Condimente

1. Anasonul Este o planta din care in bucatarie se folosesc mai mult semintele/fructele (desi sunt
comestibile si tulpinile si florile acesteia.) Are un gust puternic aromat, dulceag. Aromatizeaza in
general siropurile, prajiturile, biscuitii etc.
2. Ardeiul iute Exista o varietate extrem de mare de ardei iuti, dar cei mai utilizati in bucatarie sunt
chili (mai multe despre ei la pozitia 11), paprika si ardeiul de Cayenne. Din acestea din urma se pot
consuma atat fructele, cat si semintele. Praful obtinut din macinare se pastreaza in recipiente etanse.
3. Arpagicul La noi pe piata ceea ce se vinde sub numele de arpagic este de fapt bulbul de ceapa
de gradina. Arpagicul este o planta aromatica inrudita cu ceapa si usturoiul si i se mai zice si cepsoara
din acesta se consuma frunzele care arata ca si cele de ceapa, doar ca sunt mai fragile. Au o aroma
discreta de usturoi. Se consuma proaspete, nu se pastreaza mai mult de trei patru zile in frigider si
se spala doar inainte de folosire, pentru ca umezeala le dauneaza.
4. Busuiocul Este folosit pentru aromatizarea pastelor, a sosurilor de rosii, a pestelui si a
preparatelor italienesti, precum pizza. Frunzele proaspete au o aroma inconfundabila, iar planta poate
fi cultivata in ghivece, in bucatarie, numai ca are nevoie de multa lumina, apa din belsug si nu trebuie
sa stea in aburi sau in curenti de aer. Se poate consuma si uscat.
5. Caperele Destul de cunoscute ca nume, deoarece sunt foarte folosite in bucataria mediteraneana,
caperele nu sunt prea intalnite in bucataria noastra. Le gasim mai mult sub forma murata. Caperele
sunt de fapt bobocii nedeschisi ai florii Capparis spinosa si au un gust picant, acrisor, de aceea nu
trebuie folosite in exces la un fel de mancare. Merg la pizza, paste, peste, rosii si vinete.
6. Cardamomul Se poate gasi sub forma de pulbere sau de seminte, la pliculete, dar atentie la
termenul de garantie pentru ca sub aceste forme isi pierde aroma repede in timp. Se poate gasi si sub
forma de pastai uscate, din care se culeg semintele care se folosesc ca atare sau rasnite proaspat.
Cardamonul proaspat are un gust puternic parfumat, amintind un pic de cel de lamaie si este utilizat in
mancarurile orientale cu orez si carne, in amestecuri de condimente sau chiar in ceaiuri sau cafea.
7. Ceapa Celebra pentru proprietatile sale terapeutice sau de intretinere a sistemului imunitar, ceapa
este considerata mai mult un aliment. Gustul dulce si picant in acelasi timp o recomanda pentru cele
mai diverse feluri de mancare, iar aroma pe care o capata prin calire in ulei este inconfundabila.
8. Cimbrul Cu un gust un pic iute si usor mentolat, cimbrul aromatizeaza o multime din mancarurile
traditionale in bucataria romaneasca. In general il consumam sub forma uscata, ceea ce cumparam
noi la pliculete fiind cimbru de cultura, recomandat la prepararea carnii. Atentie, insa, cimbrul de
gradina, proaspat sau uscat, nu se potriveste cu carnea, ci mai degraba cu mancarurile de legume.
9. Chimenul Cu un gust un pic amarui si usor picant, chimenul nu le place multora, din pricina ca are
un parfum destul de intens si in general nu se potriveste cu alte condimente, pentru ca le acopera. Se
poate folosi sub forma de seminte uscate sau de pulbere (semintele macinate), in mancaruri de
legume sau la prepararea carnii de porc.
10. Chimionul Asemanatoare oarecum ca gust si specificitate cu chimenul, semintele de chimion fac
parte insa din alta specie. Ele pot fi recunoscute datorita formei lor un pic curbe, ca de semiluna, si a
culorii un pic mai deschise, cu striuri albe de-a lungul semintei. Se pastreaza ferite de lumina, in cutii
sau pungi ermetice si de asemenea se pot consuma si sub forma de pudra.
11. Chilli-ul Din ardeiul iute, uscat, cu acest nume, se poate obtine, prin macinare, praful de chilli
(se macina fructul laolalta cu semintele). Aratand ca boiaua la aspect, este insa mult mai iute si se
poate intalni in diverse grade de iuteala, in functie de specia din care provine, de felul in care fost
uscat fructul sau de cantitatea de seminte macinata in pulbere.
12. Cresonul Foarte condimentat, asemanator ca intensitate a iutelii cu hreanul sau piperul negru,
cresonul nu se gaseste la noi, pentru ca se poate folosi doar sub forma proaspata. E un ingredientcheie in bucataria braziliana.
13. Cuisoarele Usor de recunoscut datorita aspectului lor ca de tinte, cuisoarele sunt obtinute din
bobocii inca nedeschisi ai florilor de Syzygium aromaticum, un arbore tropical. Aroma lor este
dulceaga si parfumata, iar in bucatarie cuisoarele sunt folosite mai ales la preparatele dulci. Sunt greu
de macinat, pentru ca sunt foarte tari, iar daca o faci, tine minte ca praful isi pierde aroma repede, deci
nu macina decat atat cat folosesti o singura data.
14. Coaja de lamaie Folosita ca si condiment, coaja de lamaie da un gust usor amarui si in acelasi
timp acrisor preparatelor culinare. Merge cu orice mancare in care poti pune si sucul fructului. O poti
obtine dand pe razatoare o lamaie, dar, atentie, inainte de asta spala fructul foarte bine (sau chiar
inlatura stratul de la suprafata), deoarece citricele au un strat de ceara protectoare. Se rade doar
inainte de folosire sau, pentru prajituri, se poate folosi in forma confiata.
15. Coaja de portocala Folosita in special la prajituri, umpluturi dulci sau inghetate, poate aromatiza
si unele preparate de pui sau de legume. Poate fi si confiata si pastrata la frigider (se curata coaja de

partea alba, se taie in cuburi marunte, se tine in apa sarata, apoi se pune in borcane mici si se
pastreaza la frigider. Se poate pastra si cu zahar, in cantitate egala). In cantitati prea mari, poate da
gust amar.
16. Coriandrul
Semintele rotunde, aproape sferice, de coriandru (de fapt, fructele plantei) au un gust dulce-amarui,
usor iute. Se pot folosi ca atare sau macinate si se conserva in locuri uscate, la intuneric, ferite de
umezeala si curenti de aer. Frunzele de coriandru proaspete se pot folosi si ele drept condiment.
17. Dafinul Copacul cunoscut si ca laur (Laurus nobilis), este celebru inca din antichitate pentru
parfumul deosebit al frunzelor sale: intens, usor amar, mai ales cand sunt sfaramate, de aceea nu se
folosesc mai mult de doua trei frunze la un fel de mancare. Se pun de obicei intregi, doar pentru a
parfuma, si se scot la final, cand preparatul este gata. Dafinul merge foarte bine la mancarurile de
legume.
18. Feniculul Planta de origine mediteraneana, feniculul seamana un pic cu anasonul la gust, este
dulceag si aromat. Se folosesc semintele (la prepararea produselor de patiserie, a mancarurilor cu
carne, peste si fructe de mare), ca atare sau macinate, si se gasesc in pliculete. Planta are o radacina
tuberculoasa alba, ramificata, iar la suprafata face frunze subtiri, perfect asemanatoare mararului.
19. Ghimbirul Radacina de ghimbir (desi nu este o radacina propriu-zisa, ci tulpina plantei) are un
aspect ca de cartof noduros si ramificat. Se poate folosi proaspat (dar se gaseste mai greu ca atare si
doar in hipermarketuri), sau uscat si macinat, sub forma de pulbere. Este iute, aromatic si cu un gust
usor fructat si se foloseste la mancaruri cu fructe de mare, peste, miel, pui si in tocanite.
20. Hasmatuchiul Usor asemanator unei ferigi, hasmatuchiul poate fi consumat proaspat, primavara,
in salate, sau si sub forma uscata, daca este depozitat cum se cuvine. Are o aroma puternica si un
gust dulce.
21. Hreanul Radacinile de hrean, extrem de picante si puternic aromatizate, se folosesc sub forma
proaspata. Se adauga cu masura in mancaruri diverse, iar preferata in bucataria romaneasca este
prepararea lui sub forma rasa, cu otet si ulei, pe post de sos, ca si mujdeiul. Astfel pregatit se poate
pastra la frigider perioade lungi, chiar si doi ani.
22. Ienibaharul I se mai spune si piper de Jamaica si are un gust complex: usor iute, dar si dulceag,
amintind in acelasi timp de scortisoara, cuisoare si ghimbir. Se pastreaza sub forma de boabe, care se
rasnesc inainte de folosire, pentru a nu-si pierde aroma. Se utilizeaza in produse de patiserie si
muraturi, dar mai ales la condimentarea preparatelor din carne.
23 Ienuparul Bobitele (fructele) facute de arborele conifer cu acest nume sunt folosite sub forma
uscata si pot inlocui, ca gust, boabele de piper roz. Se poate folosi la prepararea verzei murate, alaturi
de foi de dafin si chimen.
24. Lamaita Numele i se trage de la aroma puternica de lamaie pe care o imprastie frunzele atunci
cand sunt zdrobite. Lamaita este o tufa cu frunze dese, care se folosesc, datorita calitatilor lor puternic
aromatizante, inclusiv in industria parfumurilor. In bucatarie se consuma doar frunzele proaspete, care
aromatizeaza mancarurile cu peste si pui.
25. Leurda I se mai zice si usturoi salbatic, datorita aromei de usturoi pe care o au frunzele sale.
Tulpina sa arata ca o ceapa, iar frunzele sunt mari, ovale; se gaseste in forma proaspata primavara.
Poate fi folosita si ca atare, in salate, sau pentru a condimenta mancarurile cu legume si cu carne.
26. Leusteanul Arhicunoscut la noi, are o aroma puternica si este complementar patrunjelului in
aproape orice mancare si mai ales in ciorbe. Se poate folosi si uscat, insa isi pierde destul de mult din
parfumul intens.
27. Levantica Este si ea una dintre plantele foarte apreciate in industria parfumurilor, pentru aroma
sa intensa, placuta. Mai rar intalnita in bucatarie, cel putin in ultimul timp, ea este totusi folosita pentru
aromatizarea uleiurilor sau oteturilor. Se folosesc florile, recoltate inainte de a se deschide de tot.
28. Macul Aroma macului prajit, mai exact, a semintelor din floarea de mac, este inconfundabila.
Semintele, care se culeg cand sunt coapte (cu exceptia recoltarii lor pentru droguri, opiul fiind obtinut
din seminte necoapte) au un gust usor de nuca si condimenteaza, in general, produsele de patiserie.
29. Mararul Aroma specifica a mararului este foarte placuta multora: condimentul uscat isi pastreaza
foarte bine aroma, care devine un pic mai afumata prin uscare. Merge foarte bine cu preparatele de
carne si in combinatie cu usturoi.
30. Maghiranul Frunzele de maghiran se pot folosi proaspete sau uscate, sub forma de pulbere,
pentru aromatizarea mancarurilor cu peste sau cu carne de pui. Se inrudeste cu oregano, dar are un
gust total diferit de acesta, usor amarui si cu parfum puternic.
31. Menta Inconfundabila ca aroma, se poate folosi in cele mai diverse feluri: proaspata sau uscata,
ea condimenteaza atat felurile cu carne, cat si cele cu legume; este deopotriva apreciata pentru
prepararea dulciurilor, ca si la prepararea bauturilor de tot felul.

32. Mustarul Boabele de mustar pe care la gasim la pliculete se obtin din pastaile plantei de mustar.
Gustul iute al boabelor se simte abia dupa ce zdrobesti bobul. Boabele se pot pune intregi la unele
feluri de mancare si la muraturi, dar atentie la modul de preparare al pastei: pudra obtinuta prin
zdrobirea bobului se combina numai cu apa rece, pentru a lasa gustul iute sa se dezvolte. Abia apoi
se adauga diverse arome. Apa calda distruge enzimele din boabele de mustar.
33. Nucsoara Se poate gasi gata macinata, dar si sub forma intreaga: nu este o nuca, ci samburele
unui fruct. Daca o cumperi intreaga, o poti da pe razatoare, astfel asigurand o aroma mai intensa,
dulce-condimentata. Se presara pe supe, la servire.
34. Nuca de cocos La noi se gasesc mai mult fulgii de cocos, care sunt de fapt obtinuti din pulpa
fructului, uscata si data pe razatoare. Sunt preferati in prepararea dulciurilor si se folosesc in cantitati
mari.
35. Oregano Un condiment de origine mediteraneana, merge la mancarurile de peste, paste, pui,
miel, adesea in combinatie cu maghiranul. La noi se gaseste sub forma uscata, la pliculete, dar poate
fi si crescut in ghivece si folosit sub forma proaspata.
36. Paprika Mai putin picante decat chilli, fructele uscate, macinate, de paprika alcatuiesc
condimentul rosu arhicunoscut din bucataria ungureasca si sarbeasca. Cand devine maroniu,
condimentul si-a pierdut valabilitatea.
37. Patrunjelul O alta planta verde foarte intalnita in bucataria de pe intreg mapamondul este
patrunjelul. Cu o aroma placuta, el poate fi folosit in orice mancare, proaspat sau uscat (partea verde).
Partea alba se foloseste ca o leguma obisnuita.
38. Piperul Proaspat rasnite, boabele de piper au o aroma mai intensa, asa ca mai bine cumpara
boabele ca atare si o rasnita mica. Sunt folosite in combinatiile cel mai diverse, impreuna cu alte
condimente, si merg in aproape orice fel de mancare sau chiar si in ciorbe.
39. Roinita
Seamana cu menta la aspect, dar la gust aduce mai degraba cu lamaita, pe care o poate inlocui in
preparatele cu peste si carne de pui sau in salate, pentru a aromatiza oteturile sau salatele de legume
ori fructe. Se poate folosi si planta uscata. In general, insa, e utilizata ca planta medicinala.
40. Rozmarinul Cu frunze mici, ca niste ace de brad, rozmarinul e usor de recunoscut. Parfumul sau
aromat are o calitate: nu se pierde prin fierbere, asa cum se intampla in cazul multor frunze.
Condimenteaza mancarurile de origine mediteraneana si se poate pastra si in forma uscata, in pungi
inchise ermetic.
41. Sarea Fara ea, nici o mancare nu ar avea gust. Exista sare de mare, sare cristalizata din apa
sarata si sare de roca, dar sunt greu de diferentiat la gust. Sarea are capacitati de conservare a
alimentelor, impiedica formarea bacteriilor si a mucegaiului si incetineste procesul de fermentare a
painii.
42. Salvia Frunzele de salvie sunt ovale si ascutite, usor de recunoscut datorita aspectului ?pufos?.
Gustul ei este picant si usor amar si se foloseste, ca multe alte verdeturi, doar in cantitati reduse,
pentru ca in exces da o nota amara, lesioasa. Se poate utiliza si proaspata si sub forma uscata, si se
potriveste cu carne tocata, preparate din pui, rosii, cartofi si legume verzi.
43. Scortisoara Unul dintre condimentele foarte apreciate in preparatele dulci, orezuri, ciocolate,
prajituri, bauturi, gume de mestecat etc., scortisoara pulbere se obtine din macinarea betisoarelor de
scortisoara. Acestea nu sunt, asa cum se crede adesea, crengile arborelui, ci se obtin din coaja
copacului, care, datorita procesului de prelevare si uscare, se ruleaza ca o foita de tigara. Se
pastreaza in pungi inchise ermetic, departe de lumina si umiditate.
44. Susanul Semintele galbene si ascutite, cu gust specific, asemanator celui de alune, sunt cel mai
des folosite, dar in bucatarie se poate utiliza si praful de susan, obtinut prin macinarea semintelor. De
preferat este sa cumperi semintele ca atare si sa le pastrezi intr-un loc rece, la intuneric, dar nu in
umezeala, pentru ca pot rancezi.
45. Sofranul Obtinut prin uscarea florii de sofran, se poate gasi sub forma intreaga (floarea uscata)
sau sub forma de pulbere. Coloreaza mancarea in galben, ii da un gust usor picant, acid, si este foarte
folosit in felurile italienesti, arabesti, indiene. Merge cu mancarurile de orez, cu carnea de miel, peste
si pui.
46. Tarhonul Face parte din familia pelinului, dar gustul e mai putin amar si mai puternic aromat. E de
preferat sa-l folosesti proaspat si se potriveste foarte bine in ciorbe sau in aproape orice mancaruri,
alaturi de patrunjel si marar. Omletele, branza si mustarul cu tarhon sunt celebre in bucataria
frantuzeasca.
47. Tataneasa Desi folosita mai mult in medicina naturista, tataneasa are si proprietati culinare.
Gustul proaspat si aromat al frunzelor si tulpinilor verzi se potriveste in salatele de verdeturi sau in
supe. Se poate gasi insa in special sub forma uscata, la farmacii, asa ca nu exagera cu adaugarea ei
in mancaruri, ci doar condimenteaza-le.

