Plante salbatice comestibile la inceput de

primavara
Hrana pe care o avem azi pe tarabe este o selectie scurta si slaba din tot ceea ce Natura ne-a lasat pentru
a ne hrani trupul si sufletul. Cu putina cercetare si educatie putem redescoperi plantele comestibile
aflate peste tot in jurul nostru, multe dintre ele cu un gust si o aroma fabuloasa, care ne vor face sa ne
re-indragostim de tot ce e cu adevarat natural.
Viul cu viu se hraneste. Aceste plante salbatice pastreaza in ele informatia genetica de mii de ani,
nefiind alterate sau “imbunatatite” pentru consum. Astfel, pe langa un gust bun beneficiem si de o
nutritie adevarata, care ne hraneste celulele cu viata.
Iata, astfel, pentru curiosii si iubitorii de Natura, totodata, o lista de plante salbatice comestibile pe care
le putem culege si gati la inceput de primavara:

1. Urzica (Urtica dioica – Urzica mare)

Incep lista cu regina plantelor salbatice comestibile. Urzica a fost si este utilizata pe tot teritoriul
Romaniei intr-o multitudine de retete, fiind totodata planta de leac si de uz gastronomic. Cum mai
demult nu exista o diferenta mare intre uzul gstronomic si uzul plantelor de leac, astazi mai intalnim
cateva plante care cad sub aceasta categorie.
O intalnim in lastarisuri, la marginea padurilor, in livezi si zone umbroase, umede,
deseori preferand solurile ingrasate natural de prezenta umana sau animala.
Retete cu Urzica gasiti aici.
Perioada de recoltare: sfarsitul lui februarie – noiembrie, uneori pana la prima zapada
 2. Papadia (Taraxacum officinale)

Putem intalni Papadia mai peste tot, indicat fiind sa o culegem din locuri curate: poieni, fanete, gradini,
etc. Primavara frunzele tinere de papadie nu sunt inca atat de amare, putand fii consumate in salate
proaspete, supe, fierturi, sucuri, ceaiuri, etc. Datorita compusilor sai bio-activi stimuleaza digestia si
echilibreaza problemele digestive, fiind detoxifianta si diuretica.
Retete cu Papadie gasiti aici.
Perioada de recoltare: martie-aprilie

3. Lastarii de Papura (Typha Angustifolia si Typha Latifolia)

Papura o gasim in locurile apoase, umede, pe marginea baltilor, lacurilor si apelor lin curgatoare.
Papura este o planta foarte versatila, locuitorii satelor din Delta Dunarii oferindu-i numeroase
intrebuintari, de la planta gastronomica, hrana pentru animale, planta medicinala, de uz estetic si
foarte des utilizata ca si material de constructii si de impletituri.
Uzul ei gastronomic incepe primavara cand rizomii si lastarii proaspeti se recolteaza si se soteaza in
unt, sau se folosesc in diverse mancaruri, precum un sparaghel. Acestia se mai pot recolta pana vara
tarziu, pastrand doar partea frageda de la baza mladitelor.
Florile se recolteaza la inceputul verii sau primavara tarziu, desfacand frunzele crescute cilindric in
jurul lor. Se recolteaza atat florile de tip masculin cat si cele de tip feminin, ambele avand un gust
delicios, asemanator porumbului. Se consuma crude, in salate, sau sotate.
De la Papura se mai consuma si polenul. Spre mijlocul verii inflorescentele masculine produc o
abundenta de polen galben care poate fi colectat si consumat crud, in iaurt, sucuri de fructe, salate sau
cereale. Cu polenul de papura se ingroasa supele, sosurile sau se poate adauga in preparatele pe baza de
faina. Pentru colectare se foloseste o punga de hartie, se apleaca varful papurei si se scutura polenul. Se
pastreaza intr-un loc racoros, ferit de umezeala.
Ultima parte a papurei, radacina, se recolteaza de vara pana la urmatoarea primavara, practic se poate
recolta pe tot parcursul anului. Aceasta se foloseste pentru a se extrage faina de papura, un inlocuitor
bun pentru grau, in orice reteta.
Papura este un atiseptic natural, popoarele americane folosind-o pentru tratarea ranilor si a infectiilor.
Substanta gelatinoasa aflata intre frunze se foloseste pentru dezinfectarea ranilor mici. Acest jeleu este
totodata un analgezic puternic, putand fi ingerat sau aplicat local pentru a usura durerile si inflamatiile.
Fiind un coagulat eficient, preparatele pe baza de papura echilibreaza menstruatiile abundente,
ameliorand anemiile.
Retete cu papura gasesti aici.
Perioada de recoltare: martie-octombrie

