florale apar reprezentate în gravuri, tablouri, tapiserii, sculpturi, poeme
informa ţ ii despre decora ţ iunile florale apar reprezentate în gravuri, tablouri, tapiserii, sculpturi, poeme
informa ţ ii despre decora ţ iunile florale apar reprezentate în gravuri, tablouri, tapiserii, sculpturi, poeme
informa ţ ii despre decora ţ iunile florale apar reprezentate în gravuri, tablouri, tapiserii, sculpturi, poeme
informa ţ ii despre decora ţ iunile florale apar reprezentate în gravuri, tablouri, tapiserii, sculpturi, poeme
informa ţ ii despre decora ţ iunile florale apar reprezentate în gravuri, tablouri, tapiserii, sculpturi, poeme

primele dovezi provin de la egipteni, fenicieni şi perşi care cultivau şi foloseau trandafirul, crinul, lotusul, mirtul şi zambiladecor morminte, mese festive, vase;

floarea de lotus (Nymphaea caerulea) simbol al divinităţii;

cununi şi ghirlande au fost găsite în mormântul lui Tutankamon, regăsite în majoritatea mormintelor faraonilor;

ş i ghirlande au fost g ă site în mormântul lui Tutankamon, reg ă site în
ş i ghirlande au fost g ă site în mormântul lui Tutankamon, reg ă site în
ş i ghirlande au fost g ă site în mormântul lui Tutankamon, reg ă site în

planta preferată a grecilor a fost dafinul (Laurus nobilis) care se utiliza pentru împodobirea statuilor zeilor, încununarea olimpicilor şi eroilor;

foloseau imense cantităţi de petale de trandafir pentru ornarea paturilor şi pernelor;

vasele de lut utilizate, erau bogat ornamentate cu flori;

petale de trandafir pentru ornarea paturilor ş i pernelor; vasele de lut utilizate, erau bogat ornamentate
petale de trandafir pentru ornarea paturilor ş i pernelor; vasele de lut utilizate, erau bogat ornamentate
petale de trandafir pentru ornarea paturilor ş i pernelor; vasele de lut utilizate, erau bogat ornamentate
petale de trandafir pentru ornarea paturilor ş i pernelor; vasele de lut utilizate, erau bogat ornamentate
petale de trandafir pentru ornarea paturilor ş i pernelor; vasele de lut utilizate, erau bogat ornamentate
petale de trandafir pentru ornarea paturilor ş i pernelor; vasele de lut utilizate, erau bogat ornamentate
petale de trandafir pentru ornarea paturilor ş i pernelor; vasele de lut utilizate, erau bogat ornamentate

romanii au preluat cultul florilor de la greci, foloseau ghirlande de flori pentru întâmpinarea trupelor glorioase;

primele dovezi scrise, despre arta florală, rezultă din opera lui Pliniu cel Bătrân (savant şi înţelept al Imperiului Roman), intitulată Historia naturalis”, în care sunt redate numeroase indicaţii despre împletirea florilor;

redate numeroase indica ţ ii despre împletirea florilor ; împ ă ratul Augustus a înfiin ţ

împăratul Augustus a înfiinţat primele culturi comerciale de flori;

indica ţ ii despre împletirea florilor ; împ ă ratul Augustus a înfiin ţ at primele
indica ţ ii despre împletirea florilor ; împ ă ratul Augustus a înfiin ţ at primele

după căderea Imperiului Roman, obiceiurile privind arta împletirii florilor, au fost preluate şi continuate de către Bizanţ.

bizantinii preferau lucrurile puternic artificializate;

în evul mediu, florile erau folosite pentru ornarea bisericilor şi curţilor regale;

culturile erau îngrijite de preoţi şi călugări;

pentru ornarea bisericilor ş i cur ţ ilor regale; culturile erau îngrijite de preo ţ i
pentru ornarea bisericilor ş i cur ţ ilor regale; culturile erau îngrijite de preo ţ i

arta florală în perioada Renaşterii (1350-1650), s-a dezvoltat sub influenţa cultului religios;

florile erau folosite pentru ornarea bisericilor şi mănăstirilor, dar şi pentru prepararea parfumurilor, medicamentelor şi lichiorurilor;

în dezvoltarea artei florale europene un rol important l-a avut Anglia. Din China au fost aduşi grădinari şi botanişti la curtea regală engleză.

în sec. al XVII-lea apar primele cărţi de artă florală. În perioada victoriană, în şcoli se predau noţiuni de botanică, horticultură şi artă florală;

. În perioada victorian ă , în ş coli se predau no ţ iuni de botanic
. În perioada victorian ă , în ş coli se predau no ţ iuni de botanic
. În perioada victorian ă , în ş coli se predau no ţ iuni de botanic

astăzi, există numeroase “cluburi florale”, care organizează expoziţii şi concursuri de artă florală;

aceste cluburi se ocupă şi de ornarea bisericilor;

cea mai puternică organizaţie de artă florală este RHS (Royal Horticultural Society), care organizează anual expoziţia Chelsea Flower Show;

art ă floral ă este RHS (Royal Horticultural Society), care organizeaz ă anual expozi ţ ia
art ă floral ă este RHS (Royal Horticultural Society), care organizeaz ă anual expozi ţ ia
art ă floral ă este RHS (Royal Horticultural Society), care organizeaz ă anual expozi ţ ia
art ă floral ă este RHS (Royal Horticultural Society), care organizeaz ă anual expozi ţ ia

odată cu dezvoltarea societăţii burgheze, se dezvoltă şi arta aranjării florilor;

stilul Biedermeier* creează furori în arta decorativă, îşi pune amprenta şi pe aranjamentele florale;

aranjamente conice sau rotunde, compacte, în care florile sunt aranjate sub formă de inel;

