Sunteți pe pagina 1din 17

Plantele sunt frumoase si decorative, dar fie in gradina fie in casa pot fi, fara stirea noastra, purtatoare

de venin. Si astfel, devin obiect de risc pentru sanatatea in special a celor mici. Atinse sau ingerate, unele plante pot avea consecinte grave. In pericol sunt adultii, dar mai ales copiii care, dupa ce au atins aceste plante obisnuiesc sa-si duca mana la gura. Desigur, nu toate plantele sunt otravitoare, dar sunt multe lucruri ce trebuie stiute cum ar fi, spre exemplu, modalitatea de intoxicare. Iata cateva exemple de plante periculoase. Sunt numeroase plantele veninoase ce intra in categoria plantelor de gradina, pe care le putem cultiva si pe balcon. Este vorba de acele flori care cresc in multe case. Iata-le pe cele mai cunoscute, mai frumoase, dar care isi ascund partile nocive, pe care foarte putini le cunosc.

Azaleea: Este una dintre plantele cele mai cunoscute pe care, macar o data, am oferit-o cuiva cu cele mai bune ganduri sau am primit-o in dar, fara sa stim ca frunzele sale sunt nocive. Se prezinta cu frunze ovale, de culoare verde. Florile de azalee sunt albe sau au diferite tonalitati de roz, rosu sau chiar albastru. Intoxicatia are loc prin ingestia plantei. Tulburari si remedii. Frunzele contin toxine ce pot provoca iritatii ale gatului. Alte simptome: greata, vomismente, diaree. in cazurile cele mai grave, pot provoca convulsii si incetinirea batailor inimii. Daca un copil a inghitit o cantitate minima, medicul va prescrie administrarea de carbon activ. Daca a ingerat o cantitate mai mare, copilul trebuie dus la spital pentru a i se face imediat spalaturi gastrice.

Ciclama: o alta planta de gradina sau de balcon, o floare foarte placuta si atragatoare, cu frunze verzi striate cu arginiu, in forma de inima. Florile pot fi albe, roz, rosii, fucsia. Partea nociva a ciclamei este reprezentata de tubercul, periculos in caz de ingestie. Tulburari si remedii. Raul cauzat de intoxicatia cu ciclama se manifesta prin diaree, dureri abdominale si vomismente. Trebuie apelat imediat la Urgenta unde pacientului i se va administra medicamente anti diareice.

Iasomia: o alta planta care, primavara, infumuseteaza gradinile si balcoanele. Florile de iasomie, de culoare alba, emana un parfum intens si foarte placut. in ciuda acestor caracteristici pozitive, trebuie sa inregistram si toxicitatea plantei, prezenta in boabe. Este vorba de o planta periculoasa mai mult decat altele, pentru copii, prin ingestie. Tulburari si remedii. Baca nociva contine unele toxine ce provoaca tulburari gastrointestinale, cum este diareea. Trebuie apelat imediat la Urgenta. Daca tulburarile persista, medicamentele ideale sunt cele cu functiune anti diareica.

Irisul: poate ajunge la inaltimea de un metru. Florile sale sunt albastre, partea nociva aflandu-se in limfa. Intoxicatia survine doar prin ingestie. Tulburari si remedii.Tulburarile cele mai comune sunt durerile abdominale insotite de diaree, vomismente si greturi. Trebuie apelat la specialisti care, pentru a limita simptomele, pot administra medicamente anti diareice.

Cala: splendida si maestuoasa, aceasta planta de gradina poate fi definita ca un ansamblu de flori minuscule, pozitionate toate una langa alta. Este foarte apreciata pentru albul ei imaculat, dar se stie mai putin ca intreaga planta este expusa pericolului intoxicarii: acesta se poate produce fie prin contact fie prin ingestie. Tulburari si remedii. Daca intoxicatia s-a produs prin contact, se pot produce iritatii locale. Daca insa este vorba de greturi, dureri abdominale, diaree si vormismente, inseamna ca a fost inghitita o anumita cantitate din aceasta planta. Primul pas este anuntarea medicului dintr-un centru specializat care va evalua situatia. Daca este cazul, va administra madicamente anti diareice.

Glicina: face parte din plantele de gradina cataratoare. Se prezinta cu ramuri acoperite cu flori albastre spre violet sau albe. in timpul verii, florile de glicina produc fructe de culoare verde. Florile si semintele de glicina reprezinta partea toxica a plantei. Intoxicatia poate sa se produca doar prin ingestie, deci mare atentie la copii! Tulburari si remedii. Si in acest caz tulburarile sunt standard: vomismente, diaree, greturi si dureri abdominale. Medicamentele antidiareice sunt cele necesare. Evident, sfatul medicului va trebuie respectat.

Zambila: o planta mica dar foarte fumoasa, eleganta si ornamentala, ce prezinta flori in diverse culori, ce emana un parfum inconfundabil. Partea toxica a zambilei este inchisa in bulb, intoxicatia producandu-se fie prin contact fie prin ingestie. Tulburari si remedii. Daca intoxicatia se produce prin contact, simptomul principal este cu siguranta inflamarea si inrosirea zonei respective. Tulburarile gastrointestinale se produc doar daca se inghite o parte din planta. In primul caz, este suficient sa se aplice local o pomada antistaminica, in timp ce in al doilea caz, trebuie anuntat medicul.