4. Varfurile tinere de hamei (Humulus Lupulus).

Hameiul este o planta cataratoare, pe care o intalnim in lunci, paduri, si uneori pe garduri, unde-i place
foarte bine. Mult-cunoscut pentru bautura acidulata, care face deliciul romanilor de pretutindeni,
varfurile tinere de hamei sunt folosite inca si in bucataria populara romaneasca, gatite
precum sparanghelul, sotate in unt, murate, sau adaugate la diverse preparate dupa imaginatia fiecaruia:
rissoto, paste, etc.
Se culeg varfurile tinere, frunze proaspete şi tije din tulpinile mai crude. Varfurile se culeg cand ajung
la dimensiunea de 20-25 cm si sunt cu atat mai bune cu cat sunt mai maricele. O reteta delicioasa
de mancare romaneaca de hamei, gasesti aici.
Hameiul are o actiune usor sedativa, calmand sistemul nervos central.
Perioada de recoltare: martie-aprilie

5. Racovina sau Racoina (Stellaria Media)

O putem gasi aproape in orice spatiu verde, de la campie si pana la deal si munte.
Este o planta taratoare, de mici dimensiuni, cu frunzulite de 1-1,5cm, de un verde crud, cu aspect
lucios, suculent. Racovina o mai putem recunoaste si dupa florile micute si albe, care apar de la
inceputul lui martie si pana toamna tarziu, si ele fiind comestibile.
Se culeg frunzele si florile si se poate folosi in salate, supe, sau se poate adauga la pesto, simpla sau in
combinatii cu alte verdeturi crude. Mai multe detalii si retete gasiti aici, gratie Simonei Grossman.
Perioada de recoltare: martie-noiembrie
6. Traista ciobanului (Capsella bursa-pastoris)

Este o planta pe care o intalnim des in flora spontana, putand fi gasita pe campii, pajisti, gradini, la
marginea drumurilor, in santuri, parloage si locuri insorite.
In Asia mica, este o planta foarte cautata pentru gustul sau, folosindu-se intr-o multime de preparate.
Vara dezvolta frunzulite in forma de inimioara, fiind foarte usor identificabila. Primavara o putem gasi
in stadiul incipient, la baza solului, si o putem recunoaste datorita frunzelor lancetate, dispuse ca intr-o
rozeta.
Se recolteaza frunele tinere impreuna cu radacina tanara. Gustul este asemanator verzei, si devine
piperat odata cu cresterea plantei. Primavara frunzele tinere, bogate in fier, calciu si vitamina C, se pot
consuma crude in salate, sau se pot sota cu putin usturoi sau fierbe si trase la tigaie. Datorita gustului
intens pe care il capata odata cu maturizarea plantei, inspre vara, se asezoneaza si cu alte verdeturi sau
legume. In Korea se considera ca Naengi (numele autohton pentru Traista-ciobanului) este una din
plantele de primavara cu cei mai multi nutrienti, fiind printre primele care ies din pamant, purtand cu
sine taria Naturii. Mai multe moduri de preparare gasiti aici.
Perioada de recoltare: februarie-octombrie

7. Nasturelul (Nasturtium officianale)

Nasturelul este o planta acvantica, pe care o intalnim langa izvoare si fluxuri de apa in miscare. I se mai
spune macris-de-balta, brancuta sau nasturas. Este o planta atractiva, suculenta, cu frunzele usor
dantelate, care, in timpul verii (din luna iunie pana in septembrie), produce flori mici albe, care devin
pastai mici, cu doua randuri de seminte comestibile. Frunzele tinere, bogate in vitamina K, se folosesc
proaspete in salate, sau sandvisuri, sotate impreuna cu spanac, sau adaugate in supe pentru o aroma
subtila, piperata. Se consuma primavara, pana la inflorirea plantei, pentru ca apoi acestea capata un
gust usor amarui.
Datorita dezvoltarii sale in locuri apoase, dupa recoltare, se recomanda pastrarea sa intr-un vas cu apa
rece (recomand de izvor, nu apa de robinet, cu clor), pentru o jumatate de ora, inainte de a fi consumat.
Acest lucru ajuta la eliminarea posibilelor toxine.
Perioada de recoltare: martie-aprilie
 9. Varfurile de feriga

