LEUTEANUL (Levisticum officinale)

Familia de plante :
Apiaceae ( familia ptrunjelului )
Origine
:
Originea leuteanului este neclar. Probabil , planta este originar
din Asia Central.
Partea folosit :
Frunzele de leutean sunt folosite de obicei drept condiment.
Totui , rdcina i fructele au gust similar , dar mai puternic , i
pot fi i ele folosite dac se dorete un gust de leutean mai
pregnant n mncare.

Descrierea plantei i cultivare :

Leuteanul este o plant perena ce atinge nlimi de 1 1,5
metri. Are flori galbene , mici , adunate n ciorchini de form
rotund. Frunzele de leutean sunt de culoare verde nchis ,
strlucitoare , cam ca cele ale morcovului i un pic mai late dect
cele ale elinei. Tulpinile sunt groase i goale pe dinuntru.
Descrierea condimentului :
Leuteanul este foarte aromat , oarecum asemntor cu elina cu
o uoar nuan de parfum de frunze de schinduf . Frunzele de
leutean se consum proaspete sau uscate. Leuteanul are un
gust caracteristic i plcut.
Intensitatea gustului : 1
Pregtire i depozitare :
Frunzele de leutean se consum n special proaspete . Ele
rezist cteva zile la temperatura camerei i circa 7 -10 zile n
frigider ambalate ntr-o pung de plastic. Frunzele de leutean
uscate se pot pstra cteva luni la adpost de lumin , aer i
umezeal.
Etimologie :
Denumirile lovage din limba englez , Liebstockel din limba
german , conin elementul love (dragoste) dar aceasta este
doar produsul unei etimologii populare. Cele dou denumiri sunt
nrudite cu aproape toate denumirile din limbile europene :
liveche n francez , lopstikke n norvegian , lipstikka n
finlandez , lestyan n maghiar , leutean n romn etc.
Aceste denumiri deriv de la latinescul ligusticum (elin de
Liguria , o regiune din vestul Italiei ).
Utilizri culinare :
Leuteanul este popular n sudul Europei unde dateaz din
antichitate . Leuteanul era una dintre aromele preferate ale
buctriei romane. Folosirea sa s-a rspndit rapid i n centrul
continentului . Aroma sa caracteristic l face potrivit pentru

murturi i oeturi aromate , supe i mncruri de cartofi , sosuri

de roii.
La nceputul secolului al IX-lea , mpratul Carol cel Mare
emitea edictul numit Capitulare de villis vel curtis imperii Caroli
Magni n care definea o serie de reguli administrative , legale i
agricole pentru guvernarea imperiului francilor. La sfritul
documentului era anexat o list de ierburi medicale i culinare
care trebuiau cultivate n grdinile imperiale . Actul era scris n
latina medieval , singura vorbit i neleas peste tot n
imperiu. Capitulare de villis a ajutat la unificarea denumirilor i
tehnologiilor agricole. Multe plante aromate de origine
mediteraneean au devenit cunoscute astfel i n nordul Europei ,
unele dintre ele fiind chiar aclimatizate ( leuteanul , ptrunjelul ,
elina , chimionul ).
Leuteanul este o plant mediteranean , descoperit i
folosit pentru prima dat ca aliment pe actualul teritoriu al
Italiei. Principiile active pe care le conine au o puternica actiune
teapeutica asupra aparatului respirator , aparatului reno urinar ,
sistemului endocrin si celui imunitar. Este un execlent remediu
pentru prevenirea bolilor , atunci cnd este consumat sistematic
ca aliment , putand deveni , la nevoie si atunci cand este dozat
corescpunzator, si un remediu eficient intr-o multitudine de boli
cum ar fi indigestia , dispepsia , litiaza renala , anorexia , colicile
intestinale. Uleiul obtinut din leustean scade tensiunea si
stimuleaza diureza.
Ceaiul preparat din seminte de leustean linisteste rapid
durerile de stomac.
Putem spune , pe buna dreptate, ca
leusteanul este mai degraba o planta medicinala decat o simpla
legatura de zarzavat.
Radacina leusteanului este pivotanta si de foarte mari
dimensiuni , putand atinge lungimi de peste 1 metru. Tulpina este
groasa , tubulara , inalta de 2 3 metri . Frunzele sunt compuse ,
dublu sectate , cu marginea foliolelor dintata. n plin var
leuteanul nflorete dand nastere unor flori compuse in forma
unor umbrele , de culoare galbena , din care se vor naste
seminte.
Desi provine din regiunile mai calde , leusteanul s-a adaptat
de minune in Romania . Nu este deloc o planta pretentioasa ,

rezista atat la caldura excesiva cat si la inghet. Este o planta

perena , iar atunci cand este cultivata in gradina , traieste in
medie 7 10 ani . Leusteanul creste pe soluri grele si reci , spre
deosebire de rudele sale care le prefera pe cele nisipoase , calde.
Frunzele de leustean se pot recolta dupa nevoie, pe timpul verii ,
iar toamna se formeaza maniunchiuri care se usuca si se pot
pastra saa tot timpul ierinii , in saci de panza sau in borcane. O
metoda alternativa de pastrare o reprezinta presarea puternica a
frunzelor in borcane peste care se adauga multa sare de
bucatarie.