Datura (Trompeta ingerilor): se prezinta cu splendide flori in forma de clopot, pendente, de culoare alba. Toata planta se considera a fi nociva, dar numai prin ingestie. Cei mai periclitati sunt copiii si adolescentii. Tulburari si remedii. Raul poate varia de la convulsii la halucinatii, de la greturi la tahicardie, cu manifestarea clara a dilatatiei pupilei. Remediul principal este cel oferit de specialistii de la Urgenta. Medicii stiu sa adminsitreze medicamentele potrivite pentru diminuarea simptomelor. Amintim ca datura, in ultimul timp, a devenit o atractie periculoasa pentru consumum tinerilor aflati in cautarea a noi tipuri de droguri. Pentru ca in aproape orice casa exista cel putin o planta decorativa si cel putin un copil, este necesar sa cunoastem care plante pot fi daunatoare vietii copilului, fie prin parfum, spini sau fructe mici care pot fi inghitite. 3

Pentru a putea recunoaste tipurile de plante toxice si periculoase va recomandam sa va faceti o lista cu denumirea lor si cu o descriere sumara a acestora, bifand bineinteles plantele pe care le aveti deja in locuinta. Informatiile le puteti obtine de la florarie sau din carti de specialitate, si cel mai simplu de pe internet. Astfel toate plantele fie ele otravitoare sau nu, trebuie tinute departe de copii, in sere in care sa nu intre usor, sau pe balcoane, ridicate la inaltime. Trebuie sa-i educati pe copii sa nu manance plantele, chiar daca unele au gust bun si inofensiv ca trifoiul si de asemenea sa nu se joace cu frunzele sau florile lor, pentru a nu se intepa si intoxica. De asemenea sa nu traga de frunzele care atarna ale plantelelor asezate la inaltime pentru a nu se accidenta cu ghiveciul plin de pamant. Daca sunteti pasionat de gradinarit atunci trebuie sa depozitati cu grija toate materialele pentru gradinarit, insecticidele, ingrasemintele, uneltele de gradinarit etc. De asemenea nu lasati ghivecele sau sacii cu pamant fertilizat si pietricele la indemana copiilor pentru a nu se servi din ele. De asemenea incetul cu incetul le puteti explica copiilor diferentele intre plante, ajungand in cele din urma sa-i invatati sa le deosebeasca si sa se fereasca de cele otravitoare. In aproape toate cartile legate de dezvoltarea copilului in primii ani, la capitolul despre prevenirea accidentelor veti gasi o lista cu cele mai periculoase plante din casa si gradina atat pentru copil cat si pentru persoanele adulte.

Begonia

ciclama

Crini

Printre plantele de camera periculoase se numara ciclama Flamingo, Azaleea (Rododendron), filodendronul ( toate speciile, si cele cu frunza rotunda, de sageata si cele cu frunza despicata), Caladium, craciunita ( Poisenttia), leandrul ( nerium oleander), cala ( Zantedeschia), limba soacrei (Dieffenbachia), eucaliptul (eucalyptus globulus), pinul budistilor sau bonsaiul (poddocarpus Macrophyllus), avocado (persea americana), asparagus plumosus, crinul (Lilium), orhideea si begonia. Acestea sunt foarte toxice. Alte plante care trebuiesc evitate in locuinta sunt palmierul Yukka si toti cactusii ( coroana de spini- euphorbia milii splendens, coada sobolanului sau cactus atarnatoraporocactus flagelliformis, cactusul coloana- cereus peruvianus, urechi de iepure- Cactus microdasys, agave americane- Century Plant.

Si iedera ornamentala (hedera) fie ea englezeasca, nemteasca este la fel de toxica ca si cea din gradina. Stim ca multi prefera de sarbatori sa atarne crengute de vasc alb in casa, dar bobitele acestuia sunt foarte periculoase.

caladium

iedera

Foarte periculoase sunt si fructele buchetului coral (Solanum pseudocapsicum), una din cele mai dese cauze de otravire. Daca exista suspiciunea unei otraviri, se va consulta imediat medicul de familie sau pediatru. Nu uitati sa dati amanunte despre denumirea plantei, descrierea ei amanuntita, precum si despre cantitatea ingerata de persoana accidentata. Daca ajungeti la urgenta e bine sa aveti cu dumneavoastra si o bucata din planta respectiva pentru a o arata medicului si pentru a o identifica corect in cazul in care nu va pricepeti la plante otravitoare. Daca exista suspiciunea unei otraviri, se va consulta imediat medicul de familie sau pediatru. Nu uitati sa dati amanunte despre denumirea plantei, descrierea ei amanuntita, precum si despre cantitatea ingerata de persoana accidentata. Daca ajungeti la urgenta e bine sa aveti cu dumneavoastra si o bucata din planta respectiva pentru a o arata medicului si pentru a o identifica corect in cazul in care nu va pricepeti la plante otravitoare.

violeta africana

feriga

ficus

Pentru a evita astfel de cazuri cumparati si puneti in camera copiilor sau in interiorul casei doar plante inofensive de genul violetelor africane (Saintpaulia) de toate culorile, ferigile de camera (Nephrolepis), Crassula (plante cu frunze carnoase si suculente, fara spini) si ficusul ( Rubber trea). Restul plantelor aranjati-le cu grija pe terase, balcoane sau in sere speciale in care accesul sa fie restrictionat in cazul copiilor si animalelor de companie. Exista diverse plante care, desi par inofensive pot face un rau imens. Daca ne gandim bine, fiecare a dat cadou cate un buchetel de ''plante otravitoare'' (branduse sau poate Dieffenbachia, o planta de chiveci). Cateva dintre aceste plante sunt : Brandusa de toamna In special bulbul si semintele plantei contin un alcaloid numit colchicina care este folosit in tratamentul cancerului pielii, gutei, artritelor. Daca insa este folosit incorect sau ajunge din intamplare in organism poate ataca tesuturile si organele, poate paraliza sistemul nervos central si centrii respiratiei, provocand moartea prin asfixiere. foto: Lavinia Rorich