48. Telina E o adevarata leguma-condiment, pentru ca gustul aromat si mirosul specific il au atat
tuberculii, cat si frunzele. Mai intens parfumate decat tulpina, frunzele se pot gasi si sub forma uscata,
dar e de dorit sa le folosesti proaspete. Se pot adauga de la inceput in mancaruri, pentru a le spori
aroma.
49. Usturoiul Desi nu mai are nevoie de nici o prezentare, era indispensabil de pe aceasta lista: este
cel mai puternic aromatizat ingredient culinar si are efecte incontestabile asupra sanatatii. In plus, are
avantajul ca e disponibil in orice sezon.
50. Vanilia Floarea de vanilie este o orhidee care face pastai. Condimentul este obtinut din aceste
pastai, uscate si macinate. Cu gust dulce si delicat parfumata, vanilia aromatizeaza deserturile, iar in
unele tari, precum Mexic, este folosita si la mancarurile cu carne sau cu scoici.

Varieti de orez
Orezul cu bob scurt
Orezul cu bob scurt are boabele aproape rotunde i un coninut ridicat de amidon, ceea ce l face lipicios atunci
cnd este gtit mai mult dect este necesar. Cnd este preparat, devine mai dens dect cel cu bob lung i cu un
gust mai dulce, fiind potrivit n special cnd se dorete o textur cremoas.

Este ideal pentru pilaf, laptele cu orez i budinca de orez.

Este folosit n buctria japonez pentru prepararea sushi.
Acesta nu trebuie splat nainte de a fi gtit.
Orezul cu bob mediu
Orezul cu bob mediu are un bob mai scurt i mai lat dect orezul cu bob lung. n general, nu are un coninut de
amidon att de mare precum cel cu bob rotund. Atunci cnd este preparat, acesta devine fraged i cremos, avnd
tendina de a se lipi. Este unul dintre cele mai populare tipuri de orez, acesta fiind potrivit pentru orice fel de
mncare.

Este potrivit pentru orice fel de mncare.

Pentru a prepara rizoto (rissoto) i paella se folosesc speciile Carnaroli i Arborio.
Acestea nu se vor spla nainte de a fi gtite.
Orezul cu bob lung
Orezul alb cu bob lung este unul dintre cele mai cunoscute tipuri de orez datorit savorii sale subtile, care
completeaz att sosurile consistente, ct i pe cele de delicate. Mcinat pentru a ndeprta att coaja, ct i
nveliul grunei, bobul rmne subire i de 4-5 ori mai lung dect lat. n timpul preparrii, boabele se separ,
conferindu-i un aspect atractiv.

Foarte versatil, orezul alb cu bob lung poate fi folosit pentru nenumrate feluri de
mncare.
Orezul aromatic
Orezul aromatic este un termen general folosit pentru a desemna acel tip de orez care are o arom similar cu cea
a alunelor prjite sau a floricelelor de porumb (popcorn). Compusul natural care i d acestui orez aroma sa
caracteristic este prezent n cantitate mult mai mare dect n toate celelalte tipuri de orez. Aceste sortimente
sunt, n general, cu boabe medii spre lungi i au textura mai uoar atunci cnd sunt gtite. Cele mai cunoscute
sunt Basmati i Jasmine.

Acesta trebuie splat nainte de a fi gtit.

Orezul prefiert
Orezul prefiert (parboiled) are o savoare deosebit i, spre deosebire de orezul tradiional, care este procesat n
forma n care este recoltate, acesta este supus nainte unui proces de tratare cu aburi. Astfel, bobul devine mai
tare, reducnd posibilitatea supra-gtirii. Dar avantajul esenial al acestui proces este faptul c ajut la reinerea
unei mari pri a vitaminelor i mineralelor prezente n straturile ndeprtate. n starea crud, orezul are o culoare
aurie, devenind alb dup ce este gtit.

Este n special potrivit pentru salatele de orez.

Acesta nu trebuie splat nainte de a fi gtit.
Orezul integral
Orezul integral este renumit pentru proprietile sale nutriionale, aroma sa desvrit care amintete de grul
fiert. Nendeprtarea stratului nutritiv de la suprafaa bobului confer o textur caracteristic, avnd timpul de
fierbere cel mai mare, pstrnd n acelai timp toate vitaminele i substanele nutritive aflate n coaj.

Este potrivit pentru umpluturi, pilaf i salate.

Acesta nu trebuie splat nainte de a fi gtit.
Orezul slbatic
Orezul slbatic nu este un orez propriu-zis (genul Oryza), ci boabele lungi i subiri ale unei plante erbacee
(genul Zizania) originar din America de Nord i China. Este utilizat de obicei n amestec cu diverse tipuri de
orez. Orezul slbatic, cu un gust fin de nuc, are textura mai dur i are nevoie de timpi de fierbere mai mari
(circa 45-60 de minute). Gtit devine pufos, iar boabele sunt separate. Atunci cnd este fiert prea mult, stratul
superior al bobului se sparge, iar boabele devin mai moi i lipicioase.

Este potrivit pentru umpluturi i salate, de obicei n amestec cu alte tipuri de orez.
Valori nutriionale
Valorile sunt calculate pentru 100 g de orez n stare crud; cele scrise cu caractere ngroate reprezint valoarea
maxim a nutrientului dintre toate tipurile de orez.
Unitate
de
msur

Cu
bob
scurt

Cu
bob
mediu

Cu
bob
lung

kcal

358

360

365

374

362

357

kJ

1498

1506

1527

1564

1515

1494

Proteine

6,50

6,61

7,13

7,51

7,5

14,73

Glucide (carbohidrai)

79,15

79,34

79,95

Zaharuri

Lipide (grsimi)

0,52

- acizi grai saturai

0,14

Fibre alimentare

2,8

Energie sau nutrient

Energie

Prefie Integr Slba

rt
al
tic

80,89 76,17

0,12

0,33

0,58

0,66

1,03

0,158

0,18

74,9
2,5

2,68

0,294 0,536

1,08
0,156

1,3

1,8

3,4

6,2

Vitamine
Tiamin (Vitamina B1)

mg

0,07

0,07

0,07

0,224

0,413

0,5

Niacin (Vitamina B3)

mg

1,6

1,6

1,6

5,048

4,308

6,733

Acid pantotenic (Vitamina

mg

1,287

1,342

1,014

0,672 1,493

1,074

B5)
Minerale
Sodiu

mg

Magneziu

mg

23

35

25

27

143

177

Fier

mg

0,8

0,8

0,8

0,74

1,8

1,96

Fosfor

mg

95

108

115

153

264

433

Potasiu

mg

76

86

115

174

268

427

Aminoacizi

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.

Lizin

mg

235

239

258

215

286

629

Cistin

mg

133

135

146

153

91

174

Acid glutamic

mg

1268

1288

1389

1395

1528

2565

Bine de stiut:
Legumele spalate si taiate marunt pentru salate nu se tin mult timp nefolosite, deoarece isi pierd
din vitamine si prospetime.
Zarzavatul vested isi revine daca este tinut cateva ore in apa rece cu o lingura de otet.
Salata verde spalata frunza cu frunza sub jet de apa rece, pusa in punga de plastic si pastrata la
rece, poate ramane proaspata 2-3 zile.
Pentru ca telina servita la masa sa aiba culoarea alba, aceasta se tine 2-3 ore in apa cu otet
inainte de preparare.
Fierberea legumelor in aburi inmoaie celuloza acestora mai bine iar pierderile in vitamina C sunt
mai mici.
Legumele isi pastreaza mai mult din valoarea nutritiva daca se fierb in apa clocotita, sarata.
Pentru a-si pastra culoarea verde, fasolea pastai si mazarea verde se fierb in vase cu capac,
adaugandu-se in apa un varf de cutit de bicarbonat de sodiu.
Spaghetele vor fi mai gustoase daca in apa in care fierb adaugam o foaie de dafin.
Blatul de tort se coace in primele 5-10 min la foc iute, apoi la foc domol, ceea ce ii va asigura o
crestere frumoasa.
Fructele, rahatul si nuciile folosite la prajituri se trec prin faina, pentru a nu se lasa la baza tavii.
Aluatul pentru tarte va fi mai fin si mai gustos daca adaugi in compozitie mar ras.
Capsunile folosite pentru decor trebuie stropite cu alcool sau coniac , ca sa-si mentina savoarea si
culoarea.
Inghetata preparata in casa nu va avea cristale de gheata daca adaugi in compozitie cateva
picaturi de zeama de lamaie.
Condimentele se mentin proaspete in folie de aluminiu, in frigider.
Nu folositi lapte rece cand pregatiti piureul de cartofi, caci acesta il innegreste, ci folositi lapte
fierbinte.
Blatul de tort prea uscat se tine inainte de insiropare intr-un servet umed.
Cand aluatul a crescut prea mult si nu-l putem pune imediat la cuptor, se aseaza deasupra o
hartie curata, umezita cu apa.
Nucile pentru umplutura prajiturilor se amesteca cu albus si zahar.
Friptura se fragezeste numai cu vin alb.
Dupa ce ati tocat vinetele si nu ati pus inca uleiul, adaugati un galbenus de ou crud. Vor capata un
gust mai bun.
Legumele destinate pregatirii salatei sa fie in prealabil lasate la rece, in caz contrar salata se va
strica acrindu-se.
Legumele se fierb in apa clocotita, in vase smaltuite si acoperite, tinandu-se la fiert doar cat sa se
inmoaie.pentru a nu-si pierde continutul in vitamine,
Pentru ca conopida sa nu se innegreasca la fiert, se pune in apa, inainte de fierbere, bucatica de
zahar.
Pentru a servi o salata de legume proaspata sau conservata cu gust mai bun, se adauga putina
maioneza.
Maioneza poate fi pastrata mai bine in borcane de sticla cu capac, tinute in frigider sau la gheata.
Cartofii noi se curata usor frecandu-se cu sare grunjoasa intrun servetel.

27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.

39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
49.
50.
51.
52.
53.
54.
55.
56.
57.
58.
59.
60.

Ca sa nu sara uleiul, untura sau untul din tigaie la prajit, se adauga putina sare.
Pestele ca sa fie mai gustos si sa nu se sfarame la preparare se unge cu zeama de lamaie, apoi
se sareaza si se lasa timp de 20-30 min, dupa care se prepara fiert, prajit sau la gratar.
Pestele prajit va fi foarte gustos daca inainte de a-l da prin faina si a-l praji il tinem 5-10 minute in
lapte.
Pestele care are miros neplacut se pune la fiert un minut sau doua, intr-o cantitate mare de apa cu
cateva linguri de otet si putina sare, apoi se scoate si se prepara.
Mirodeniile cele mai potrivite pentru preparatele din peste sunt: dafin, ienibahar, cimbru, coriandru,
tarhon, piper, cuisoare, nucsoara si patrunjel verde.
Legumele si zarzavaturile ce pot fi servite alaturi de peste sunt: ceapa, cartofi, morcovi, ardei,
rosii, radacina de patrunjel.
Pentru indepartarea mirosului de peste de pe maini si vase, acestea se clatesc mai intai cu apa
rece, iar mai apoi se spala cu apa calda si detergenti sau cu apa calda la care se adauga o lingura de
otet (sare de lamaie). Tacamurile se freaca cu zat de cafea.
Ceapa folosita pentru salate isi pierde iuteala daca inainte de a prepara salata, se taie sub forma
de pestisori si se freca cu putina sare.De asemnea sarea in salate se pune inainte de adauga uleiul
deoarece sarea nu se dizolva in ulei.
Cartofii se fierb la foc incet, deoarece daca focul este prea puternic, ei se vor sfarama la suprafata
si vor ramane tari la mijloc.
Pentru a da un gust mai bun cartofilor, in timpul fierberii acestora se 3-4 catei de usturoi.
Gustul neplacut al cartofilor inghetati poate fi inlaturat prin tinerea acestora, inainte de preparare,
in apa rece si fierberea in apa clocotita, cu sare si o lingura de otet.
Pentru mancarea de varza aceeasi reteta, se freca cu putina sare pentru a fi mai frageda.