* Stil Biedermeier se dezvoltă în Germania şi Austria (1815-1848);

sunt aranjate sub form ă de inel ; * Stil Biedermeier → se dezvolt ă în
sunt aranjate sub form ă de inel ; * Stil Biedermeier → se dezvolt ă în
sunt aranjate sub form ă de inel ; * Stil Biedermeier → se dezvolt ă în

influenţa foarte bună, asupra dezvoltării artei florale europene, a avut-o Franţa; numeroase motive florale sunt prezentate în basoreliefuri, porţelanuri, tapiserii;

europene, a avut-o Fran ţ a ; numeroase motive florale sunt prezentate în basoreliefuri, por ţ
europene, a avut-o Fran ţ a ; numeroase motive florale sunt prezentate în basoreliefuri, por ţ
europene, a avut-o Fran ţ a ; numeroase motive florale sunt prezentate în basoreliefuri, por ţ
europene, a avut-o Fran ţ a ; numeroase motive florale sunt prezentate în basoreliefuri, por ţ
europene, a avut-o Fran ţ a ; numeroase motive florale sunt prezentate în basoreliefuri, por ţ
europene, a avut-o Fran ţ a ; numeroase motive florale sunt prezentate în basoreliefuri, por ţ

la sfârşitul sec. al XVII-lea arta florală era influenţată puternic de arta ornamentală japoneză;

aranjamentele florale japoneze (orientale) sau dezvoltat în China şi Japonia;

reprezintă o parte esenţială a vieţii şi are strânsă legătură cu natura;

sunt aranjamente simple şi modeste;

parte esen ţ ial ă a vie ţ ii ş i are strâns ă leg ă
parte esen ţ ial ă a vie ţ ii ş i are strâns ă leg ă
parte esen ţ ial ă a vie ţ ii ş i are strâns ă leg ă
în sec. VI, budismul indian p ă trunde în Japonia, prin China; ş i cultul
în sec. VI, budismul indian p ă trunde în Japonia, prin China; ş i cultul

în sec. VI, budismul indian pătrunde în Japonia, prin China;

şi cultul florilor şi

aranjamentelor destinate templelor budiste;

călugării budişti pregăteau aranjamente florale în vase aduse din China;

culoarea, forma, mărimea şi locul de amplasare a vaselor erau bine precizate;

odată cu el pătrunde

China ; culoarea, forma, m ă rimea ş i locul de amplasare a vaselor erau bine
China ; culoarea, forma, m ă rimea ş i locul de amplasare a vaselor erau bine

primele aranjamente de tip Ikebana, apar într-un templu din Kyoto, unde se înfiinţează prima şcoală de artă florală Ikenobo;

astăzi există peste 20 de şcoli de artă florală, în Japonia, numai la şcoala Ohara studiază peste 1 milion de elevi;

etimologia cuvântului derivă din IKERU – a menţine în viaţă şi BANA (HANA) – floare “floare vie”;

cuvântului deriv ă din IKERU – a men ţ ine în via ţă ş i BANA
cuvântului deriv ă din IKERU – a men ţ ine în via ţă ş i BANA
cuvântului deriv ă din IKERU – a men ţ ine în via ţă ş i BANA

în România, primele demonstraţii de Ikebana s-au făcut în anii 1963-1964;

primul curs de Ikebana a fost organizat, în anul 1982, pentru florărese;

din anul 1994, este prezentată cursul de Ikebana la Universitatea Ioan I. Dalles;

promovarea artei florale în ţara noastră s-a făcut prin intermediul demonstraţiilor şi workshop- urilor de specialitate;

dar şi prin intermediul revistelor: Florist Only şi Casa Lux;

ţ iilor ş i workshop- urilor de specialitate; dar ş i prin intermediul revistelor: Florist Only
ţ iilor ş i workshop- urilor de specialitate; dar ş i prin intermediul revistelor: Florist Only

din anul 2005, la Cluj-Napoca funcţionează Fundaţia “Centrul de artă şi cultură japoneză”, unde se organizează cursuri de Ikebana şi Origami;

în România firme private, care organizează cursuri de perfecţionare de scurtă durată (3-6 luni);

cursurile sunt autorizate de către Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, finalizate cu un „Certificat de Calificare Profesională” de Peisagist – Floricultor.

ă rii ş i Tineretului, finalizate cu un „Certificat de Calificare Profesional ă ” de Peisagist
ă rii ş i Tineretului, finalizate cu un „Certificat de Calificare Profesional ă ” de Peisagist
ă rii ş i Tineretului, finalizate cu un „Certificat de Calificare Profesional ă ” de Peisagist
ă rii ş i Tineretului, finalizate cu un „Certificat de Calificare Profesional ă ” de Peisagist
ă rii ş i Tineretului, finalizate cu un „Certificat de Calificare Profesional ă ” de Peisagist