O planta cu foarte mare cautare intre gastronomi, fiind prezenta ca si specialitate in cele mai bune
restaurante! Primavara apar aceste varfuri de Feriga ce urmeaza a fi viitoare frunze si pe care le putem
culege si noi! Se culeg tinere, pe cand sunt in stadiul de spirala. Fragede si dulci, sunt o delicatesa, dar
se consuma intotdeauna gatite bine!
In genul Feriga intra mai multe specii, precum Matteuccia struthiopteris (feriga pana de
strut), Pteridium aquilinum (feriga de camp), Osmunda regalis (feriga regala) si Dryopteris filix-mas
(feriga comuna). Toate sunt comestibile odata cu tratamentul termic.
Ferigile le putem gasi in paduri, la marginea acestora, in vai, pe coaste de deal si in zone umbroase.
Retete si moduri de preparare gasiti aici si aici.
Perioada de recoltare: aprilie-mai

10. Ceapa salbatica sau Chives (Allium schoenoprasum)

Aceasta varietate salbatica de ceapa, cu aspect de fire lungi de iarba, este deja la moda prin restaurante
si supermarketuri. Putini stiu ca se gaseste din abundenta si in Natura si o putem culege singuri. Creste
in tufe stufoase pe dealuri si campii, iubind locurile insorite. Vara dezvolta o floare mov, foarte
parfumata, din care urmeaza sa se dezvolte semintele. Acestea pot fi folosite pentru a va planta Chives
sau Ceapa Salbatica in gradina. Alegeti un loc insorit si ea va creste singura.
Se consuma cruda, in salate, pesto, sandvisuri, dressinguri, sosuri, sau ca adaos crud la supe si diverse
preparate. Un filmulet de indentificare a plantei gasiti aici.
Perioada de recoltare: aprilie-octombrie

11. Ventrilica (Veronica persica)

Pun pariu ca o stiti, dar nu v-ati gandit vreodata sa o consumati. Ei bine, nu uit sa trec si aceasta
plantuta pe lista plantelor comestibile de primavara. Este o planta care creste in grupuri mari, si o
putem intalni in paduri, pe locuri defrisate, langa maracinisuri, tufisuri, garduri si santuri, pe drumuri si
in liziere.
Fruzele si florile, ambele sunt comestibile, si se pot adauga la salate, sandvishuri, decoratiuni de
platouri sau se poate servi ca ceai. Are proprietati detoxifiante, curata sangele si este buna pentru
tuse. Una din cele mai demne de mentionat este proprietatea sa sedativa: calmeaza sistemul nervos,
ameliorand senzatiile de nervozitate, stres si anxietate. Informatii foarte bune despre proprietatile
medicinale ale acestei plante gasiti aici.
Perioada de recoltare: martie-iunie
 12. Gusa porumbelului (Silene Vulgaris)

Putem intalni aceasta planta atat in locuri insorite cat si umbroase, in vii sau in miristi, la marginea
potecilor, pe dealuri, campii si pe pasuni alpine. Acesta planta este foarte apreciata in gastronomia
populara italiana, unde se foloseste des la paste si risotto. Frunzele si lastarii tineri, culesi primavara
pana la inflorirea plantei in mai-iunie, se folosesc cruzi, in salate, umpluturi, paste, risotto, omlete,
sotate precum spanacul sau adaugate in diverse preparate. Gustul lor aduce cu mazarea dulce si un pic
cu lemnul dulce, devenind usor amarui odata cu maturizarea.
Perioada de recoltare: martie-mai

13. Margarete (Leucanthemum vulgare)

E o supriza cand aflii ca florile albe cu care obisnuiai sa faci buchetele in plimbarile prin Natura, sunt
defapt comestibile si foarte apreciate! De la margarete se consuma frunzele proaspete primavara,
rizomii proaspeti si surpriza… mugurii de flori care constituie o delicatesa printre cunoscatorii de
gastronomie salbatica. Acestea se mureaza ca si caperele si aduc o savoare deosebita preparatelor. Se
pot consuma si cruzi, in salate, iar florile desfacute se pot folosi la ornarea preparatelor. Petatelele
acestora le putem adauga la salate si sandvisuri. Iata aici o reteta de obtinere a acestor “capere”
salbatice. Si aici poti afla mai multe informatii si moduri de consum.
Margaretele cresc sub forma de tufe stufoase, ce pot ajunge pana la 1m inaltime. Putem gasi
margaretele in flora spontana din zonele de deal si campie pe langa lacuri, rauri si mlastini – preferand
solurile umede.
Mentionez tot aici si sora pitica a margaretelor: banuteii (Bellis perennis) care sunt si ei comestibili si
se consuma in acelasi mod. Acestia in schimb nu ajung mai mari de 10-15 cm inaltime, si ii putem
inalni pe pajistile umede, in luminisurile de padure, in gradini sau pe terenuri cu soluri
argiloase. Deseori cresc pe vaile raurilor, in zonele de coasta la mare, sau la poalele muntilor si culmile
acestora la altitudini de pana la 2000 m.
Perioada de recoltare:
frunzele si rizomii tineri: martie-aprilie
mugurii de flori si florile: mai-octombrie