Conopida isi va pastra culoarea alba daca in apa care fierbe se pune o lingurita de sare. Pentru a
indeparta insectele din conopida,inainte de fierbere se tine circa o ora in apa rece.
Pastele fainoase nu se prind de fundul vasului daca in timpul fierberii se adauga putina sare.
Cand se fierb legumele proaspete sarea se pune intotdeauna la inceput, la legumele uscate sarea
se pune cu cateva minute inainte de a fi gata fierte, pentru a nu se intari
Friptura nu se sareaza inainte de a fi pusa pe gratar, pentru ca substantele nutritive din ea, sub
influenta sarii se elimina.
Zeama de varza murata, atunci cand este folosita la acritul ciorbei, mai intai se fierbe separat intrun vas cu o ceapa, se spumeaza, abia apoi adaugandu-se la ciorba;
Legumele verzi se fierb in vase descoperite, in acest fel pastrandu-si culoarea;
La fierberea legumelor verzi, sarea se adauga intotdeauna la inceput, pentru a nu se pierde
vitaminele si sarurile minerale;
Atunci cand se soteaza legume, sararea se va face la sfarsit, pentru a se evita pierderea sucului
acestora, umezirea si pentru a se putea rumeni mai repede;
Dupa ce se scurge prima apa de la fasole, se adauga la fiert 2-3 catei de usturoi;
Pentru ca ardeii sa-si pastreze culoarea si dupa preparare, li se adauga putina zeama de lamaie;
Usturoiul nu se pastreaza la frigider deoarece capata un gust amarui;
La prepararea dulceturilor se folosesc numai vase emailate; pentru prepararea siropului, se pune
zaharul sa se dizolve in apa rece si numai dupa aceea se da la fiert;
Amestecat in salate, hreanul le va conferi acestora un gust deosebit.
Aluaturile de orice fel vor fi mai pufoase daca vor fi lasate la rece timp de o ora.
Ciorba de fasole verde sau uscata va fi mai aromata daca i se adauga o lingurita de zahar.
Mamaliga nu va mai face cocoloase daca, inainte de a pune malaiul la fiert, se stropeste cu apa
rece;
Salata de vinete va avea o savoare deosebita daca incorporam in ea usturoi in loc de ceapa.
Albusul se spumeaza mai bine si mai repede daca este tinut la rece, si daca nu trece nici un pic
de galbenus.
Budincile, musacaua, pilaful de orez se incalzesc intotdeauna in baie de aburi.
Bicarbonatul de sodiu sau de amoniu se stinge intotdeauna cu putina zeama de lamaie sau otet,
astfel dispare mirosul neplacut.
Pentru dulceata se aleg fructele bine coapte, nelovite si proaspete.
Se poate evita zaharisirea dulceturilor prin adaugarea de putina sare de lamaie dizolvata in apa
calda in timpul fierberii, sau prin adaugarea unei felii de lamaie deasupa dulcetii din borcan..

61.
62.
63.
64.
65.

Cand pregatiti mamaliguta lasati sa fiarba apa in clocote, adaugati sare, apoi adaugati malaiul in
ploaie putin cata putin, lasati focul foarte mic si amestecati energic cu ajutorul unui tel. Malaiul creste
in volum de 3-4 ori.
Legumele congelate trebuiesc lasate sa se decongeleze la temperatura camerei apoi se intoduc la
fiert intr-un vas cu putina apa clocotita si putina margarina sau unt,iar vasul se acopera cu un capac
astfel fierberea este mai rapida si aroma legumelor nu se pierde.
Carnea congelata nu se decongeleaza decat la temperatura camerei sau in cuptorul cu
microunde.
Legumele spalate si taiate marunt pentru salate nu se tin mult timp nefolosite, deoarece isi
pierd din vitamine si prospetime.
Zarzavatul vested isi revine daca este tinut cateva ore in apa rece cu o lingura de otet.
Pentru ca telina servita la masa sa aiba culoarea alba, aceasta se tine 2-3 ore in apa cu otet
inainte de preparare.
Fierberea legumelor in aburi inmoaie celuloza acestora mai bine iar pierderile in vitamina C
sunt mai mici.
Legumele isi pastreaza mai mult din valoarea nutritiva daca se fierb in apa clocotita, sarata.
Pentru a-si pastra culoarea verde, fasolea pastai si mazarea verde se fierb in vase cu capac,
adaugandu-se in apa un varf de cutit de bicarbonat de sodiu.. Dupa ce ati tocat vinetele si nu
ati pus inca uleiul, adaugati un galbenus de ou crud. Vor capata un gust mai bun.
Legumele destinate pregatirii salatei sa fie in prealabil lasate la rece, in caz contrar salata se va
strica acrindu-se.
Legumele se fierb in apa clocotita, in vase smaltuite si acoperite, tinandu-se la fiert doar cat
sa se inmoaie.pentru a nu-si pierde continutul in vitamine,
Pentru ca conopida sa nu se innegreasca la fiert, se pune in apa, inainte de fierbere, bucatica
de zahar.
Legumele si zarzavaturile ce pot fi servite alaturi de peste sunt: ceapa, cartofi, morcovi, ardei,
rosii, radacina de patrunjel.
Ceapa folosita pentru salate isi pierde iuteala daca inainte de a prepara salata, se taie sub
forma de pestisori si se freca cu putina sare.De asemnea sarea in salate se pune inainte de
adauga uleiul deoarece sarea nu se dizolva in ulei.
Zeama de varza murata, atunci cand este folosita la acritul ciorbei, mai intai se fierbe separat
intr-un vas cu o ceapa, se spumeaza, abia apoi adaugandu-se la ciorba;
Legumele verzi se fierb in vase descoperite, in acest fel pastrandu-si culoarea;
La fierberea legumelor verzi, sarea se adauga intotdeauna la inceput, pentru a nu se pierde
vitaminele si sarurile minerale;
Atunci cand se soteaza legume, sararea se va face la sfarsit, pentru a se evita pierderea
sucului acestora, umezirea si pentru a se putea rumeni mai repede;
Cand se fierb legumele proaspete sarea se pune intotdeauna la inceput, la legumele uscate
sarea se pune cu cateva minute inainte de a fi gata fierte, pentru a nu se intari
Pentru ca ardeii sa-si pastreze culoarea si dupa preparare, li se adauga putina zeama de
lamaie;
Usturoiul nu se pastreaza la frigider deoarece capata un gust amarui;
Pentru mancarea de varza aceeasi reteta, se freca cu putina sare pentru a fi mai frageda.
Conopida isi va pastra culoarea alba daca in apa care fierbe se pune o lingurita de sare. Pentru
a indeparta insectele din conopida,inainte de fierbere se tine circa o ora in apa rece.
Salata de vinete va avea o savoare deosebita daca incorporam in ea usturoi in loc de ceapa.
Legumele congelate trebuiesc lasate sa se decongeleze la temperatura camerei apoi se intoduc
la fiert intr-un vas cu putina apa clocotita si putina margarina sau unt,iar vasul se acopera cu
un capac astfel fierberea este mai rapida si aroma legumelor nu se pierde.
Salata verde spalata frunza cu frunza sub jet de apa rece, pusa in punga de plastic si pastrata
la rece, poate ramane proaspata 2-3 zile.
Pentru a servi o salata de legume proaspata sau conservata cu gust mai bun, se adauga putina
maioneza.
Alte sfaturi:
1. Ca sa pastrezi galbenusul pentru mai mult timp, pune-l intr-un recipient, acopera-l cu apa si
pastreaza-l la frigider.
2. Daca vrei sa-ti iasa o supa ca la mama acasa, pune puiul in apa rece si abia apoi fierbe-l.

3. Daca vrei ca orezul sa ramana complet alb, atunci adauga cateva picaturi de lamaie in apa atunci
cand il prepari.
4. Daca iti plac ouale fierte tari, atunci asteapta ca apa sa dea in clocot si apoi introdu-le in recipient.
Lasa-le timp de 9 minute in apa fiarta, cu focul inca pornit.
5. Pentru a combate mirosul puternic al cepei din mancare, adauga putin patrunjel in compozitia
preparatului.
6. Cum sa verifici daca ai cumparat cartofi buni: taie o bucata in 2 si apoi incearca sa lipesti cele doua
jumatati intre ele. Daca opun rezistenta in momentul in care vrei sa le desparti din nou, atunci cartoful
este bun.
7. Cumpara numai ceapa tare daca vrei sa fii sigur ca nu este stricata.
8. Nu arunca painea veche. Taie-o in bucatele mici, adaug-o intr-un vas cu unt, usturoi si ierburi
proaspete si apoi introdu amestecul la cuptor. Vei obtine astfel crutoane pe care sa le adaugi in felurile
preferate de mancare.
9. Viata verdeturilor este destul de scurta, iar daca vrei sa le pastrezi pentru mai mult timp trebuie sa
le speli bine, sa le stergi cu un prosop uscat, sa le impaturesti intr-un servetel de hartie si abia apoi sa
le pui la frigider.
10. Daca vrei sa oferi un plus de savoare unui fel de mancare, curata cativa catei de usturoi si freaca-i
cu putina sare. Adauga pasta rezultanta si vei observa ce gustos poate deveni preparatul tau.
11. Daca vrei sa obtii un sos alb savuros, pune in interiorul lui miez proaspat de nuca.

Raportul volum - greutate

La un moment dat fiecare dintre noi poate a intampinat greutati privind unitatile de masura cand
am preparat cate ceva si de aceea m-am gandit sa public o pagina care poate le va ajuta cel putin pe
tinerete gospodine .
un pahar 250 ml
faina
125 g
zahar tos
200 g
zahar pudra 180 g
sare
220 g
gris
200 g
orez
230 g
pesmet
125 g
nuci macinate 200 g
nuci pisate
225 g
fasole boabe 220 g
lapte praf
120 g
lapte
250 ml
unt topit
245 g
ulei
245 ml
sirop
330 ml
o lingura
faina
25 g
zahar tos
30 g
zahar pudra 25 g
sare
30 g
gris
25 g
orez
25 g
pesmet
15 g
unt topit
20 g
sirop
20 ml

Sfaturi:
1.

Prajiturile devin mult mai gustoase daca adaugi un varf de cutit de sare in compozitie.
2. Pentru ca aluatul sa fie mai pufos si mai fraged, trebuie sa il tii la rece, in frigider, cu o ora
inainte de a-l folosi.
3. Clatitele ies foarte pufoase daca in loc de apa sau lapte adaugi apa minerala.
4. Bate albusurile cu o furculita inainte de a le pune in compozitia prajiturii.
5. Pentru a scoate mai usor blatul de tort din tava in care l-ati copt, inveleste forma cateva
minute intr-un prosop umed.
6. Inainte de a incepe sa prepari o prajitura, tine ouale si untul la temperatura camerei (chiar
daca nu este specificat in reteta).
7. Prajiturile cu fructe trebuie lasate sa se raceasca in forme, altfel nu se taie bine.
8. Vei obtine mai mult suc de la o lamaie daca inainte de a o stoarce o lasi cateva secunde in
apa calda.
9. Fructele folosite la prajituri se trec prin faina, pentru a nu se lasa la baza tavii.
10. Pentru ca spuma albusurilor sa fie mult mai pufoasa, adauga o lingura de apa rece.
11. Pentru a taia mai usor torturile, cutitul tebuie inmuiat intai in apa calda si sters dupa fiecare
felie taiata.
12. Pentru ca prajiturile sa fie proaspete pentru mai mult timp, impacheteaza-le in folie
alimentara.
13. Clatitele nu se mai lipesc de tigaie daca in compozitie adaugi putin ulei sau unt topit.

10

14. Atunci cand preparati sufleuri, nu deschide usa cuptorului in primele 30 de minute.

Stiati ca:
+ Pentru a obtine o friptura suculenta, impachetati carnea in aluat de foietaj inainte de a o introduce in cuptor;
Friptura se poate inveli in frunze oparite de varza, iar in felul acesta ea nu se va mai usca in cuptor, si, in plus,
va capata gustul verzei;
Puteti prepara garnitura o data cu friptura daca imbracati friptura cruda cu fasii de cartofi fierti si dati pe
razatoare, presarati usor pe toata suprafata carnii;
Friptura este buna si rece, mai ales daca o serviti cu paine, mustar, ketchup sau hrean.
Inainte de a fi introdusa in cuptor, friptura nu trebuie presarata cu boia sau cu verdeturi uscate pentru ca se va
arde;
Friptura din carne tocata se prepara doar in cuptor, la foc potrivit si in tavi de chec sau vase de Jena unse;
Carnea va fi mai frageda si mai gustoasa daca inainte de a fi gatitat se marineaza cu zeama de lamaie;
Pentru a obtine o cantitate mai mare de zeama, lamaile trebuie lasate la temperature camerei, iar inainte de a fi
stoarse, acestea se vor rula pe o suprafata tare de cateva ori, apasandu-le usor;
Pentru a obtine o maioneza mai alba, se adauga un strop de zeama de lamaie;
Daca inveliti o jumatate de lamaie intr-un tifon, veti stoarce sucul acesteia fara samburi;
Legumelor care contin sulf (conopida, broccoli) le puteti adauga zeama de lamaie pentru a le imbunatati
considerabil gustul;
La garnisirea preparatelor puteti folosi coaja de lamaie insiropata. Pentru aceasta aveti nevoie de 2 linguri
de zahar si 2 linguri de apa pe care le fierbeti timp de 1 minut. In acest sirop fierbeti apoi feliile subtiri ale unei
lamai timp de 4 minute;
Daca este tinuta intr-un vas inchis ermetic, lintea poate fi pastrata pana la un an, intr-un loc uscat si rece. Mai
mult, calitatile sale culinare se imbunatatesc o data cu trecerea timpului;
Spre deosebire de fasole, lintea nu trebuie neaparat inmuiata. Daca nu ati inmuiat-o in prealabil, timpul de
fierbere este de 20 - 30 de minute, iar daca lintea a fost mai intai inmuiata, ea se va gati in 10 15 minute;
Pentru a fierbe lintea, folositi de patru ori mai multa cantitate de apa decat linte. De asemenea, este bine de
stiut faptul ca boabele puse in apa care clocoteste sunt mai usor de digerat decat cele care fierb odata cu apa;
Lintea absoarbe foarte bine aromele mirodeniilor si al verdeturilor cu care este combinata;

11

 Sarea trebuie adaugata la sfarsit atunci cand gatiti linte, deoarece lintea fierbe mai greu in combinatie cu
aceasta;
Lintea rosie se prepara cel mai rapid (15 minute) si este recomandata a fi folosita in mancarurile unde este
nevoie de o textura mai moale. Cea mai delicioasa este lintea verde, frantuzeasca, dar aceasta are nevoie de un
timp mai indelungat
tiai c
- Cltitele nu se mai lipesc de tigaie, dac n uleiul ncins presari puin zahr tos. n plus, devin mai
afnate, dac adaugi puina ap mineral n compoziia lor.
- Lmile uscate i revin dac sunt inute n ap rece i dac se schimb apa de mai multe ori.
- Carnea conine vitamine din grupa B (mai ales B1) i PP. Cu ct carnea va fi mai gras, cu att
coninutul vitaminic va fi mai sczut. Cu ct carnea va fi mai srac n grsimi, cu att va avea mai
multe proteine.
- Creierul are o valoare alimentar comparabil cu cea a glbenuului de ou.
- Ficatul reprezint unul dintre cele mai nutritive alimente graie coninutului su de proteine, fier i
vitamine B1, A, D.
- Pentru ca oule s nu se sparg, adugai puin sare n apa n care le fierbei. Dac dorii ca oule
s fie cleioase, lsai-le s fiarb trei minute jumtate din momentul n care apa a dat n clocot i peste
patru minute, dac le dorii tari. Dac oule sunt fierte la foc mic, albuul va fi mai moale, iar
glbenuul va fi mai tare. Dac sunt fierte la foc mai mare, viceversa.