Spanzul Apare pe la inceputul lunii martie si se mai numeste ''iarba nebunilor''. Spanzul este extrem de toxic din cauza unor alcaloizi puternici precum helleborina si helleboreina. Contactul cu radacinile proaspat scoase din pamant poate provoca ameteala, voma, crampe sau chiar lesin. Omagul Este din aceeasi familie ca si spanzul fiind folosit mai demult pentru a fi omorati lupii. Radacinile sale contin aconitina. Simptomele apar la cateva minute dupa contact sau dupa ingerare si se caracterizeaza prin dureri de cap, greata, voma, furnicaturi la degete, slabirea auzului si vederii, ameteli. Pentru un om, doza mortala este de 1 mg de acotinina (circa 2-3 grame de radacini uscate). Are de asemenea si efecte benefice in febra, pneumonie, bronsita, sciatica, reumatism sau nevralgii. Matraguna Frunzele tinere de matraguna sunt bogate in alcaloizi iar acest continut creste in perioada infloririi. Fiind o planta otravitoare, trebuie sa va spalati bine mainile dupa contactul cu aceasta. De asemenea resturile acestei plante ar fi bine sa fie ingropate sau arse. Fructele acesteia nu trebuiesc confundate cu ciresele negre, deoarece produc otraviri mortale. Dieffenbachia Desi numnele acestei plante poate ca nu va spune nimic, ea este foarte cumparata din florarii, fiind o planta destul de iubita. Otravitor la acesta planta este sucul sau. Planta are tendinta de o scapa de frunzele de la baza, pastrandu-si doar un manunchi de frunze in varf. Posesorii o taie pentru a o rearanja si este bine sa foloseasca manusi deoarece operatiile implica un contact direct cu sucul plantei. Toat lumea iubete plantele i aproape fiecare persoan are cte o plant ornamental n locuina sa. De mici am fost nvai s iubim plantele, ns nimeni nu ne-a spus ct de periculoase pot fi. Medicii recomand ca aerul dintr-o camer s fie schimbat la cel puin dou ore, deoarece se adun mirosuri, o cantitate mare de dioxid de carbon ceea ce duce la dureri de cap, ameeli i alergii la persoanele care se afl n aceea camer. n acest caz, plantele filtreaz aerul, absorbind dioxidul de carbon i eliminnd oxigen. Chiar dac plantele au un rol important n viaa noastr, totul se schimb atunci cnd avei un copil. Trebuie s tii c plantele sunt foarte periculoase pentru copii deoarece peste 700 de plante i flori pot provoca mbolnvirea sau moartea copilului. Cea mai bun decizie pe care o putei lua este s nu inei plante sau flori n cas pn cnd copilul dumneavoast trece peste faza de a mnca orice i nelege cnd i spunei c nu este voie. Dac nu v putei despri de planta preferat atunci aezai-o ntr-un loc unde copilul nu are acces la ea i fii foarte atente la bebeluul dumneavoast cnd se joac pe lng plantele sau florile din grdin. nvai-v copiii de mici s nu mnnce plante sau flori, chiar dac unele au gust bun i sunt inofensive ca trifoiul, copilul nu trebuie s se ating de nici una deoarece i cele mai inofensive plante au epi. Plante periculoase: rododendron, filodendron, caladium, crciunia, ciclama flamingo, urechea elefantului, iedera englezeasc, hortensia, eucaliptul, aloe, limba soacre, asparagus, crinul, orhidea, lcrimioarele, narcisele, begonia, toate tipurile de cactus, nemioarul de cmp, muguri de trandafiri, ghioceii, iasomnia, lemnul cinesc ( gard viu), tisa, zambilele, brnduele, mrul dragostei, crizantema etc. Dac copilul s-a intoxicat cu vreo plant mergei de urgen cu el la spital. ncercai s dai medicului ct mai multe informaii despre plant: descriei planta, spunei-i ce parte a plantei a mncat, ce cantitate, i dac putei luai cu dumneavoastr o bucat din plant respectiv. Plantele de munte i cmpie partea I 6