14. Grasita sau Iarba-Grasa (Portulaca oleracea)

Aceasta planta taratoare o intalnim in aproape orice gradina sau spatiu verde amenajat. In ultima vreme
a capatat notorietatea datorita frunzelor sale bogate in Omega 3. Este planta cu cel mai mare continut
de Omega 3 dintre plantele verzi, cu frunze. Se claseaza pe acelasi loc cu uleiul de peste, algele si
semintele de in. Frunzele se consuma crude in salate, sandvisuri, pesto, adaugate la ciorbe sau la
diverse preparate. Aveti grija la recoltarea sa. Deoarece are tendinta sa creasca pe spatiile agricole
amenajate, trebuie sa fim atenti sa nu o culegem dintr-o posibila zona in care s-au folosit ierbicide sau
substante chimice fertilizante. O putem culege cu incredere din gradina proprie, sau spatiile verzi de
langa gradini.
Perioada de recoltare: aprilie-octombrie
15. Stevie (Rumex patientia)

La capitolul Stevie avem o serie mai larga de plante carora, in functie de zona, le-a fost atribuita
aceasta denumire. Toate au fost utilizate de poporul roman, in gastronomie, din cele mai vechi timpuri.
Stevia comuna, sau stevia de gradina, o putem intalni prin pasuni, fanete, pe coastele dealurilor, in
gradini si in zone semi-umbroase. Este foarte usor de recunoscut datorita frunzelor late si a tulpinii usor
rosiatice. Aceasta se gateste similar spanacului, se adauga la ciorbe si la diverse preparate. Frunzele de
stevie contin tanini si o serie bogata de minerale (fosfor, calciu, zinc, mangan, seleniu, magneziu,
sodiu, fier, potasiu), vitamina A si C.
Mai multe retete cu Stevie gasiti aici.
Perioada de recoltare: martie-octombrie

16. Untisorul (Ficaria verna)

Untisorul Il gasim primavara din abundenta mai peste tot! In paduri, lunci, gradini, spatii verzi si zone
umbroase. Are un gust dulceag si gras, asemanator untului, de unde ii vine si numele. Cel mai bine este
sa-l consumam crud, datorita continutului sau bogat in vitamina C, E, calciu, potasiu si fibre. Il putem
adauga in salate, sandvisuri sau la pesto, impreuna cu alte verdeturi crude de primavara.
Untisorul, desi asemanator la frunza Nasturelului, se deosebeste de acesta din urma, Nasturelul
crescand doar in zone cu flux de apa. Totodata, putem urmari si florile: la untisor avem flori galbene, si
la nasturel un buchetel de flori albe.
Untisorul este recomandat consumului doar primavara devreme, cat planta este inca tanara. Spre
maturizare aceasta dezvolta o substanta care devine toxica, in stare cruda, pentru organismul uman.
Perioada de recoltare: martie-aprilie

17. Leurda (Allium ursinum)

Am lasat spre finalul listei cea mai notorie planta salbatica a primaverii: Leurda.
O putem intalni in mai toate padurile de foioase, intizandu-se pe arealuri mari, acoperind solul cu o
patura verde.
Cu gust pregnant de usturoi, i se mai spune pe romaneste si usturoita. Frunzele proaspete, se culeg
primavara, si se consuma crude, in salate, pesto, sau adaugate in ciorbe, sosuri, sau preparata similar
spanacului.
Fiind o planta ce a capatat notorietate, in ultimii ani ajungand sa fie culeasa masiv de cei ce sustin
industria pietelor, e bine sa o protejam atunci cand decidem sa o culegem. Astfel, la recoltare trebuie sa
evitam sa smulgem planta cu tot cu bulbi, iar frunzele este indicat sa recoltam doua, maxim trei de
planta.
Mai multe retete cu leurda gasiti aici.
Perioada de recoltare: martie-aprilie

18. Muguri proaspeti

Pe langa plantele noi aparute putem consuma si muguri proaspeti din oricare pom comestibil. Foarte
apreciati sunt cei de tei, scorus salbatic, dud, dar si cires, prun, mar si visin. Mai putem trece pe lista
mugurii de mesteacan, artar, fag si mugurii fructelor de padure, cum ar fi zmeur, coacaz, mur, agris, etc.
Simona Grossman pe grupul de facebook Plante Salbatice Comestibile indica ca mugurii de Tei sunt
benefici contra durerilor de gat, deoarece sunt cleiosi si au aceleasi proprietati ca si teiul.