* Laptele frgezete carnea de pete. nainte de a-l pune la prjit, petele se las ntr-un vas cu lapte
timp de dou sau trei ore. Petele va fi mult mai fraged i se va prji mult mai repede.
* Lmia albete ciupercile. Dup ce au fost cltite n mai multe ape, ciupercile se las ntr-un vas cu
ap, adugndu-se dou lingurie de zeam de lmie. Ciupercile se vor cura mai bine, vor fi mult
mai albe, iar mncarea va dobndi un gust mai bun.
* La prepararea sosurilor se poate aduga ptrunjel. nainte de a-l tia, ptrunjelul se ine cteva
minute n ap cldu. Se adaug cu cteva minute nainte de a lua sosul de pe foc. Sosul va fi mult mai
parfumat.
Mancarea arsa poate fi folosita, daca se rastoarna imediat in alt vas, fara sa se
atinga partea arsa. Daca nu se umbla cu lingura, partea arsa ramane prinsa de fundul
vasului. In mancare adaugam putin zahar si 2-3 linguri de apa rece. Punem vasul cu
mancare cu totul in alt vas cu apa rece si se acopera cu o carpa umeda. Se tine asa pana
se raceste mancarea. Asa se pierde gustul de ars. Se pune din nou la fiert, dar la foc
domol.
Supa prea sarata sau mancarea prea sarata poate fi corectata, daca se pun
la fiert cateva felii de cartofi cruzi. Inainte de a servi la masa, se scot feliile de cartofi.
Acestia absorb o parte din sare si mancarea (sau supa) va fi numai buna.
Supa afumata isi poate recapata gustul normal, daca se introduce in ea un cartof
crud ras.
Maioneza care s-a taiat se poate repara astfel: intr-un castron luam o lingura de
maioneza taiata si picuram incet o lingura de apa calda si amestecam intr-o singura
directie, pana incepe sa se lege maioneza. Apoi adaugam putin cate putin restul de
maioneza taiata si amestecam, pana isi recapata consistenta dorita.
Un alt procedeu pentru a repara maioneza: punem in alt castron un galbenus si
amestecam cu lingura de lemn, adaugand putin cate putin din maioneza taiata. Se
amesteca bine, pana incepe sa se lege si se face ca o crema.
Raciturile, daca au multa grasime adunata deasupra in vasul in care am fiert
carnea, putem sa inlaturam acel surplus de grasime luand mai multe servetele curate de
hartie de preferinta albe si simple, fara desene colorate, pe cere le desfacem cat sunt
ele de mari ca sa acopere o suprafata cat mai mare si le asezam pe lichid, iar aceste
servetele vor absoarbe grasimea. Dupa ce servetelele s-au imbibat cu grasime, le
scoatem din vas. Daca a mai ramas grasime adunata deasupra, luam alte servetele
curate si repetam aceasta operatie, pana cand adunam toata grasimea (folosind de
fiecare data servetele curate).

12

Daca telemeaua este foarte sarata, o punem in apa sau in lapte cald si o tinem
cateva ore, dupa cat este de sarata. Ca sa nu se risipeasca telemeaua, se leaga intr-un
servet inainte de a fi pusa in apa sau in lapte.
Zarzavaturile vestejite isi revin prin inmuierea, timp de o ora, in apa rece cu
putin otet, sau daca se pun in apa rece cu putina zeama de lamaie sau in apa rece sarata.
Supele tulburi se pot limpezi, daca adaugam un albus batut spuma si, dupa 1520 de minute, se strecoara supa prin strecuratoarea deasa.
Maioneza nu se taie daca se freaca bine galbenusul de la inceput cu un praf de
sare si o lingura de mustar. Apoi adaugam uleiul picatura cu picatura si amestecam
mereu, pana incepe sa se lege maioneza. Cand a capatat consistenta dorita, putem sa
turnam uleiul, fara grija, mai mult o data. Atentie ca uleiul sa nu fie prea rece!
O supa buna, consistenta, se poate obtine punand carnea intreaga la fiert in
apa rece si lasand focul cat mai domol.
Supa de carne devine aurie, daca se pun cateva coji curate de ceapa in ea,
inainte de a da in clocot.
Cartofii raman albi daca se adauga la fiert cateva picaturi de otet.
Cartofii copti raman cu coaja neteda, daca sunt unsi cu ulei inainte de a fi pusi
la copt.
1. Dac pregtii orez cu lapte, adugai zahrul dup ce a fiert orezul, cci adugat mai
devreme l va ntri.
2. Fructele uscate i recapt forma dac nainte de a le folosi sunt puse n ap cald n care
se pune o lingur de drojdie.
3. Petele prjit nu se mai lipete de tigaie, dac pe lng ulei punem n tigaie puin unt sau
cteva rondele de lmie.
4. nainte de a pune stafidele sau nucile n prjituri dai-le mai nti prin fin, astfel se vor
ncopora uniform n aluat.
5. Sosurile cu fin stingei-le ntotdeauna cu puin ap rece, pentru a evita formarea de cocoloae.
6. Oul este mai uor de curat dac n apa n care fierbe se adaug cteva picturi de oet.
7. Dac n timpul fierberii supei lichidul scade foarte mult, completai cu ap cald, nu cu ap
rece. Apa rece tulbur supa i ncetinete procesul de fierbere.
8. Supa va avea o culoare plcut dac adugai puin morcov ras pe rztoarea mic i clit
uor n ulei.
9. Dac dorii s obinei un gust deosebit pentru friptura de porc, folosii mutarul. Luai doutrei linguri de mutar i ungei carnea chiar nainte de a o bga la cuptor, adugai i alte
condimente precum piper, cimbru sau foi de dafin, combinaia este savuroas.
10. Un mr curat nu se nnegrete dac l punem timp de 10 minute n ap rece cu puin sare

Din anghinare comestibil este n principal receptacolul i partea crnoas a frunzelor.

Frunzele se moaie n sosuri preparate conform preferinelor proprii, iar miezul, adic
receptacolul florii de anghinare, se mnnc singur sau n salate, fiind considerat cea mai
gustoas parte a plantei
Anghinarea face parte din alimentele care se mnnc cu mna: cu o mn inem
leguma iar cu arttorul i cu degetul mare al celeilalte mini rupem delicat petalele,
ncepnd cu cele de la margine; partea crnoas a acestora se cufund n sos i apoi se
soarbe. Resturile se pun pe o farfurie special.
Dup ce terminm cu frunzele, ajungem la inim, adic la miezul gustos al anghinarei. Ne
cltim deci degetele i o mncm cu ajutorul cuitului i al furculiei, separnd prile
necomestibile.
De regula se serveste ca aperitiv alaturi de un bol cu ap pentru cltirea minilor i o
farfurie pentru resturi.
Cel mai simplu e sa fierbeti aceste "floricele" cu apa cu sare si sa le serviti intregi.

13

Perfectionistii le tund frunzele tari de la suprafata si coada si leaga felii de lamaie de

suprafata sectionata sau pun lamaie in apa pentru a preveni o schimbare de culoare. La
masa se smulge apoi fiecare frunzulita, se cufunda partea de jos in sos si se extrage
pulpa delicata cu dintii. Restul plantei, mai tare, se arunca.
Cand ajungeti la frunzele ca hartia, de culoare rosie, din mijloc, le smulgeti si le aruncati.
Apoi se indeparteaza si firele de par si se mananca delicioasa baza a florii cu furculita si
cutitul.
Daca vreti sa preparati doar bazele de floare, rasuciti cozile florilor si indepartati frunzele
si parul. Pentru a evita o schimbare de culoare, se pune anghinarea imediat intr-un
castron cu apa cu lamaie. Fundurile florilor de anghinare se pot fierbe simplu sau se pot
folosi la tocanite de legume sau alte preparate.
Atentie! E mai bine sa purtati manusi cand curatati anghinarea proaspata, altfel s-ar
putea sa vi se innegreasca mainile. O reteta foarte gustoasa si extrem de simpla este
reteta ruseasca de Anghinare cu pasta de smantana si alune.
Anghinarea tanara - Carcioffi. In Italia in luna aprilie, se gaseste anghinare tanara"carcioffi". Are o aroma pregnanta si aproape ca nu necesita preparare, pentru ca frunzele
ei sunt tinere si fragede, iar puful din interior nu s-a format inca. Gatirea dureaza doar
cateva minute: se taie pur si simplu pe jumatate, pe lung sau pe latime si se calesc 3-4
minute in putin ulei de masline, cu cateva felii de usturoi. Se condimenteaza cu sare
marina si cativa stropi de zeama de lamaie si se servesc cu paine proaspata.
Puteti cali anghinarea tanara si cu alte legume (de preferinta vinete, dovlecei si rosii),
ceapa, usturoi si ierburi. In Italia, anghinarea tanara se taie de regula in jumatate si se
prajeste pane intr-o crusta subtire.
Ca delicatesa, se poate consuma cruda. Pentru aceasta, se taie felii pe lung si se stropesc
cu zeama de lamaie.
Se aranjeaza dupa preferinta, cel mai adesea pe un pat de salata italiana rucola si se
presara cu branza de capra faramitata si seminte de pin rumenite.
Asociere: carnea de porc se asociaz n mod natural cu aromele puternice i rustice dar,
n egal msur, cu cele parfumate i proaspete. Ceapa, usturoiul, slnina afumat,
cimbrul, enibaharul i seminele de coriandru sunt arome clasice pentru o friptur de
iarn din carne de porc. Mai rafinate, dar nu neaprat i mai complicate, cu puternice
influene germanice, sunt asocierile de carne de porc cu fructe (de pdure, viine, mere,
pere sau rubarb) sau cu glazuri pe baz de miere i mutar. Carnea de porc se poate
gti cu aproape orice tip de alcool: fripturi n bere mai ales neagr -, n vin rou i alb, n
cidru sau vinuri fortifiate (Porto, Marsala, Madeira), n gin, i chiar n rachiuri i l
Garniturile pentru carnea de porc sunt pe msura generozitii ei, fiind disponibile pentru
aproape orice asociere: cartofi fripi/ copi/ fieri, varz nbuit n vin alb, ciuperci
sotate, piureuri de legume, orez, paste, etc.
Cele mai bune buci pentru friptur:

Spata bun la pre i la friptur. Foarte versatil i dispus la grele ncercri.

Ciolanul (pulpa inferioar) se poate frige ntreg cu tot cu os pentru un plus de
gust sau dezosa pentru a fi umplut.
Pulpa probabil cea mai bun alegere pentru o friptur festiv, gtit ntreag, cu
tot cu os, la foc mic pentru rezultate deosebite.
Muchi file cea mai scump i mai cutat parte a porcului, uor de gtit i de
porionat. Gtit ntreg, eventual mpnat i/sau glazurat n cruste dulci-picante (de fructe
sau pe baz de miere cu mutar).
Cotletul parte muchi i parte coast, cotletul de porc, n special cel cu os, este o
alegere inspirat, mai ales dac l cumprai i gtii ntreg.

14

Gtire:
1.
2.
3.

Prenclzii cuptorul la 220C

Introducei carnea pentru de 30 minute la 220C pentru a se rumeni la suprafa.
Reducei temperatura la 160 C i continuai procesul de frigere cu cte 50 de
minute pentru fiecare kilogram de carne.
4.
Lsai carnea s se odihneasc 20-30 minute nainte de tiere pentru a permite
sucurilor s se distribuie uniform.
Puine buturi pot fi considerate cu adevrat nepotrivite dup o friptur de porc. Berea, n
special neagr, este o butur tradiional lng o friptur de porc. Dar, probabil, cele
mai potrivite sunt vinurile roii, fructate: Pinot Noir, Cabernet Sangvinion, Carmnre etc.
Carnea de vit apreciaz compania rafinat. Muchiul de vit i antricotul se exprim
natural n prezenta derivatelor lactate, smntna dulce, untul simplu, dar gras, sau
aromat cu verdeuri i brnzeturile nobile cu mucegaiuri albe, dar mai ales albastre.
Ciupercile de pdure (mai ales hribii), trufele negre i albe, asociate cu un strop de
cognac i unsos brun spaniol sunt adaosuri sofisticate ale crnii de vit. Rasolul de vit
apreciaz apropierea legumelor, a verdeurilor i vinurilor, un osso buco st mrturie.
Garniturile pentru vit, trebuie s completeze carnea nu s o concureze. Se preteaz
aadar garnituri simple dar nu lipsite de elegan: orezuri cu unt i verdea, cartofi
rumenii n grsime de ra la cuptor sau fieri de jumtate i ulterior copi cu rozmarin,
usturoi i puin ulei de msline la cuptor, etc.
Vinuri roii seci (de ex. Merlot), mature, cu buchet i personalitate.

File (seciune a muchiului) cea mai apreciat parte de ctre adevraii iubitori de
vit. Se servete de regul n snge.
Muchi la fel ca i fileul necesit un tratament termic scurt i se consum n
snge sau gtit mediu.
Antricotul de vit mai accesibil la pre dect muchiul i mult mai potrivit pentru
fripturi datorit fibrei grase care l strbate. Minunat dac este gtit cu os cu tot.
Rasolul minunat pentru fripturi nbuite, gtite ndelung, pn cnd carnea se
desface de la sine de pe os.
Gtire:

1.
2.
3.

Prenclzii cuptorul la 220C .

Rumenii carnea la cuptor pentru 30 minutes la 220C .
Reducei temperatura la 160 C i continuai procesul de gtire:- pentru n snge 20
minute per kilogram.- pentru Mediu 30 minute per kilogram- pentru Bine fcut 40 minute per kilogram
4.
Lsai friptura s se odihneasc 20-30 de minute nainte de a o tia.
Pui
Cele mai potrivite pri pentru friptur

Pies ntreag puiul, i psrile n general, se preteaz la a fi fripte ntregi, n

special atunci cnd sunt umplute.
Pulpele de pui sunt ideale pentru o mulime de tipuri de fripturi, clasice i
moderne.
Pieptul este un pseudo-muchi deoarece ginile nu zboar srac n grsimi i
proteine (dac nu este gtit cu piele) dar foarte verasatil, ideal pentru fripturile la tigaie
cum ar fi nielele sau rulouri la cuptor.

15

Aripioarele nu sunt neaprat prima alegere pentru o mas festiv dar pot
constitui aperitive excelente.
Gtire:

1.
2.
3.

Prenclzii cuptorul la 210C .

Rumenii puiul timp de 20 minute la 210C .
Reducei temperatura la 170 C i continuai s o frigei pasrea pentru alte 45
minute de (pentru un pui mediu) sau 70 de minute (pentru unul mare).
4.
Lsai friptura s se odihneasc 20 de minute nainte de a o tia.
Asociere:
Carnea de pui se combin armonios cu felurite condimente i mirodenii care o pot
transforma radical, de la versiuni clasice la cele moderne sau chiar extravagante. Usturoi
i slnin afumat, miere i migdale, ofran sau curry, ulei de msline i ierburi
mediteraneene, caise i scorioar, vin alb i marmelad de portocale cu cimbru, unt i
lmie, vin rou cu ciuperci i chiar sos de cicolat. Totul e posibil i totul e permis cnd e
vorba de pui.
Garnituri:
n funcie de restul ingredientelor folosite pentru friptur, carnea de pui se poate servi cu
aproape orice fel de garnitur, cu condiia s fie compatibil.
Buturi:
O recomandare, devenit deja clieu, recomand vinurile albe ca nsoitoare potrivite
pentru friptura de pui. Vinuri fructate, cu buchet, cum sunt Chardonay sau Feteasca
Regal sunt alegeri potrivite pentru acest tip de carne.
Curcan

Pasrea ntreag gtit simplu sau umplut, marinat sau crud, obligatoriu
masat cu grsime aromat pe sub pielea de pe piept pentru a se ptrunde cu gust.
Pulpele Se pot frige ntregi sau n buci mai mici, simple sau nbuite cu
ingrediente aromate.
Pieptul ideal pentru niele unde s-a impus ca o carne de baz, se poate felia
pentru a realiza din el rulade deosebite.
Aripile mari i consistente, aripile sunt folosite, de regul, pentru piftie, dar se
pot folosi i pentru fripturi cu sosuri abundente.
Gtire:

1.
2.
3.