1. Bujorul de munte (Smrdarul) aparine familiei de plante Rhododendron. Crete doar n zona alpin, n tufe, nflorete la sfritul lui iunie nceputul lui iulie, florile emannd un miros plcut asemntor cu cel al viinelor, iar frunzele lui sunt verzi pe tot parcursul anului. Substana, care face ca toat planta s fie toxic, este andromedotoxina, iar strile clinice sunt: senzaie de vom, diaree, crampe. 2. Piciorul cocoului face parte din familia Ranunculaceae i este una dintre cela mai ntlnite plante de pe la noi. nflorete primvara vara i crete la marginea apei, n zonele mltinoase i alpine. Tulpina florii nu crete mai mult de 20-25 cm, florile plantei sunt galbene, roz, albe, rou, roz, orange, armiu iar fruzele au incizii mari pn la nervura median. Substana toxic pe care o conine toat planta este protoanemonin productoare de tulburri digestive. 3. Brndua de toamn: este o plant mic, care are o nlime de 15-20 cm, avnd un bulb compact, oval, acoperit de un nveli brun, gros de 3-4 cm. Frunzele brnduii sunt ascuite, i apar primvara, dup ce floarea a nflorit i a rmas doar fructul de culoare verde. Bulbii i seminele acestei plante conin colchina, care este un alcaloid toxic. n cazul n care ajunge n organism,doar 20 40 mg sunt suficiente pentru a ataca esuturile i organele, paraliznd sistemul nervos central i centrii respiratorii, provocnd moarte prin asfixiere. 4. Neghina: crete, mai ales, n culturile de gru. Deoarece este o plant cu semine negre, toxice care, uneori, sunt mcinate mpreun cu grul, poate da finii un grad de toxicitate. Substanele toxice, care se gsete n aceast plant, sunt agrostemin i githagina. Ele pot produce: grea, vrsturi, diaree, hipersalivaie, convulsii, tulburri respiratorii, hipotermie. Planta are o tulpin nalt, frunze lungi, iar florile sunt de culoare rou-purpuriu. 5. Mtrguna (cireaa lupului) este o plant erbacee, care nflorete n lunile iunie august, avnd o tulpin cu o nlime cuprins ntre 50-150 cm, frunze ovale i flori de culoarea violacee brune. ntreaga plant este otvitoare, coninnd alcaloizi, iar numrul lor crete n perioada n care planta nflorete. Fructele nu trebuie confundate cu cele ale cireului, deoarece sunt cele mai toxice prti ale plantei care produc, chiar, moartea. Plantele cu bulbi Pe ct de frumoase sunt aceste plante, pe att pe periculoase sunt, deoarece bulbii lor sunt foarte toxici. 1. Laleaua: este o plant cu bulbi, avnd flori cu o gam larg de culori, nflorete primvara i este ntrebuinat pentru decorarea parcurilor, grdinilor i apartamentelor. Bulbul florii are un diametru cuprins ntre 2-4 cm, rotund la baz i ascuit la varf. Frunzele cresc de la suprafaa solului pn la jumtatea tulpinei. Primele frunze sunt alungite, mari, cu marginea ondulat sau chiar ndoit, iar urmtoarele frunze sunt mai mici mai nguste. Tulpina are o nlime cuprins ntre 5 cm-1m, n funcie de specie, i se termin la vrf cu o floare mare, n form de clopoel, cu 6 petale rotunde sau ascuite. Fructul este sub form de capsul alungit, plin cu semine de culoare cafenie. Culoarea florii este foarte variat: de la alb pn la negru. Semnele clinice sunt: vom, diaree i hipersalivaie. 2. Lcrimioara: face parte din familia Liliaceae, nflorete n perioada aprilie-mai i crete n pduri de foioase, tufiuri de lunci, cmpie, munte sau n grdin. n aprilie mai, din mijlocul frunzelor pornete tulpina care are o nlime de 10-24 cm i care are o inflorescen, cu flori globuloase, de culoare alb, miros plcut. Florile, n numr de 13, atrn ca nite clopoei. Pe lng bulbi toxici, toate prile florii sunt toxice, iar simptomele intoxicaiei, n prima faz sunt: grea, vrsturi i colici intestinale.

3. Begonia : datorit formelor, culorii de frunze i flori, sunt cele mai cutate flori pentru nfrumusearea grdinilor i apartamentelor. Begonile au tulpini verzi armiu, suculente i au o nlime cuprins ntre 13-35 cm. Frunzele sunt crnoase, ovale, neregulat dinate. Florile sunt grupate cte 5-10, n funcie de specie i nfloresc aproape continuu i fructele sunt asemntoare cu nite capsule de culoarea roie. La begonie, frunzele i bulbii sunt toxici. Semnele intoxicaiei sunt: tulburri cutanate i respiratorii, diaree i vrsturi. Plantele cu bulbi partea II Alcaloidul este o substan organic, de origine vegetal, rezultat n urma metabolismului secundar al plantelor. Aceti alcaloizi dau reacii diferite asupra animalelor i oamenilor, de cele mai multe ori de natur toxic i au aciuni diferite asupra organismului: tulburri gastrointestinale, tulburri neurologice, depresie respiratorie, efecte neurotoxice centrale, i farmacodependen. 1. Narcisa: face parte din familia Amaryllidacee, este o plant bulboas, originar din Bazinul mediteranian, care rezist foarte bine afar, iarna i la condiiile de clim din ara noastr. nflorete n lunile martie, aprilie, mai. Bulbul narcisei are diferite forme, diametru cuprins ntre 2,5 cm i 5 cm i are culoarea de glbui spre brun nchis. Frunzele sunt liniare, ascuite spre vrf i au o nlime de 10-20 mm. Tulpina floral ajunge pn la 40 de cm i prezint la vrf o floare sau mai multe. Fiind un gen care cuprinde mai multe specii, florile sunt variate. Prile toxice a narcisei sunt: tijele, florile i bulbii. Aceste pri conin multe substane alcaloide care provoac stri de somnolen, tulburri ale sistemului digestiv, convulsii, hipotensiune i aritmie. 2. Crinul: originar din zonele tropicale i subtropicale, este o floare care nflorete o lung perioad de timp. Crinul are o tulpin erbacee, frunze subiri, liniare, strlucitoare, lungi de 80 cm; flori asemntoare cu o umbrel (3-5 cupe florale) i cu un miros plcut i puternic, de culoarea roz,alb sau rou. Substana toxic este necunoascut. Intoxicarea cu aceast plant produce stri de vom, colaps renal, lein i com. 3. Zambila: aceast plant are un numr foarte mare de specii, are originea n Orientul i Regiunea Mediteranean. Zambila nflorete primvara, atinge o nlime de 20-30 cm, are o tulpin dreapt, simpl, suculent, care se termin cu flori foarte frumos mirositoare, de culoarea roz, alb, roie, galben i albastr. Fructul este o capsul sub form de glob, care conine seminte rotunde i negre. Aceast floare conine alcaloizi diferii, iar semnele clinice sunt: vom nsoit de sngerri i stri depresive. 4. Irisul: originar din regiunile temperate ale Asiei, America de Nord, Europa i nordul Africii, este un gen care cuprinde mai mult de 300 de specii. Iriii nfloresc n mai-iunie, are o nlime cuprins ntre 15 cm-120 cm, n funcie de specie, iar floriile lor sunt deosebit de frumoase, au un miros delicat i culori variate: albastru, violet, glbui, rou, roz. Planta este toxic att n stare verde ct i uscat, dar alcaloidul nu este identificat. Semnele clinice: vom nsoit de sngerri, diaree, hipersalivaie, dureri abdominale i stri depresive. 5. Gladiola: denumit n antichitate planta victoriei, este descris ca o plant cu tulpini nalte de pn la 150 cm, care se termin n vrf cu un spic floral, pe care se afl n jur de 20 de flori mari, colorate de la alb la purpuriu. Frunzele au form de sabie, cu nervuri paralele. Alcaloidul nu este identificat. Semne clinice: stri de vom nsoite de sngerri, diaree, stri depresive, dureri abdominale i hipersalivaie. Plantele de munte i cmpie partea II

1. Spnzul (trandafirul de Crciun): este o plant erbacee, originar din Europa i estul Asiei. Acest gen de plant cuprinde doar 20 de specii, rezistente foarte bine la nghe, nfloresc primvara devreme i cresc la marginea pdurilor. Rdcina plantei este foarte puternic i bine nfipt n pmnt, tulpina este dreapt i are o nlime cuprins ntre 35-50 cm, iar frunzele apar odat cu florile i cad n momentul n care floarea se vetejete. Toat planta este otrvitoare, n special rdcinile ei proaspet smulse din pmnt. Helleborina i helleboreina sunt alcaloizii care pot produce stri de ameeal, stri de vom, vom, dureri abdominale i lein. 2. Omagul (mrul lupilor): considerat ca fiind una dintre cele mai toxice plante de la noi din ar, aparine familiei Ranunculaceae, caracterizat ca fiind o plant cu o tulpin dreapt i rigid, pe care se gasesc frunze scurte, n numr de 5 i sunt puternic divizate. Florile sunt de o culoare albastru violet i sunt dispuse n racem. Omagul are o nlime cuprins ntre 10-60 cm i o ntlnim, n special, n zonele de munte i cmpie. Planta conine mai muli alcaloizi: aconitina (cel mai toxic alcaloid, care poate produce, chiar, moartea, doza mortal fiind de 2-5 mg), napelina i benzilaconitina. n tuberculi se gasesc alcaloizi, n proporie de 0,3-2%, n frunze 0,1-1%, iar n semine 0,1-1%. Semne clinice: hipotermie grav, senzaie de sufocare, vom, diaree, slbirea auzului i a vederii, scderea tensiunii arteriele, tulburri de ritm cardiac, stri de ameeal, dureri de cap, gt i spate, asfixiere. 3. Stirigoaia sau steregoaia: face parte din familia Liliaceae i este o plant peren, care crete pe punile montane, fnee sau poieni. Planta ajunge la o nlime de 2 m, avnd o rdcina groas, tulpin cilindric, frunzele de la baza plantei au o lungime de 30 cm, iar florile sunt de culoarea alb verzui, dispuse n racem. Toat planta este toxic, dar concentraia cea mai mare este n rizom i n planta tnr. Toxicitatea plantei nu dispare nici cnd aceasta este uscat. Alcaloizii aflai n aceast plant sunt de 2 tipuri: jerveratrum i cerveratrum. Semne clinice: vom, diaree, hipersalivaie, paralizeaz centrul respirator i cel locomotor nervos. Stirigoaia este considerat o plant foarte toxic deoarece doar 2 g de drog, poate determina, la un adult, o intoxicaie mortal. Avei foarte mare grij, cnd ieii cu copiii, la o plimbare, n pdure sau mergei pentru un week-end la munte. Nu-l lsai s ating nici o plant deoarece sunt foarte periculoase i lista plantelor care conin substane toxice este foarte mare. Plantele de apartament partea II 1. Crotonul: este o plant arbustiv, adus din Malaezia i Austria, i este foarte des ntlnit n apartamente i birouri datorit frunziului deosebit de bogat n culori: rou, verde, roz, violaceu, portocaliu i galben. La aceast plant, frunzele sunt cea mai spectaculoas parte a ei. La nceput, ele sunt verzi, apoi i schimb culoarea n galben, portocaliu sau n celelalte culori. Forma frunzei este oval sau lobat, iar florile care apar n perioada decembrie mai, nu reprezint nici un interes decorativ. Rdcina, seva i frunzele sunt toxice. Ele conin un lapte otrvitor care, dac este ingerat, provoac iritaii la nivelul cavitii bucale, urmate de vom, diaree, senzaia de arsur. 2. Clivia: este o plant erbacee, originar din sudul Africii, foarte asemntoare cu crinul, de culoarea oranj, cu tulpina groas i scurt, frunze lungi(50-60 cm) i liniare, late (4-5 cm) , lucioase, avnd o culoare verde nchis sub form de evantai. 9