Prenclzii cuptorul la 220C

Introducei carnea pentru de 30 minute la 220C pentru a se rumeni la suprafa.
Reducei temperatura la 160 C i continuai procesul de frigere cu cte 40 de
minute pentru fiecare kilogram de carne.
4.
Lsai carnea s se odihneasc 20-30 minute nainte de tiere pentru a permite
sucurilor s se distribuie uniform.
Asociere:

16

Carnea de curcan trebuie s fie bine i intens aromat. Ceapa, usturoiul, prazul, slnina
afumat, cimbrul, enibaharul, salvia, i seminele de ienupr sunt arome potrivite pentru
o friptur de iarn din carne de curcan.
Garnituri:
Garniturile pentru curcan se pot gti chiar alturi de el n etapa final a procesului de
preparare. Cartofi fripi/fieri/copi, mixuri de legume (morcovi, elin, praz) sotate n unt
sau gtite la cuptor, castane, varz de Bruxelles, ciuperci de cultur sau de pdure.
Buturi:
Vinurile albe, roze sau roii sunt potrivite pentru aceast carne fript.
Vinurile albe, roze sau roii sunt potrivite pentru aceast carne fript.
Curcanul gtit ntreg se feliaz de fiecare dat la servire, direct pe mas, ncepnd cu
pieptul care se taie n felii oblice, dinspre fa nspre spate.
Nu umplei curcanul cu umpluturi de carne crud dect dac avei o experien culinar
suficient pentru a aprecia dac i interiorul s-a gtit suficient.
Rata
Cele mai bun pri de friptur:

Pasrea ntreag cu forma sa alungit, aerodinamic, raa gtit ntreag este o

apariie spectaculoa, potivit pentru momente festive.
Pieptul spre deosebire de cel de gin, pieptul de ra are o consisten i
personalitate puternic, i un tiv de grsime care i pune n eviden savoarea. Se gtete
cu tot cu piele.
Pulpele scurte i puternice, pulpele de ra sunt ideale pentru fripturi, mai ales
dac v temei de momentul porionrii fripturii.
Fois gras delicates extravagant, ficatul de ra ndopat se remarc prin gust,
textura delicat i pre ridicat.
Gtire:

1.
2.
3.

Prenclzii cuptorul la 220C .

Rumenii raa pentru 20 de minute la 220C.
Reducei temperatura la 180 C i continuai procesul de gtire nc 60-90 de
minute, n funcie de dimensiunea raei.
4.
Lsai raa s se odihneasc 15 minute nainte de a o tia.
Pentru raa slbatic se procedeaz la fel, cu meniunea c, dup reducerea temperaturii
la 180 C, timpul de preparare se reduce la jumtate (30-45 de minute).
Asociere:
Pentru c cine se aseamn se adun, carnea de ra dulce i parfumat pretinde daruri
pe msur: condimente i mirodenii nmiresmate. Nucoara, scorioara, cuioarele i
enibaharul (piperul jamaican, pimentul sau allspice) se lipesc de minune de carnea de
ra la fel ca i amestecul chinezesc cinci arome (five spices). sosul de soia i cel Hoisin,
smochinele, ananasul i mango, portocalele i mandarinele, gutuile i piersicile, caisele
confiate i castanele, vinul de Porto sau lichiorurile de portocale, sunt binevenite la
friptura raei.

17

Nici combinaiile central europene, cu varz i chimen, nu pot fi trecute cu vederea cnd
e vorba de carnea att de deosebit a acestei psri.
Garnituri:
Raa pretinde de regul garnituri pe msura rafinamentului su, fie c e vorba de fructele
mpreun cu care a fost gtit, fie c sunt mixuri de salate proaspete n amestec cu
buci de grepfruit.
Buturi:
Pentru c raa nu e o oarecare, nici butura nu e. Vinurile roze bine rcite i cele
spumante (Cava, Proseco) vor fi de fiecare dat bine primite lng o friptur de ra.

Atenie la grsimea de ra care se poate arde nainte ca pasrea s fie gtit. Pentru a
evita acest aspect neplcut putei gti pasrea acoperit cu folie pe care o ndeprtai la
final pentru a se rumeni, dac mai e cazul.
Peste
Somonul file sau medalion (cotlet) pentru a fi uor de servit, asociat cu sosuri
aromate i garnituri simple.
tiuc sau alu tiuca umplut este o apariie spectaculoas pe o mas festiv
pentru cei care se ncumet s o fac.
Crapul fript ntreg pentru a-i pune n valoare toate calitile i a se prezenta
elegant pe mas.
Gtire:
Diferenele sunt att de mari de la pete la pete, de la modul n care este gtit i/sau
umplut, nct este imposibil de dat un timp i o temperatur comun pentru gtire. Totui,
ca regul general, petele s gtete un timp scurt (jumtate din cele solicitate de
carnea de pui), la temperaturi medii spre mari i nu necesit un timp de odihn lung
nainte de servire.
Asociere:
Vinul alb sec, lmia sau limeta, oetul aromat, usturoiul, cimbrul, rozmarinul, oregano,
untul, uleiul de msline, mutarul i smntna fermentat sau dulce, uleiul de susan,
laptele de cocos, sosul de soia, frunzele de coriandru, roiile i legumele de tot felul sunt
nsoitoare de ndejde ale crnii de pete.
Garnituri:
Garniturile asociate fripturilor de pete trebuie s fie simple, pentru a nu pune n umbr
carnea petelui. Cartofi la cuptor sau natur fieri i servii stropii cu unt topit i
ptrunjel/mrar, garnituri de orez sau o sipplu mix de salate verzi stropite cu un dressing
format din cantiti egale de oet balsamic n amestec cu sos de soia cu ciuperci.
Buturi:
Vinurile albe sunt implicite i mult prea explicite cnd e vorba de canrea de pete.
Asumai-v curajul i servii un vin rou sec, rcit la 5-8 grade, sau mcar unul roze.

18

Pentru mai mult inspiraie, vizitai seciunea de fripturi din cevabun.ro aici.
Verificarea fripturii

Recomadrile de gtire timpul i temperatura au un caracter general i fac

referire la fripturi gtite ntregi (pn n 5 kilograme n cazul crnii de vit).
Pentru a verifica dac friptura dumneavoastr este fcut, folosii un termometru
de buctrie (temperatura intern a crnii ar trebui s fie 52 grade pentru vit, 60 pentru
miel, 70 pentru vnat i pui, 75 pentru porc).
Dac nu avei termometru, nfigei un cui bine curat n partea cea mai groas a
crnii, scoatei cuiul i punei degetele pe el. Dac este rece, carnea este n snge; dac
este cald, carnea este medie, iar dac este fierbinte carnea este bine fcut. Vita i mielul
se pot servi i n snge sau mediu fcute, petele cu excepia tonului sau a somonului -,
carnea de pasre i cea de porc se consum doar bine fcute, fr s fie prea uscate sau
arse.
O alt metod de verificare este neparea fripturii n ce mai groas parte a crnii,
dac se strpunge uor iar lichidul care curge este limpede i transparent, friptura este
gata.
Psrile ntregi se gtesc cu picioarele legate, cele umplute se cos sau se acoper
cu un capac (ceap, ardei, etc, n funcie de umplutur). Puiul / curcanul trebuie stropit cu
sosul din tav.
Raa gtit ntreag sau doar pieptul ei se cresteaz uor la suprafa, sub form
de romburi, pentru a permite grsimii s se scurg.
Dac gtii carne gras (porc, ra, etc.), folosii o tav cu grtar sau grtarul
cuptorului poziionat deasupra tvii lui. Punei carnea pe grtar iar desesubt, n tav, cu 2
degete de ap i civa cei de usturoi, cartofii sau alte legume curate i tiate
corespunztor. Garnitura va fi gata n acelai timp cu friptura i va mprumuta din gustul
ei.
Nu nepai prea mult carnea deoarece sucurile din carne se vor scurge, iar friptura
se va usca.
Pentru a preveni arderea crnii, n special a celei cu mult grsime porc cu tot cu
oric, ra acoperii carnea cu folie de aluminiu n a doua parte a procesului de gtire
sau cu fii de slninu sau prosciutto, pe care le dai la o parte cnd servii friptura.
Sosuri rapide
Dac nu avei idee de sosuri, putei folosi ca baz sosul n care ai gtit friptura,
numit jiu. Scoatei friptura, punei tava pe foc i adugai un pahar de vin alb s
desprindei resturile de friptur (rzuii bine) i strecurai zeama din tav. Facei un rnta
din cantiti egale de fin i unt (axprimativ 25 de grame din fiecare). Topii untul,
adugai fina i rumenii-o uor amestecnd cu telul. Adugai zeama din tav pn
obinei un sos consistent. Asezonai cu sare, piper i, eventual de tipul fripturii, cu puin
nucoar ras. Putei s-l mbuntii cu smntn dulce sau fermentat (gras, peste
18%, deoarece cea slab se taie), 1 lingur de mutar, amd. Dac sosul e prea gros sau
prea zeama de carne prea puin putei aduga sup de carne sau legume; de vit pentru
fripturile de vit, miel, vnat, iepure sau de pui/legume pentru cele de ra, pui, pete.
Scortisoara
Aceasta mirodenie are o nota dulce si calda, de aceea e preferata multora in prajituri sau bauturi fierbinti. Ai sa
fii surprins de gustul bogat pe care il da unor preparate banale.

Amesteca lingurita de pudra de scortisoara in salata favorita cu pui.

19

Da o nota mediteraneana pastelor tale, calind carnea cu lingurita de pudra de

scortisoara. La fel de bine poti sa adaugi in sos, cand il fierbi, un betisor de scortisoara.
Adauga lingurita de sortisoara in mirodeniile pentru carnea de porc, rata sau
vanat.
Cimbru proaspat
Este una dintre ierburile care definesc bucataria franceza. Are arome inconfundabile care amintesc de pamantul
din gradina de vara.

Improspateaza gustul unor deserturi de toamna cu mere sau pere adaugand 1

lingurita de cimbru proaspat tocat marunt in compozitie. Vara, poti pune aceeasi cantitate
in deserturi cu piersici sau caise.
Coace niste waffe sau clatite delicioase, adaugand in compozitia clasica 1 lingurita
de cimbru tocat marunt si 50-60g parmezan ras.
Combina 1 lingurita de miere, lingurita de cimbru tocat marunt si lingurita
coaja rasa de lamaie. Amesteca totul cu iaurt grecesc si seminte de pin prajite pentru un
mic dejun gustos.
Piper rosu (cayenne)
Este ingredinetul care da foc retetelor, adaugand gustul iute si puternic in feluri de mancare indiene sau
mexicane.

Il poti folosi cu masura si la desert. Pregateste un sos de ciocolata in care sa pui un

varf de lingurita de piper rosu.
Pune un praf de piper rosu intr-o salata de fructe tropicale pentru o aroma
complexa.
Poti sa presari un praf de piper rosu peste inghetata de vanilie.
Rozmarin proaspat
Aroma lui puternica si parfumul care aminteste de eucalipt si lamaie, il face potrivit in fripturile de porc, vita sau
miel.

Il poti adauga si in siropuri dulci sau in limonade si cocktail-uri cu gin.

Pune o lingura de rozmarin tocat in aluatul de biscuiti sarati impreuna cu
parmezan ras.
Adauga o lingura de rozmarin tocat in dulceturi de portocale sau cirese, preparate
in casa.
Din experienta gastronomica a specialistilor, exista niste combinatii orientative, pentru cateva
ingrediente de baza:
Branza-busuioc, chimen negru, telina,hatmatuchi,chili, arpagic, ceapa,coriandru, chimen, marar,
usturoi, hrean , coaja de lamaie, maghiran, menta, mustar, nucsoara, boia, patrunjel, piper, salvie,
tarhon, cimbru.
Carnea de miel-piper, busuioc, dafin, scortisoara, coriandru, chili, curry, marar, usturoi, maghiran,
menta, mustar, oregano, patrunjel, rozmarin, cimbru, tarhon,ceapa,usturoi.
Carnea de pui-piper, enibahar,dafin, scortisoara, chili, curry, marar, fenel, usturoi, ghimbir, iarba de
limon, mustar, boia, piper, rozmarin, sofran, salvie, cimbru, anason, tarhon, cimbru.
Carnea de vita-piper, busuioc, dafin, piper negru, chili, curry, chimen, usturoi, maghiran, mustar,
oregano, patrunjel, rozmarin, salvie, chimen, tarhon, cimbru, ceapa, hrean.
Carnea de porc-piper, boia, ceapa, usturoi, nucsoara, enibahar, cuisoare, rozmarin, mustar, chili,
oregano, hrean, cimbru, busuioc.
Cartofi- busuioc, chimen negru, telina, hatmatuchi, arpagic, coriandru, marar, maghiran, oregano,

20

boia, patrunjel, mac, rozmarin, tarhon, cimbru, usturoi.