Toate prile plantei sunt toxice, coninnd cantiti mici de alcaloizi. Semne clinice: hipersalivaie, grea, vom, diaree, si dac planta este ingerat n cantiti mari, ea poate s produc paralizie. 3. Iedera: acest gen cuprinde 7 specii originare din sudul Europei. Planta este un arbust agtor, fixndu-se pe obiecte cu ventuzele de pe radcinile ei aeriene. Frunzele sunt persistente, heterofile, coriacee, florile sunt mici, umbelate, de culoarea alb verzui i nfloresc toamna. Iedera crete n pduri i este cultivat n parcuri i grdini pentru decorarea exterioarelor, dar, n ultima perioad, aceasta plant i-a fcut loc i n apartamentele noastre, ocupnd primul loc printre plantele volubile datorit frunzelor care au o frumusee aparte. Frunzele sunt otrvitoare, coninnd alpha hederin, substant care provoac vom, diaree, convulsii, tulburri cardiace iar dac este ingerat n cantiti mai mari, chiar paralizie. 4. Rhododendron: originar din estul Asiei, cuprinde 1000 de specii de arbori i arbuti. Florile sunt viu colorate, mari i nfloresc n martie mai. Frunzele sunt sub form de lance, iar dimensiunile pot varia de a 1-2 cm pn la 100 cm. Toate prile sunt otrvitoare la aceast plant, andromedotoxina este substana care produce vom, diaree, hipersalivaie, hipertensiune, diaree, crampe, probleme cardio-vasculare, com. 5. Leandru: face parte din familia Apocynaceae i este un arbust foarte ndrgit datorit frumosului su aspect. Tulpina leandrului are o nlime cuprins ntre 1,5 m i 2 m, frunzele, asemntoare cu cele de mslin sau salcie, sunt lanceolate, dure, de culoarea verde oliv, iar florile sunt simple sau duble i grupate n ciorchine, divers colorate: alb, roz, galben, portocalii i roii. Planta conine urmtoarele substane toxice: oleandrina, oleandrozida, neriozida i glicozide cardiotozice, care provoac vom, diaree, hipotermie, com i deces. Plantele de apartament partea I Plantele de apartament sunt benefice vieii noastre deoarece purific aerul din locuin , dar majoritatea provin din climate tropicale unde 90% din plante sunt otrvitoare. Plantele toxice devin o problem, n cazul n care avei copii sau animale n cas. Unele dintre ele pot cauza doar iritaii ale pielii, n timp ce altele pot produce moartea. 1. Dieffenbachia: este originar din America tropical i acest gen cuprinde 30 de specii care nlimi ce variaz ntre 35 150 cm. Dieffenbachia este o plant de ghiveci, care ne decoreaz birourile i apartamentele de foarte muli ani. Are tulpini scurte (40 -70 cm) i groase pe care se gsesc multe frunze verzi, galbene sau ptate care dau acestei flori o frumusee aparte. Toate prile plantei sunt otrvitoare, inclusiv sucul ei, care conin cristale de oxalat de calciu. Primele simptome ale acestei intoxicaii sunt: umflarea gurii i a gtului, apoi senzaia de arsur i stri de vom. Glandele salivare se inflameaz i acestut lucru face ca persoana care a ingerat drogul s aib dificulti la nghiire sau s nu poat vorbi cteva zile. Dac copilul dumneavoastr doar a atins planta, mergei repede i splai-l pe mini deoarece i simpla atingere a plantei produce iritaii. 2. Aloe vera: unele specii, la noi, sunt considerate ca fiind plante medicinale dect plante de apartament. Aloe vera este o plant peren, asemntoare cactuilor, originar din Africa tropical sau meridional, este un gen care cuprinde peste 200 de specii. Crete n zonele cu climat cald i are mai dou forme: nalte i pitice. Cele nalte se planteaz n grdin, iar cele pitice sunt plante de apartament. Frunzele, crnoase, sub form de lance i cu margini dinate, n numr de 12- 15, sunt dispuse pe tulpin n spiral. Florile sunt asemntoare cu cele de zambile, au culoarea roie galben. Substana toxic a acestei plante este saponina, care se gsete n seva. Dac dorii s folosii aloe vera ca o plant medicinal trebuie s ndeprtai aceast sev galben, foarte toxic, care produce vom, diaree, anorexie i stri depresive.

10

3. Ciclamenul: ocup primul loc, ca fiind cea mai des ntlnit i frumoas plant ornamental cultivat n ghivece, n anotimpul de iarn. Este originar din Bazinul mediteranean, crete n regiunile muntoase, pe pmnt calcaros, printre frunze sau pietre.Tulpina este un tubercul ngropat n argil, la 10 15 cm adncime, care la nceput este oval i apoi capt o form alungit. Rdcina pornete din mijlocul tulpinii i are 20 25 cm lungime. Frunza pornete din tubercul, este verde i are form de inim. Florile, n afar de culoarea galben, pot avea toate nuanele de culori i pot fi unicolore sau pot s prezinte dou culori. Toate prile planeti sunt toxice, dar fiecare conin o cantitate mai mic sau mai mare de substane toxice. Frunzele i tulpina nu sunt foarte toxice, n schimb bulbii i rizomii prezint cel mai nalt grad de toxicitate care poate provoca coma. Substana toxic este ciclamina, iar primele semne ale intoxicaiei sunt: vrsturi, dureri la nivel gastrointestinal, diaree, ameeli i crampe. Fii foarte atente dac avei o asemenea floare n cas, deoarece doar doi tubercului sunt suficieni pentru a produce probleme serioase copilului dumnevoastr. Plante care contin substante otravitoare sau care afecteaza pielea Cele mai puternice otravuri care exista n lume au provenienta vegetala. Rare ori printre plantele de camera se pot afla plante extrem de otravitoare, cu care cndva locuitorii padurilor tropicale si trimiteau dusmanii la moarte. Totusi, unele specii contin substante care pot provoca usoare ameteli, pna la otravire, daca se ingereaza cantitati mari. Alte specii provoaca mncarimi ale pielii, daca le atingem. Oricum, multe din plantele cultivate nu mai sunt demult att de periculoase cum erau stramosii lor crescuti n stare de salbaticie. Ciubotica cucului provoaca unor persoane reactii alergice ale pielii, desi plantele nu sunt otravitoare. n cultivarea acestor plante trebuie sa se tina cont de unele masuri de precautie, care va pot scuti de eventuale surprize neplacute. Atta timp ct n casa sunt copii mici, trebuie sa se renunte la plantele periculoase. Deseori pericolul exista n fructele mici, pe care copii le duc la gura. Este valabil ndeosebi pentru fructele buchetului coral (Solanum pseudocapsicum), una din cele mai dese cauze de otravire. Daca exista suspiciunea unei otraviri, se consulta imediat medicul. Nu uitati sa dati amanunte despre denumirea plantei vinovate", precum si despre cantitatea ingerata de persoana accidentata. Animalele de casa, ndeosebi pisicile si pasarile, ataca ocazional plantele de camera. De aceea trebuie supravegheate cu atentie. Daca umblati la plantele otravitoare, purtati ntotdeauna manusi protectoare de plastic care dupa utilizare se vor spala cu apa. Sursa: "Horticultura alternativa si calitatea vietii", Ed. GNP Minischool, Bucuresti 2003

1. Acalifa 2. Crin de camera 3. Dieffenbachie 4. Floarea flamingo

Acalypha Clivia miniata Dieffenbachia sp. Anthurium scherzerianum 11

5. Frunze colorate 6. Sparanghel ornamental 7. Tufisul minunat

Caladium bicolor-hibrid Asparagus sp. Codiaeum variegatum pictum

Plantele de interior se regasesc in fiecare casa. Le folosim fie ca element de decor, fie pentru ca dorim sa aducem o parte din natura in caminul nostru. Multi sunt cei care spun ca in orice spatiu inchis trebuie sa existe o "pata" verde, benefica pentru starea lor interioara. Astfel, sanatatea noastra este influentata de prezenta si de alegerea inteleapta a acestor plante de interior.

Articole similare Sfaturi de gradinarit pentru incepatori Iedera - o planta benefica pentru casa ta Idei eco pentru curatat casa Cum sa creezi iluzia unei incaperi mai mari Igrasia - pericolul din casa noastra

Iata cateva dintre plantele ce iti pot imbunatati starea sanatatii: Palmierii 12

Ferigile Crinul pacii Ficusul Asparagus Iedera Bromeliad Plantele curata aerul, ajutandu-ne sa respiram mai bine "Pastila de natura" din casa poate absorbi dioxidul de carbon sau alte substante provenite de la zugravit, mobila, semineu, soba, vopsit, parfumuri etc. Acestea dau reactii foarte diverse cum ar fi : dureri de cap, ameteala, probleme respiratorii sau iritatii cutanate. Plantele de interior functioneaza ca si un filtru, scapandu-ne de toxinele daunatoare din aer. Unele boli pot fi ameliorate cu ajutorul plantelor de interior Cei care au astm bronsic ar trebui sa tina in casa plante care sa ii ajute sa respire mai bine ( in cazul in care nu au alergie la plante sau flori, fiind cunoscut faptul ca astmul bronsic poate fi insotit de diverse alergii). De asemenea, tusea, durerile de gat, oboseala, stresul sau raceala, toate pot fi ameliorate cu ajutorul acestor plante. Plantele de interior, pastila noastra de creativitate si de entuziasm In marile companii gasesti foarte multe plante de interior. Pe orice birou trebuie sa stea o planta sau o floare care sa ne inveseleasca ziua si sa ne improspateze aerul pe care il respiram, mai ales daca lucram in fata calculatorului. Totusi, prezenta plantelor la locul de munca tine mai mult de creativitatea pe care acestea ne-o transmit. Studiile arata ca o persoana inconjurata de plante va fi mult mai productiva. Atentie! Exista plante periculoase pentru copilul sau animalul tau! Chiar daca multe din plantele de interior sunt benefice, ar trebui sa ne informam ceva mai mult, in cazul in care avem copii sau animale de companie. Trebuie sa stii ca unele plante pot fi periculoase pentru ei. Fii atent la plantele cu boabe, pentru ca acestea sunt de cele mai multe ori toxice iar copiii si animalele tind sa le manance ( simptomele sunt dureri de stomac, arsuri, varsaturi etc.) Aceasta atentionare este valabila si pentru gradina ta. In cazul in care ai in fata casei tufisuri sau plante cu boabe ar fi mai bine sa te interesezi, iar daca sunt toxice sa le tai. Dintre plantele sau florile toxice mentionam : Amaryllis( doar bulbul) Azalea-toata planta Caladium-toata planta Crizantema-tulpina si frunzele Trompeta ingerilor-toata planta Narcisa galbena Vascul-bobitele Asadar, plantele de interior sunt benefice, colorandu-ne viata, dar protejandu-ne si sanatatea. Trebuie sa fim precauti doar in cazul in care ele implica un risc pentru copilul sau animalul nostru de companie. Fice ca sunt in gradina sau in apartament, plantele cele mai frumoase pot fi periculoase atat pentru copiii tai, cat si pentru animalele de casa. Plantele otravitoare pot fi periculoase daca sunt ingerate sau daca sunt atinse. 13