Dulciuri-anason, cardamon, enibahar, scortisoara, cuisoare, fenel, ghimbir, coaja de lamaie,
nucsoara, menta, anason, vanilie, petale de trandafir sau maces.
Fasole-chimen, piper, chili, oregano, patrunjel, salvie, patrunjel, spanac, cimbru, spanac, usturoi,
marar, ceapa, dafin.
Fructe-enibahar, anason, cardamon, scortisoara, cuisoare, coriandru, ghimbir, menta, coaja de
lamaie, coaja de portocala, rodie.
Legume-chili,hatmatuchi, ceapa, curry, marar, maghiran, patrunjel, cimbru.
Oua- busuioc, hatmatuchi, chili, arpagic, curry, marar, fenel, ghimbir, coaja de lamaie, maghiran,
oregano, boia, patrunjel, piper, salvie, tarhon, cimbru, ceapa.
Salate si dressinguri-busuioc, chimen, telina, arpagic, marar, fenel, ceapa, usturoi, , hrean, coaja de
lamaie, leustean, maghiran, menta, mustar, oregano, patrunjel, rozmarin, tarhon, cimbru.
Paine- anason, busuioc, chimen, ceapa, usturoi, scortisoara, coriandru, chimen, marar, coaja de
lamaie, coaja de portocale, oregano, mac, rozmarin, sofran, salvie, cimbru.
Peste-dafin, piper, telina, arpagic, anason, busuioc, marar, fenel, curry, usturoi, ghimbir, coaja de
lamaie, mustar, oregano, patrunjel, rozmarin, sofran, cimbru, salvie, anason, coriandru, enibahar.
Rosii-busuioc, ceapa, telina, dafin, scortisoara, chili, curry, marar, fenel, usturoi, ghimbir, maghiran,
oregano, rozmarin, cimbru, tarhon.
Supe si ciorbe-piper, busuioc, dafin, hatmatuchi, chili, arpagic, chimen, marar, fenel, usturoi,
maghiran, patrunjel, piper, cimbru, salvie, anason.
Combinatii condimente mancaruri (tabel I)
Ardei/
Anas
Arpa
Piper
C
Ana on, Ann
gic, Bus Cap
Chi Coria Chi
de
hil
son chine atto
chine uioc ere
men ndru mion
Cayen
i
zesc
zesc
ne
Ou

Paine

Manc
aruri
la

cupto
r
Deser

t
Fruct
e de

mare
Peste

Vanat
Pui

Miel

Porc

Vitel

Vita

Orez

Paste

Carto

fi
Legu

me

21

Ardei/
Anas
Arpa
Piper
C
Ana on, Ann
gic, Bus Cap
Chi Coria Chi
de
hil
son chine atto
chine uioc ere
men ndru mion
Cayen
i
zesc
zesc
ne
Legu
me
verzi
Salat
e
Sosur
i
Supe

Combinatii condimente mancaruri (tabel II)

Chim
Cur
Iar
ion Cim Cuiso Curc ry, Da Feni Ghim Hasma Hre banegr bru are uma fru fin cul bir
tuchi an lam
u
nze
aii
Ou

Paine

Manca
ruri la

cuptor
Desert

Fructe
de

mare
Peste

Vanat

Pui

Miel

Porc

Vitel

Vita

Orez

Paste

Carto

fi
Legu

me
Legu
me

verzi
Salate
Sosuri

Supe

22

Combinatii condimente mancaruri (tabel III)

Ou
Paine
Manc
aruri
la
cupto
r
Deser
t
Fruct
e de
mare
Peste
Vanat
Pui
Miel
Porc
Vitel
Vita
Orez
Paste
Carto
fi
Legu
me
Legu
me
verzi
Salat
e
Sosur
i
Supe

Nucs
oara,
Ienu
coaja
par
uscat
a

Nucs
Nucs
Pi
oara
M Mus Oreg Pap Pe
Rozm Sal
oara,
pe
(Elet
ac tar ano rika lin
arin vie
fruct
r
aria)

Combinatii condimente mancaruri (tabel IV)

Telin Ustu
Schi Scortis Sof Sov Sus Tama Tarh a
roi Ustu Vani
nduf oara ran arf an rind on salba salb roi lie
tica atic
Ou

Paine

23

Telin Ustu
Schi Scortis Sof Sov Sus Tama Tarh a
roi Ustu Vani
nduf oara ran arf an rind on salba salb roi lie
tica atic
Manca
ruri la
cupto
r
Deser
t
Fructe
de
mare
Peste
Vanat
Pui
Miel
Porc
Vitel
Vita
Orez
Paste
Carto
fi
Legu
me
Legu
me
verzi
Salate
Sosuri
Supe

Cimbrul este foarte aromat, iar gustul sau este usor iute si piperat.
Poate fi folosit pentru condimentarea carnii, pestelui, cartofilor.
Cimbrul proaspat se pastreaza in compartimentul de legume al frigiderului. Se foloseste intreg la prepararea
mancarurilor, iar inainte de servire se scoate.
Pentru pastrare, cimbrul uscat se pune in recipiente etanse, intr-un loc rece si intunecat.
Ghimbirul este foarte aromat, iar gustul sau este iute si fructat.
Poate fi folosit pentru prepararea dulciurilor (fursecuri, turta dulce), deserturilor, tocanitelor, mancarurilor de
curry. In bucataria asiatica se foloseste si pentru condimentarea carnii, fructelor de mare si pestelui.
Ghimbirul proaspat se curata de coaja si se da pe razatoare sau se taie in felii foarte subtiri.

24

Pentru pastrare, pudra de ghimbir se pune in recipiente etanse, intr-un loc rece si intunecat. Ghimbirul proaspat
poate rezista si 2-3 saptamani la frigider.
Scortisoara este foarte aromata, fina si dulce.
Poate fi folosita pentru prepararea dulciurilor, deserturilor, prajiturilor, bauturilor, sucurilor de fructe, vin fiert,
ceai si deja binecunoscutul orez cu lapte. In bucataria asiatica se foloseste si pentru condimentarea carnii si
pestelui.
Pentru pastrare, atat betisoarele de scortisoara, cat si pudra se pun in recipiente etanse, intr-un loc uscat si
intunecat.
Rozmarinul proaspat este foarte aromat, in schimb, daca se lasa la uscat, gustul sau devine usor amar si iute, si
trebuie pus intr-o cantitate mai mica in mancare.
Poate fi folosit pentru asezonarea mielului, vanatului, carnii de porc si pui. De asemenea, se combina cu fructe si
legume, precum rosiile, dovleceii, cartofii, etc.
Pentru pastrare, ramurile proaspete de rozmarin se invelesc intr-un prosop umed si se pun intr-o punga in
frigider. Rozmarinul uscat trebuie tinut intr-un recipient bine inchis, intr-un loc intunecos si rece.
Rozmarinul se pune in mancare la inceput, iar ramurile se scot inainte de a servi macarea.
Rozmarinul se asociaza bine cu usturoiul si cimbrul.
Ulei de rozmarin
Se pun 3-4 ramuri de rozmarin proaspat intr-un borcan in care se toarna pana sus ulei de masline extravirgin.
Uleiul va imprumuta aroma rozmarinului in aproximativ 2 saptamani.
Optional, se pot adauga: un catel de usturoi si cateva boabe de piper.
Susanul are un gust usor dulce, asemanator alunei.
Este folosit pe post de condiment la prepararea produselor de brutarie, iar in bucataria asiatica uleiul de susan
este intrebuintat la mancarurile cu carne si peste. De asemenea, din susan macinat se face bine cunoscuta pasta
tahini.
Susanul trebuie pastrat intr-un loc rece, intunecat si uscat; la umezeala, susanul rancezeste.

Uleiul da delicatele, otetul sau lamiia - fragezime, iar condimentele - gust, aroma.
Acesta este secretul care sta la baza sosului marinat, cea mai buna metoda pentru a face o
friptura gustoasa!
Sosurile marinate au trei componente de baza: o parte acida, ca vinul, lamiia sau otetul, la care se
adauga un pic de ulei si condimente: usturoi, ceapa, condimente, verdeata. Nu exista reguli stricte.
Componenta acida ajuta la fragezire, uleiul leaga sosul, iar restul ingredientelor dau savoare. Marinata
este
de
obicei
un
sos
lichid
dar
poate
fi
si
o
compozitie
solida.
Iata un exemplu: sos Worcestershire (se gaseste in supermarket) - leaga compozitia, suc de lamiie -

25

componenta acida si piper - condimenteaza. Nu uita: orice combinatie este permisa.

Marinata

pas

cu

pas

Sa spunem ca ai o bucata de carne de porc, taiata felii. Poti incepe cu putin vin rosu. Pune o ceasca si
jumatate de vin intr-un bol. Adauga, potrivit retetei, ulei: doua lingurite de ulei de masline e perfect.
Usturoiul este ideal pentru a da gust carnii si va diminua usor din puterea vinului rosu. Adauga,
asadar, citiva catei tocati. Sovirvul este verdeata recomandata pentru carnea de porc. O lingurita de
verdeata tocata ajunge. Dintre condimente, mustarul se potriveste bine. Mai adauga sare si piper si
amesteca bine. Acum pune carnea in sos si las-o o ora - doua. Poti sa marinezi carnea si la
temperatura camerei, dar daca nu o folosesti in ora urmatoare, tine-o la frigider!
In general, carnea trebuie preparata imediat dupa marinare (prajita, facuta la gratar etc), pentru ca
bacteriile se formeaza rapid, daca sosul este tinut prea mult. Din acelasi motiv, nu trebuie refolosit
niciodata
sosul!
Timpul de marinare depinde de tipul de alimente marinate si de ingrediente. Carnea se poate marina
timp de maxim doua zile, in timp ce pestelui ii sint suficiente 30 de minute. Acest interval de timp este
valabil si pentru legume. Pentru carnea de pui, 24 de ore sint suficiente.
Sfaturi:
Pentru ca sosul sa patrunda bine in carne, inteapa suprafata carnii cu o furculita
Daca
te
grabesti,
taie
carnea
in
bucati
mai
mici
Taie cit mai mici verdeata si usturoiul si ceapa, pentru un maxim de aroma
Nu uita sa intorci din cind in cind carnea in sosul marinat, pentru a se patrunde uniform
In afara de vin, lamiie, otet, ia in considerare si sucuri de fructe, sos de soia sau chiar berea
Nu
uita
de
legume
de
sezon,
care
dau
gust:
ardei,
ridichi
Nu tine sosul pentru marinat in vase de metal sau aluminiu, pentru ca reduc din aroma acestuia. Alege
un recipient de plastic
Care sunt asocierile cele mai reusite, dar bineinteles ca poti gasi si alte combinatii delicioase care
sa iti placa.
Anghinare - frunze de dafin, patrunjel, oregano, cimbru
Ardei gras busuioc, oregano, rozmarin
Broccoli busuioc, oregano, turmeric, ardei iute
Cartofi usturoi, busuioc, salvie, rozmarin, menta, chimen, cimbru, paprika
Cartofi dulci nucsoara, scortisoara
Conopida chives, coriandru, salvie, turmeric
Castraveti marar, menta
Ciuperci piper negru, maghiran, nucsoara, patrunjel, oregano, tarhon, cimbru, salvie
Ceapa chimen, seminte de mustar, nucsoara, oregano, cimbru
Dovlecel cimbru, busuioc, patrunjel, oregano
Fenicul chimen, rozmarin, cimbru
Fasole verde busuioc, marar, ceapa
Fasole oregano, cimbru, ceapa, usturoi
Mazare cimbru, rozmarin, tarhon
Morcovi chimion, salvie, ghimbir, frunza de dafin, scortisoara, cuisoare, menta, 5 condimente
Porumb maghiran, seminte de marar, cimbru, busuioc, rozmarin

26

Praz usturoi, ghimbir. Prepara o supa de pastarnac cu praz si smantana.

Rosii busuioc, oregano, rozmarin, tarhon, piper negru si roz, seminte de fenicul, chimion,
cimbru, sofran
Sparanghel tarhon, usturoi, coaja de lamaie, ceapa, chives, seminte de susan
Sfecla - ghimbir, scortisoara, anason stelat, busuioc, marar, menta
Spanac marar, nuscoara, tarhon. Gusta mancarica de spanac cu maioneza.
Varza coriandru, chimion, chimen, seminte de telina, tarhon
Vinete busuioc, patrunjel, maghiarn, oregano
Varza de Bruxelles patrunjel, usturoi, coaja de lamiae

1. Buchet (bouquet) Garni. Este un amestec celebru de plante aromatice proapete sau uscate,
folosit la ciorbele de legume si carne, supe, preparate la tava. Plantele de baza folosite sunt
patrunjelul, cimbrul si foile de dafin. In functie de mancarea la care este utilizat, acestuia i se pot
adauga si rozmarin, busuioc, salvie, tarhon sau oregano.
Acest amestec de plante aromatice se foloseste in timpul procesului de preparare a mancarii si se
scoate la final, inainte de servire. Plantele-proaspete de obicei- se strang intr-un manunchi, ca un
buchetel de flori si se leaga pentru a nu se imprastia in mancare. O alta varianta ar fi sa pui buchetul
Garni intr-un saculet de tifon, filtru de cafea din hartie sau intr-un pliculet de ceai.
2. Ierburi (herbes) de Provence. Sub aceasta denumire se foloseste un amestec de plante aromatice
uscate specifice bucatariei din sudul Frantei: cimbru, cimbrisor, rozmarin, salvie, busuioc, flori de
levantica si oregano. Componentele si cantitatile pot varia. Se adauga in mancare in timpul prepararii
acesteia, rareori la final.
Ierburile de Provence sunt in general recomandate pentru mancarurile mai grase, de genul tocanitelor,
umpluturilor cu carne, dar si pentru pregatirea pestelui si a fripurilor la gratar.
3. Zaatar este denumirea unui amestec arabesc de condimente.
Ingrediente:

50g seminte de susan

25g cimbru uscat
10g oregano uscat
10g maghiran uscat
5 g coaja de lamaie uscata
Mai intai se prajesc semintele de susan, fara ulei, pentru cateva minute amestecandu-se tot timpul
pentru a nu se arde. Trebuie sa capete o culoare usor aurie. Coaja de lamaie se piseaza bine intr-un
mojar de bucatarie. Dupa, se adauga cimbrul, oregano si maghiranul si se continua sa se piseze pana
se obtine un amestec omogen.
Dupa ce s-au racit semintele de susan se amesteca cu celelalte ingrediente pisate, fara a continua
macinarea.
Zaatarul se poate pastra mai multe luni, 3-4, in recipiente inchise ermetic, ferite de lumina si
umezeala.

27

Se foloseste in special la preparatele de legume, adaugandu-se la final. Amestecat cu putin ulei de

masline extravirgin formeaza un fel de sos sau dressing ce poate fi adaugat la salate, hummus sau
mancat simplu cu lipie.
4. Amestec frantuzesc de 4 condimente Quatre Epices. Este un amestec frantuzesc traditional,
destul de picant, folosit pentru prepararea mezelurilor si pentru asezonare in general.
Ingrediente:

1 lingurita ghimbir macinat

1 lingurita cuisoare macinate
1 lingurita nucsoara macinata
6 lingurite piper alb sau negru macinat
Se poate folosi un amestec egal de piper negru si alb, ori se poate inlocui cu ienibahar. Dar in acest
caz amestecul nu va mai fi la fel de iute. De asemenea ghimbirul poate fi inlocuit cu scortisoara.
Amestecul se pastreaza intr-un recipient inchis, maxim 3 luni.
5. Amestec chinezesc de condimente 5 arome. Este un amestec aromat si picant, bogat in
substante antioxidante, folosit in special la preparatele din carne.
Ingrediente:

1 lingura boabe de piper Sichuan

1 lingura seminte de fenicul
3 bucati anason stelat
1 bucatica scortisoara
1 lingurita de cuisoare
Ingredientele se macina si se amesteca bine pentru omogenizare. Amestecul se pastreaza intr-un
recipient inchis, maxim 3 luni.
6. Garam Masala (Condimente fierbinti). Este un amestec indian de condimente. Are o aroma foarte
puternica si se foloseste in cantitati mici, inainte de a se opri focul la mancare.
Ingrediente:

2 lingurite scortisoara macinata

2 lingurite coriandru macinat
2 lingurite cuisoare macinate
2 lingurite foi de dafin macinate
2 lingurite de chimion macinat
1 lingurita piper negru macinat
lingurita nucsoara macinata
lingurita cardamon macinat
Intr-o tigaie fara ulei se prajesc la foc mediu pentru maxim 1 minut cuisoarele, cardamomul, foaia de
dafin, boabele de piper, de coriandru si semintele de chimion. Se amesteca continuu cu o lingura de
lemn pentru a preveni lipirea si arderea ingredientelor.

28

Dupa ce se racesc, se adauga scortisoara si nucsoara si se piseaza intregul amestec intr-un mojar de
bucatarie, pana se obtine o pulbere fina.
Garam masala se pastreaza intr-un recipient inchis, maxim 3 luni.
7. Amestec iute de curry specific bucatariei thailandeze.
Ingrediente:

2 lingurite praf de ardei iute (cantitatea poate varia)

1 lingurita cuisoare
2 lingurite pastai de cardamon
1 lingurita seminte de mustar prajite
1 lingurita seminte de mac negru
2 lingurite scortisoara macinata
2 lingurite chimion macinat
lingurita schinduf macinat
1 lingurita nucsoara macinata
2 lingurite piper negru macinat
1 lingurita frunze de curry macinate
8. Pasta de curry
Ingrediente:

1 lingurita seminte de chimion

1 lingurita seminte de coriandru
1 lingurita garam masala
1 lingurita praf de usturoi
1 lingurita de paprika sau ce ardei iute ai
1 lingurita curcuma
1 lingurita menta uscata
1 varf de cutit de sare
1 lingura de apa
1 lingura suc proaspat de lamaie
2 linguri otet
2 linguri ulei
Se macina semintele, se adauga restul ingredientelor, fara ulei, si se amesteca bine pentru
omogenizare. Uleiul se incinge la foc mic intr-o tigaie, peste care se adauga amestecul. Se prajeste
usor, timp de 10 minute, amestecandu-se continuu, pana ce apa este absorbita. Pasta se foloseste ca
atare, de obicei la inceputul prepararii retetelor pe baza de carne sau legume.
Se poate pastra timp de maxim 2 saptamani in frigider, intr-un borcan care se inchide ermetic, dupa ce
in prealabil se acopera pasta cu un strat subtire de ulei.
Rezervele de condimente uscate, cum ar fi rosmarinul, chimenul, maghiranul, piperul, ar trebui reinnoite
cel putin o data pe an, cel tarziu dupa aceasta perioada, aromele lor devin amintire. Condimentele uscate
se pastreaza cel mai bine la intuneric, in recipienti etansati. In interesul unei arome puternice, este
recomandat sa maruntiti/macinati condimentele doar in momentul cand le utilizati. Pentru a atinge noi

29

dimensiuni ale gustului, unele condimente, precum piperul, chimenul, cardamomul, se prajesc inainte de
folosire, intr-o tigaie incinsa, fara grasime.
Chimenul In sensul culinar, cand spunem chimen, ne gandim in general la semintele plantei de chimen, desi pot
fi folosite si frunzele si radacinile plantei. Frunzele au un gust asemanator cu cel al patrunjelului, si pot fi folosite
ca si patrunjelul la garnisirea mancarurilor sau in supe si salate. Radacina poate fi servita fiarta, ca si leguma,
este insa destul de greu de gasit in comert. Se face diferenta dintre chimenul european (cel pe care il stim cu totii
din saratelele bunicii) si cel oriental.
Chimenul clasic european are un gust foarte indens dat de uleiurile eterice pe care le contin semintele. De acee se
recomanda folosirea chimenului in cantitati moderate pentru a nu acoperi restul aromelor din mancare. De obicei
chimenul se foloseste in prepararea mancarurilor grele, carne, cartofi, produse de panificatie sarate, carora le
confera o aroma deosebita. De asemenea din semintele de chimen se poate prepara un ceai cu o aroma deosebita
(decoct din 1 lingurita seminte de chimen per cana de ceai). Chimenul se pastreaza in recipienti ermetici, intr-un
loc racoros si intunecat. Se recomanda cumparaea chimenului nemacinat, deoarece acesta isi pierde foarte repede
aroma. Inainte de folosire chimenul poate fii prajit putin fara grasime pentru a-i intensifica aroma.
Gustul chimenului oriental poate fi descris ca o combinatie dintre cel al chimenului clasic si gustul coriandrului.
Este mult mai intensiv in aroma, decat chimenul clasic. Are o aroma usor amara si picanta. Se pastreaza la fel ca
si chimenul clasic, si ocupa un loc foarte important in bucataria orientala, indiana, turceasca, chinezeasca.
Dafinul Frunzele de dafin se folosesc ca si condiment la fripturi, ciorbe sau marinade. De asemenea se folosesc
la aromatizarea muraturilor. Aroma frunzelor de dafin se dezvolta foarte lent in mancaruri, de aceea cu cat
frunzele de dafin sunt fierte mai mult in mancare cu atat este mai mare aportul de aroma. Frunzele de dafin verzi
sunt amare, din cauza uleiurilor eterice pe care le contin. Prin uscare insa frunzele isi pierd din amareala, se
intensifica insa putere de condimentare. Frunzele de dafin se pastreaza in locuri ferite de lumina si umezeala, in
recipienti ermetici. Frunzele de calitate au o culoare verde maslinie; daca acestea capata o culoare maronie este
semn ca si-au pierdut aroma.
Boiaua de ardei Deoarce boiaua contine zahar, nu este recomandat ca aceasta sa fie prajita prea tare, deoarece
se caramelizeaza si devine amara. Solutia: imediat ce boiaua a fost adaugata la prajit, se stinge cu apa(sau alt
lichid). Boiaua se obtine prin pisarea diferitelor tipuri de ardei, si exista in mai multe variante dulce cat si
picante. Cu cat boiaua este mai dulce, cu atat culoarea data de aceasta este mai intensa. Acest criteriu trebui luat
in considerare mai ales atunci cand este adaugata la sosuri.
Boiaua isi pierde foarte repede aroma, in consecinta aceasta trebuie cumparata in cantitati mici si pastrata in
locuri ferite de caldura, lumina si umezeala. La fel ca si majoritatea condimentelor, se pastreaza in recipienti
inchisi ermetic.
Piperul Fie el negru, alb, rosu sau verde, boabele de piper provin de la aceiasi planta, difera doar momentul
recoltei. Piperul verde este de fapt fructul necop, se gaseste de obicei conservat, in apa cu sare sau in otet.
Piperul verde are o aroma proaspata usor iute. Piperul negru este obtinut prin uscarea boabelor verzi. Piperul
rosu este de fapt fructul copt al platei de piper.
Piperul alb se obtine prin decorticarea fructului de piper. Astfel se indeparteaza coaja rozalie a bobului de piper
iar bobul de piperul alb are o suprafata mult mai neteda decat cel negru. In ciuda numelui care duce in eroare,
piperul roz, nu are nimic de a face cu piperul real. Piperul roz are o aroma blanda, dulceaga. Piperul roz, face
parte din aceiasi familie ca si mangoul sau fisticul si se foloseste in bucataria asiatica, in combinatie cu piperul
real. Fiecare fel de piper are aroma cea mai intensa daca este macinat chiar inainte de utilizare. Cu cat boabele
de piper sunt macinate mai fin, cu atat este mai intensiva aroma pe care piperul o da mancarii. Boabele de piper
pot fi maruntite si fara rasnita de piper, punandu-le pe un tocator si zdrobindu-le cu fundul unei tigai.

30

Boabele de piper se pastreaza foarte multa vreme daca sunt intregi, in forma macinata, piperul isi pierde foarte
repede gustul.
Sofranul Sofranul se obtine din pistilul unei flori din familia branduselor. In fiecare floare exista 3 pistiluri din
care se obtine sofranul, iar acestea sunt culese de mana. Pentru obtinerea unui kg de sofran, sunt necesare in jur
de 150.000 de flori. Floarea din care se obtine sofranul infloreste doar o data pe an, si anume toamna timp de 2
saptamani. De aceea sofranul este unul dintre cele mai scumpe condimente.
Sofranul pur este obtinut doar din pistilurile florii, cel de calitate inferioara, contine si parti ale florii. Sofranul
este ingredient obligatoriu pentru: paella, bouillabaisse, risotto alla milanese. De asemenea in mancarurile
orinientale din carne sau orez, aroma sofranului face minuni. Inaninte de folosire, firicelele de sofran se piseaza
in mojar, sau se dizolva in putin lichid (apa sau lapte). Pisat in mojar, sofranul da mancarurilor o culoare mult
mai intensa decat atunci cand se dizolva in lichid. In orice caz, sofranul isi pierde aroma prin fierbere, de aceea
este recomandat sa se adauge mancarurilor doar spre finalul fierberii.
Sofranul trebuie protejat de lumina, deoarece se decoloreaza foarte repede si isi pierde aroma. Cel mai bine se
pastreaza in recipienti inchisi ermetic, din sticla sau metal.
Mustarul Productia mustarului este cat se poate de simpla: boabele de mustar se lasa la macerat in otet, apoi
sunt pasate, se adauga zahar, sare, vinul si alte condimente ii dau apoi mustarului o nota individuala. Cine vrea
poate achizitiona boabe de mustar sau praf de mustar din comert, si sa isi prepare in casa mustarul personalizat.
Efecte gustative interesante, pot fi obtinute prin adaugarea boabelor de mustar in marinade; boabele au un gust
mult mai spectaculos decat ne asteptam. De asemenea la pregatirea fripturilor din carne se obtin efecte
miraculoase daca ungem carnea inainte de a o praji, cu putina pasta de mustar. Boabele de mustar reactioneaza
doar in contact cu lichide. Prin pisarea in mojar si adaugarea de lichide, se formeaza uleiul de mustar cu gust
picant. Boabele albe de mustar sunt cele mai blande, cele maro un pic mai intense, iar boabele negru sunt cele
mai picante. Mustarul are valabiliate aproape nelimitate, nu ii place insa caldura, de asemenea dupa deschidere
incepe sa isi piarda din aroma. Mustarul se pastreaza ferit de caldura si lumina, in recipienti cu pereti mati. In
timpul depozitarii, mustarul lasa apa, se recomada indepartarea acesteia inainte de folosire.
Cimbrul Armonizeaza deosebit de bine cu preparate din varza sau cartofi. Cimbrul confera note aromate
deosebite, atunci cand este adaugat in apa in care se fierb diverse preparate fainoase. De asemenea da un gust
foarte bun conservelor de legume, ciorbelor si tocanitelor. Cimbrul ajuta la digestia mancarurilor grele, de aceea
este folosit mai ales in mancaruri din carne de miel, oaie, vanat, porc etc. In bucataria mediteraniana, cimbrul are
o raspandire foarte mare. Se poate utiliza atat in forma proaspata cat si uscat. Spre deosebire de alte contimente,
in forma uscata, aroma cimbrului este mai intensiva. Daca se foloseste in forma uscata, se scoate din mancaruri
inainte de servire. In forma proaspata, cimbrul poate fi pastrat cateva zile la frigider, in forma uscata isi pierde
toata aroma in cca. 3-4 luni.
Ienuparul Boabele de ienuparul se folosec aproape intotdeauna intregi sau pisate foarte putin. Ienuparul are un
gust aromat usor dulceag. Boabele proaspete de ienupar au un gust foarte intens, de aceea se recomanda gradarea
cu atentie cand este adaugat mancarurilor. Deja dupa cateva luni de la recolta, ienuparul isi pierde din aroma.
Ienuparul este folosit mai ales in bucataria germana si austriaca in mancaruri pe baza de carne de vanat sau peste.
De asemenea este ingredient in prepararea carnii afumate sau a pestelui afumat. Aroma ienuparului stimuleaza
dezvoltarea aromelor la afumarea carnii.
Iarba lamaioasa Frunzele se folosesc indeosebi proaspete ca si condiment. Iarba lamaioasa se poate folosi si in
forma uscata, aroma este insa mai putin indensa. In Asia frunzele ierbii lamaioase se folosesc si pentru
prepararea ceaiurilor. La gatit sunt utilizate doar tulpinile, si partea inferioara a frunzelor. Gustul lamaios al ierbii
provine de la celulele platei, ce contin uleiui eterice. Dozarea ierbii lamaioase tine de exercitiu. Se pot utiliza atat

31

tulpini intregi adaugate mancarii cat si tocate marunt. Cand este tocata marunt, aroma impregnata mancarii este
desigur mult mai intensa.
Iarba lamaioasa are un gust asemanator cu cel al lamaii in combinatie cu trandafir si este folosita mai ales in
bucataria vitnameza, thailandeza si cea indoneza, in bucatariile europene este utilizata destul de rar.
Iarba lamaioasa poate fi pastrata la frigider pentru cateva zile, al congelator se poate pastra pentru cateva luni.
Iarba lamaioasa trebuie protejata foarte bine de alte arome, deoarece absoarbe foarte repede mirosuri din mediul
in care este depozitata. In cazul in care iarba lamaioasa se foloseste in forma uscata, se recomanda inmuierea
acesteia in apa pentru cca. 1 ora inainte de a o gati. Se scoate din mancare inainte de servire, deoarece are o
consistenta destul de fibroasa.
Aperitiv a) Gustari picante, calde sau reci, servite cu scopul de a stimula pofta de
mancare. b) Bautura alcoolica consumata inainte de masa cu acelasi scop.
Aspic Zeama de carne si oase, foarte concentrata, coagulata la rece. Se poate prepara si
cu gelatina.
Bain-Marie Vas cu apa clocotita in care se pune un recipient continind mancarea care nu
se poate fierbe sau incalzi direct pe foc.
Bechamel Sos alb preparat din lapte, faina, unt si nucsoara.
Biftec Felie de carne de vaca, de obicei muschi, fripta la gratar sau la tigaie.
Bors a) Zeama acra preaparata din tarate fermentate. b) Fel de mancare acrit cu bors,
de obicei ciorba.
Briose Preparate de patiserie obtinute din faina alba, unt si oua.
Budinca Mancare dulce sau sarata preparata din legume, carne, paste sau branza in
combinatie cu oua si preparata la cuptor.
Calire Rumenirea sau prajirea lenta si usoara a unui aliment in grasime.
Capere Muguri de caper (arbust mediteranean) care se folosesc drept condiment.
Carote Varietate de morcov.
Chisca Regionalism care defineste un caltabos facut din stomacul sau din intestinele
porcului, umplute cu carne tocata.
Ciorba Zeama fiarta cu sau fara carne, plina de zarzavaturi si verdeturi, acrita cu lamaie
sau corcoduse, dar nu cu bors.
Ciulama Mincare de ciuperci sau carne, preparata cu sos aIb si gros de faina.
Clatite Foaie subtire obtinuta dintr-un aluat fluid prajit in tigaie. Se umple cu dulceata,
ciuperci, brinza, carne sau spanac.
Cocteil Bautura preparata dintr-un amestec de alcool si o alta bautura; de exemplu:
coniac, vermut, sirop de visine si gheata pisata. Petrecerea la care se serveste acest tip
de bautura se numeste cocktail.
Coltunasi Preparat culinar din aluat, taiat in patrate mici care se umplu cu diferite
ingredinte dulci sau sarate si apoi se fierb in apa.
Consomme Bulion de carne si zarzavat dublu concentrat si limpezit.
Cotlet Coasta de porc, vitel sau berbec taiata impreuna cu o bucata de carne. Se
prepara, de obicei, la gratar.
Crochete Preparat culinar sub forma de bastonase prajite in grasime sau coapte. Pot fi
facute din aluat simplu, din carne, din legume, din peste. Se toaca, se da prin pesmet
sau faina si se prajeste.
Cruson Amestec de bauturi alcoolice si fructe
Crutoane Mici bucati de paine (cubulete) prajite in unt sau uscate la cuptor.
Cureluse Cei doi muschiuleti lunguieti care se gasesc de o parte si de alta a sirii spinarii,
sub coaste, la berbec sau la purcel. Se prepara, de obicei, la gratar.
Degresare Indepartarea grasimii dintr-un preparat culinar, de la suprafata unei mancari.
Se indeparteaza usor cu lingura cu gauri atunci cand mancarea este racita sau racorita.
Dressing Un sos care este de obicei servit rece si se foloseste peste salate, legume reci,
peste sau preparate din carne.
Drob Mancare preparata din maruntaiele de miel tocate, invelite in prapur si puse la
cuptor.