Daca nu stii exact ce tipuri de plante ai in gradina sau in casa, trateaza-le pe toate ca si cum ar fi otravitoare. Iata cateva exemple de plante otravitoare: Aloe Vera Aceasta planta cu tepi si-a castigat popularitatea datorita renumelui ei de planta medicinala, insa ai grija! Consumata in exces, poate dauna stomacului. Este indicat sa se consume siropul acestei plante procurat de la farmacii sau de la plafar. Nu este indicat sa iti prepari singura tratamente pe baza de aloe. Untisorul (planta cu flori galbene-aurii si cu frunze in forma de inima) Creste in foarte multe gradini, fiind o planta care se adapteaza usor oricaror conditii. Consumate in exces, frunzele acestei plante pot crea grave probleme sistemului digestiv. Crizantemele Fie ca le facem cadou, sau le crestem ca plante de gradina, frunzele si semintele acestor flori pot cauza iritatii ale pielii. Narcisele Frumoasele flori galbene pe care le daruim prietenelor si mamelor noastre de ziua femeii, pot cauza diaree, greata si varsaturi daca sunt ingerate. In trecut, ele erau recunoscute ca plante otravitoare. Boabele de soc Copiii folosesc aceste bobite pentru a se juca. Ele pot cauza iritatii ale stomacului, de aceea, ai grija ca cei mici sa nu se joace cu aceasta planta. Deditelul (planta erbacee otravitoare cu frunze paroase si cu flori mari albastre-violete) Aceasta floare este plantata in gradini de multe generatii si aproape toata lumea stie ca este otravitoare. Poate cauza batai neregulate ale inimii, ameteli si greata. In anumite cazuri, poate fi fatala. Zambilele Zambilele sunt plante care se intretin usor si au flori foarte frumoase. Insa ai mare grija! Daca sunt ingerate pot fi fatale.

14

Filodendron Plantele de interior, prin faptul ca atrag chi-ul, il dirijeaza si il recircula prin camere, au un efect relaxant si calmant.Pentru o dezvoltare armonioasa a plantelor de interior, este necesar ca acestea sa fie sadite in pamant de flori, care sa fie inlocuit periodic la sase luni. Acest lucru contribuie in special la inlaturarea substantelor toxice din pamant, care nu pot fi distruse sau neutralizate de catre bacterii.

Dracaena Cele mai potrivite plante pentru interioarele locuintelor sunt cele care au frunze rotunde, asa cum sunt filodendronul, pana-zburatorului, crizantema, dracaena, kalanchoe etc.

Kalanchoe Nu sunt indicate si trebuie evitate toate plantele care au frunzele lungi, drepte si ascutite la varf, asemanatoare cu lamele sabiilor sau cutitelor, precum este yucca. Aceste plante, in tentativa lor de autoaparare, creaza un atac discret asupra tuturor oamenilor aflati in miscare provocand o stare tensionata, de disconfort.

15

Yucca Tot o planta care trebuie evitata este dieffenbachia. Aceasta are o seva toxica, motiv pentru care nu este indicat sa fie tinuta in casa. Trebuie cunoscut faptul ca exista plante decorative care, in anumite conditii devin daunatoare. Din aceasta categorie fac parte ficusii benjamini si ferigile.

Dieffenbachia Ficusii benjamini (si toate plantele din familia lor) nu trebuie amplasati in dormitor sau in apropierea persoanelor care sufera de astm sau de bronsita. In preajma unei surse de caldura, ficusul se infierbanta si emana gaze toxice care pot declansa crize de astm. Cu toate acestea, plantele din familia ficusilor pot fi amplasate fara nici o grija in zonele mai reci. Ferigile nu sunt potrivite pentru interiorul locuintelor deoarece cauzeaza frecvent crize de astm si bronsita. In schimb, pot fi amplasate foarte bine in gradina sau pe balcon.

Ficus Benjamin Plantele din familia bambusului absorb mult chi din aer. Din acest motiv nu este indicat sa fie tinute in locuinte. In continuare sunt enumerate unele toxine, locul in care se gasesc, problemele de sanatate pe care le cauzeaza si plantele care le pot absorbi eficient si le pot neutraliza: 1. Benzol se gaseste in: fumul de tigara, benzina, tesaturi sintetice, mase plastice, cerneluri si uleiuri, detergenti. poate provoca: iritatii dermice si oculare, inapetenta, oboseala. 16

plantele care absorb toxina purificand aerul: crizantema, dracaena, gerbera, iedera, marginata, spathiphyllum 2. Formaldehida se gaseste in: covoare, mobila, hartie, detergenti. poate provoca: dureri de cap, inflamari oculare, probleme pulmonare, oboseala. plantele care absorb toxina purificand aerul:aloe vera, filodendron, iedera, crizantema, spathiphyllum. 3. Tricloretilena se gaseste in: cleiuri, cerneluri si uleiuri, emailuri, lacuri, solventi chimici. poate provoca: cancer la ficat, leucemie. plantele care absorb toxina purificand aerul: crizantema, dracaena, gerbera, marginata, spathiphyllum.

17