32

Emmentaler Cea mai veche si mai importanta branza din Elvetia cu o aroma specifica,
dulceaga, care o face perfecta pentru aproape orice utilizare, chiar si pentru desert. Este
din lapte de vaca si are culoarea galben deschis, cu gauri mici si cu o coaja naturala maro
deschis. A fost denumita dupa valea Emmental din Elvetia si se exporta in roti uriase care
cantaresc fiecare 50-70 de kg.
Escalop a) Felii subtiri de carne, in special de vitel. b) Preparat culinar facut din bucati
subtiri de muschi de vitel sau din peste.
Fezandare Proces de fragezire a carnii de vinat prin mentinere la rece sau expunere la
vint.
Fideluta Mod de taiere a legumelor si a zarzavaturilor in forme subtiri ca fideaua.
File Partile de carne fara oase scoase de sub coaste de la bovine si porcine. Sau fisiile de
carne fara oase scoase de la pesti.
Fleica Bucata de carne de pe pantecele bovinelor, care se consuma, de obicei, la gratar.
Foietaj Aluat cu unt format din mai multe straturi de foi subtiri.
Fricando a) Felie de carne impanata b) Friptura de vitel impanata.
Friganele Felii de franzela, muiate in lapte si ou batut, rumenite in grasime incinsa.
Galantina Preparat culinar realizat dintr-o compozitie de bucati de carne (pasare, vanat,
porc, vitel), oua si alte ingrediente, copt, apoi acoperit cu aspic si servit felii cu antreu
rece.
Ghiveci Mancare preparata la cuptor din multe legume si zarzavaturi, cu sau fara carne.
Glasare Acoperire a un preparat cu o glazura sau cu aspic.
Glazura Strat de ciocolata sau zahar topit si frecat, cu care se imbraca torturile si
prajiturile.
Graten a) Preparat culinar acoperit cu pesmet si copt in cuptor. b) Vas de bucatarie, din
faianta, rezistent la foc, in care se gratineaza preparatele.
Gratinare A acoperi unele mincaruri cu pesmet si a le rumeni la cuptor pana prind o
crusta.
Grog Bautura preparata din apa calda, zahar, rom, coniac si lamaie.
Gulas Tocana de carne cu cartofi sau galuste de faina.
Gustare Mincare rece, servita in cantitate mica inainte de masa principala sau servita
intre mese.
Halva Originara din Orientul Mijlociu, halvaua se face din seminte de susan pisate si
miere, uneori adaugandu-se si fructe uscate si tocate, si fistic.
Hamburger Chiftea de carne tocata, turtita si prajita pe gratar si servita intre doua
jumatati de chifla. Carnea se poate amesteca cu diferite condimente, ceapa si verdeturi.
Cand se prepara cu branza se numeste cheeseburger.
Hasmatuchi Planta placut mirositoare cultivata ca planta culinara.
Iahnie Fel de mancare scazuta, preparata din legume (mai ales din fasole boabe), peste
sau carne.
Impanare Introducerea de bucatele de slanina, ceapa sau usturoi in mici crestaturi
facute intr-o bucata de carne.
Inabusire Fierbere in aburi, intr-un vas acoperit.
Jambon Sunca din pulpa de porc, sarata si fiarta sau afumata.
Jigou Friptura preparata din pulpa de berbec, miel sau oaie.
Julien Mod de taiere a legumelor si a zarzavaturilor in forme subtiri ca fideaua.
Jumari a) Resturi comestibile dupa topirea slaninii, osanzei sau a seului. b) Preparat
facut din oua batute si prajite in grasime.
Kebab Bucati mici de carne, peste sau crustacee, de obicei marinate inainte de a fi
insirate pe o tepusa si prajite pe carbuni. Pe tepusa carnea poate alterna cu bucati de
legume.
Ketchup Sos picant pe baza de suc de rosii si mirodenii.
Langos Gogoasa mare si plata servita simpla sau cu umpluturi dulci ori sarate.
Lasagna Fel de mancare traditionala italieneasca facuta din straturi de paste lasagna
fierte, intre care se pune branza, se acopera cu sos de rosii, de carne sau bchamel.
Compozitia se da apoi la cuptor pana cand se rumeneste.
Laste Paste fainoase sub forma de taitei lati sau sub forma de romburi, cu latura de circa
2 cm, din foaie de taitei.

33

Lebarvurst
Carnat din ficat de porc amestecat cu carne. Poate fi simplu sau afumat.
Legume Nume generic dat unor vegetale precum fasolea, ceapa, lintea, cartofii.
Leguminoase Plante al caror fruct este o pastaie.
Macerare Tinerea indelungata a unui aliment intr-un solvent pentru a dizolva partile
solubile.
Maghiran Planta aromatica folosita drept condiment cu precadere in Italia si Grecia.
Maioneza Sos gros preparat din galbenus de ou frecat cu ulei si zeama de lamaie.
Marinare a) Procedeu folosit pentru fragezirea vinatului sau a carnii tari, pentru a-i
imprumuta o savoare speciala si a inlatura unele gusturi neplacute. b)Procedeu de
conservare.
Marinat Peste sau carne pregatite cu sos de rosii, ulei, lamaie, otet si diverse
condimente.
Medalion Preparat culinar de forma rotunda sau ovala obtinut din carne tocata.
Mujdei Usturoi pisat, cu adaos de apa, otet si sare.
Musaca Mancare preparata la cuptor din carne tocata pusa intre felii de cartofi sau de
vinete sau de dovlecei asezate in straturi alternative.
Nucsoara Fruct aromat folosit drept condiment.
Nuga Produs de cofetarie din zahar sau miere, nuci prajite (sau migdale, fistic, alune) si
fructe confiate. Nuga alba se face cu albus de ou batut, iar Nuga cafenie se face cu zahar
caramelizat.
Omleta Preparat din oua batute, prajite in grasime sub forma de foaie. Uneori se
amesteca sau se umplu cu sunca, branza, cascaval, spanac.
Ostropel Mancare din carne (pasare, miel, vitel) cu sos de rosii, otet, faina si usturoi.
Otet balsamic Otet preparat din mustul de struguri albi sau din strugurii albastri din
Italia, fermentat in hardaie de lemn timp de mai multi ani. Are o aroma dulce-acrisoara.
Pai Taierea cartofilor in fasii de aspectul paielor.
Pane Forma de preparare a unui aliment care consta din prajire in grasime dupa ce a
fost trecut prin faina, ou si pesmet. Sau prin aluat de clatite.
Papanas Preparat facut din branza, oua si faina sau gris. Este sub forma de gogoasa
plina sau decupata la mijloc, fie fiarta in apa, fie prajita in grasime.
Papricas Un fel de tocana cu boia de ardei rosu, servita adesea cu galuste de faina.
Parjoala Chiftea mare, ovala, plata, data prin pesmet si prajita in grasime.
Parmezan Specialitate italieneasca de csacaval uscat. Termenul se foloseste si pentru
cascavalul ras.
Pateu Preparat culinar din foietaj cu unt si umplut cu brinza, carne, dovleac, ciuperci sau
spanac.
Pestisori Felii lungi si subtiri de ceapa, varza, carne. Modul in care sunt taiate pentru
gatit.
Piftie Mancare rece pregatita din carne si oase fierte timp indelungat in zeama
condimentata, care se incheaga dupa racire.
Pirosti
Un fel de coltunasi care se coc in tava sau se prajesc in tigaie.
Piure Preparat facut din legume zdrobite si pasate.
Pizza Preparat specific italienesc sub forma de tarta garnisita cu branza, carne, peste,
masline, rosii, legume si condimente.
Plachie Mancare de peste cu multa ceapa prajita in ulei.
Placinta Preparat de patiserie, facut din foi de aluat, intre care se pune o umplutura de
brinza, carne, legume, fructe etc.
Pogaci Turtite din aluat din faina de griu, preparate de obicei cu jumari de porc.
Potroace Maruntaie de pasare cu care se prepara ciorba de potroace, care este acrita cu
bors sau zeama de varza acra.
Prapur Membrana care inveleste organele interne din abdomen. In general, se foloseste
prapurul de miel pentru realizarea drobului.
Punci Bautura preparata din rom, zahar si suc de citrice (lamai, portocale).
Racituri Mancare rece pregatita din carne si oase fierte timp indelungat in zeama
condimentata, care se incheaga dupa racire. Piftie.

34

Rantas Sos de faina prajita in grasime.

Rizoto Fel de mancare italian preparat din orez, unt si sos de rosii.
Rondele Forma de taiere a legumelor si fructelor in felioare rotunde.
Rulada Prajitura preparata din foi de aluat rulate si umplute cu diferite umpluturi.
Salata Preparat culinar din anumite legume crude sau fierte, cu adaos de otet, zeama de
lamaie si ulei care se serveste ca aperitiv sau garnitura.
Saleu Aperitiv crocant de forma unui betisor, facut din aluat sarat, cu gust picant. Se
foloseste adaos de chimen, mac, branza, cascaval.
Sandvici Tartina facuta din felii subtiri de paine, unse sau nu cu unt, intre care se pun
diferite felii de sunca, brinza, carne.
Saramura Zeama sarata, uneori condimentata cu otet si usturoi, cu care se servesc
unele preparate culinare.
Scordolea Preparat culinar din nuci pisate si miez de paine frecate cu usturoi, suc de
lamiie sau otet si ulei.
Scrob Fel de mancare pregatit din oua batute.
Snitel Felii subtiri de carne, batute cu ciocanul de lemn, trecute prin faina, ou si pesmet
si prajite in grasime incinsa.
Sodou bautura calda preparata din lapte fierbinte amestecat cu galbenuri frecate cu
zahar.
Solzisori Forma de taiere in bucati imitind solzii de peste. Se foloseste mai ales pentru
ceapa.
Sotare A rumeni usor legume sau mici bucati de carne in grasime, la foc viu, intr-o tigaie
neacoperita.
Sote Mancare din legume fierte peste care se toarna unt.
Stufat Mancare scazuta din carne de miel, cu fire de ceapa si usturoi verde.
Sufleu Preparat culinar din legume, carne, peste, branza sau fructe amestecate cu sos
alb, galbenusuri, albusuri batute spuma si coapte la cuptor.
Supa Zeama de legume sau de carne fiarta cu legume, uneori cu adaos de fainoase.
Supa-crema Supa mai consistenta si mai deasa obtinuta prin pasarea legumelor fierte.
Tarta Produs de patiserie plat, copt in forme speciale, cu diferite umpluturi, dulci sau
sarate.
Tartar a) Preparat din carne cruda tocata. b) Sos picant rece din maioneza amestecate
cu bucatele de albus fiert, capere si verdeata tocata marunt.
Tartina Felie de paine unsa cu unt pe care se pune brinza, sunca, salam, icre.
Tocana Mancare cu sos facuta din bucati de carne prajita, ceapa si legume.
Trufa Produs de cofetarie pe baza de crema de unt si ciocolata.
Turnedo Muschi de vita fript, invelit in felii de slanina.
Tuslama Mancare preparata din burta si picioare de vaca.
Umplutura Preparat culinar care se introduce intr-un invelis comestibil, alcatuind
impreuna cu acesta o mincare sau o prajitura.
Vas incasabil vas de sticla care nu se sparge la caldura.
Verdeata Frunze de patrunjel, marar, leustean sau telina folosite pentru aromarea
diferitelor preparate culinare.
Verdeturi Termen culinar folosit pentru zarzavaturi sau legume proaspete.
Vinegreta Sos pentru salata, preparat cu otet, ulei si sare.
Volovan (vol-au-vent)
Aperitiv de foietaj umplut cu peste, carne, ciuperci sau alte ingrediente.
Vrabioara Bucata de carne de vita din regiunea lombara care se prepara sub forma de
friptura.
Waffe (vafe) Painici dulci si crocante, cu forma de fagure Se fac turnand aluatul subtire
pe o parte a gratarului special (o ustensila de bucatarie formata din doua parti articulate,
cu model in fagure pe fiecare din fete). Se servesc atat ca mic dejun, cat si ca desert.
Cand sunt picante au carne tocata sau amestecuri de legume. Vafele belgiene se servesc
cu diferite topinguri dulci, cu capsuni sau frisca.
Zarzavat Plante comestibile cultivate in gradina, de la care se consuma frunzele sau
radacinile.

35

CELE MAI BUNE COMBINATII DE CONDIMENTE SI PLANTE AROMATICE

PASARE;
-usturoi,busuioc,coriandru,ceapa verde,ghimbir,curry,oregano,maghiran,cimbru .
VITA;
-busuioc,usturoi,curry,ghimbir,dafin,piper,cimbru,maghiran .
MIEL;
-usturoi,marar,curry,oregano,rozmarin,cimbru.
OUA;
-ceapa verde,chimen,tarhon,piper,cimbrisor,boia de Cayenne.
PESTE;
-marar,ceapa verde,coriandru,tarhon,dafin,nuccsoara,cimbru
VITEL;
-usturoi,marar,coriandru,dafin,busuioc,rozmarin,salvie,cimbru
PORC;
-cimbru,oregano,curry,rozmarin,boia de cayenne,marar,usturoi,ghimbir,piper

VINETE;
-usturoi,busuioc,maghiran,oregano,salvie,cimbru,boia.
VARZA/CONOPIDA/BROCCOLI/VARZA DE BRUXELLES/
-usturoi,busuioc,tarhon,chimen,ghimbir,mahran,oregano,cimbru
CIUPERCI;
-marar,busuioc,ceapa verde,usturoi,tarhon,maghran,regano,rozmarin
DOVLECEI;
-usturoi,marar,busuioc,ceapa verde,tarhon,maghran,menta,oregano
SPANAC;
-usturoi,busuioc,tarhon,nuccsoara
FASOLE USCATA;
-usturoi,coriandru,chimen,maghran,tarhon,oregano,boia de
Cayenne,piper,rozmarin,cimbrisor,salvie,cimbru
FASOLE VERDE;
-usturoi,busuioc,marar,tarhon,dafin,maghran,menta,rozmarin,cimbrisor
MAZARE;

36

-marar,busuioc,ceapa verde,tarhon,magheran,menta,oregano,cimbrisor
ARDEI;
-ceapa verde,usturoi,coriandru,magheran,cimbru
ROSII;
-marar,usturoi,ceapa
verde,coriandru,tarhon,magheran,oregano,rozmarin,salvie,cimbrisor,cimbru
OREZ;
-ceapa verde,chimen,salvie,curyy,tarhon
NAPI;
-scortisoara,ghimbir,nucsoara,boia

37