COMPOZIIE FITOCHIMIC
Nr.

Denumire compus

crt

Organ de
vegetaie cu

(%)
ppm etc.

Sursa biografic

pondere major
1

(+)-FALCARINDIOL

rdcin

600

BIS PH2

3-

rdcin

600 5440

BIS

fructe

ABS

fructe

0-1

ABS

rdcin

1400-11900

BIS PH2

BUTYLPHTHALIDE
3

5-METHOXYPSORALEN

8-METHOXYPSORALEN

ALKYL-

PHTHALIDES
ALPHA-P-

rdcin

3-30

BML

rdcin

1-10

DUKE 1992A

DIMETHYLSTYRENE
7

ALPHAPHELLANDRENE

ALPHA-PINENE

rdcin

20-200

BML PH2

ALPHA-SELINENE

rdcin

10-100

BML

10

ALPHA-TERPINENE

rdcin

1-10

BML

11

ALPHA-TERPINEOL

rdcin

8-80

BML

12

AR-CURCUMENE
BENZYL-ALCOHOL
BETA-

rdcin

1-13

BML

rdcin

3-30

BML

13
14

rdcin

1-13

BML

rdcin

12-125

GEO

rdcin

24-240

DUKE1992A
BML PH2

16

CHAMIGRENE
BETA-ELEMENE
BETA-

17

PHELLANDRENE
BETA-PINENE

rdcin

21-210

18

BETA-SELINENE

rdcin

10-100

19

rdcin

153-1535

BML

20

BUTYL-PHTHALIDE
BUTYLIDENE-

rdcin

153-1535

BML

21

PHTHALIDE
BUTYLIDENE-

rdcin

700-7000

GEO

22

PHTHALIDES
CALAMENENE

rdcin

0-5

BML

23

CAMPHENE

rdcin

7-70

BML

24

CAMPHOR

rdcin

1-10

BML

25

rdcin

10-100

BML

26

CARVONE
CIS-LIGUSTILIDE

rdcin

240-2040

BIS

27

COPAENE

rdcin

29-290

BML

28

COUMARINS

rdcin

1000-43000

AYL

29

EO

plant

500-2450

GEO

30

EO

rdcin

15

1000-18000

BML

AYL , GEO , LAF

PH2
31

EO

semine

8000-11000

GEO

32

GRSIMI

fructe

147000

CRC

33

LIGUSTICIDE

rdcin

215-2150

BML

34

rdcin

8-80

35

LIMONENE
LINALOOL

rdcin

3-30

BML

36

MYRISTIC-ACID

rdcin

6-60

37

PHTHALIDES

rdcin

700-12600

BML
HHB PNC

38

PROTEIN

fructe

200000

CRC

39

PSORALEN
TRANS-

fructe

ABS

240-2040

BIS

40

rdcin

LIGUSTILIDE

BML

Corelarea compoziiei fitochimice cu activitatea fiziologic i

tehnologic a leuteanului (Levisticum officinale)
1.
Nr.crt
2.
1
3.
2
4.
3
5.
4
6.
5
7.
6
8.

Activitate

Compus

acidulant

acid acetic

5-Alpha-ReductaseInhibitor

acid palmitic

ACE Inhibitor

alfa terpinene , alfa terpineol . gamma

terpinene , myrcene

Aldose-ReductaseInhibitor

alfa terpinene , alfa terpineol , acid cafeic ,

cpumarin, delta cadinene, gamma
terpinene, myrcene , umbelliferone

anti acetilcolin

borneol

1,8 cineole, alfa terpinene, carvone ,

antiacetylcholinestera
gamma terpinene, limonene, linalool,
se
menthol, p-cymene, terpinen-4-ol
antiaflatoxin

imperatorin

9.
8

10.
9

11.
10

antibacterial

anticholinesterase

antioxidant

12.
11

arom

13.
12

refrigerant

1,8cineole, 8-metoxy-psoralen, acid acetic,

alfa phellandrene, alfa pinene, alfa
terpineol, acid benzoic, beta-sitosterol,
borneol, acid cafeic, carvacrol, citronellal,
delta-3-carene, delta-cadinene, eugenol, acid ferulic,
geraniol, limonene, linalool, mentol, myrcene, pcymene, terpinen-4-ol, umbelliferone
1,8 cineole
beta-sitosterol , acid cafeic, camphene,
carvacrol, eugenol, acid ferulic, gamma
terpinene, myrcene, acid miristic,
myristicin, acid palmitic, terpinen-4-ol,
trans-anethole
1,8 cineole, alfa phellandrene, alfa pinene,
alfa terpinene, alfa terpineol , acid
benzoic, alcool benzilic, beta pinene,
borneol, camphene, carvacrol, carvone,
citronellal, delta-3-carene, eugenol,
furfural, gamma terpinene, geraniol,
hexanol,acid isovaleric, limonene, linalool,
myrcene, myristicin,acid n-butiric, pcymene, acid palmitic, trans anethole
mentol

BIBLIOGRAFIE
1. http://www.condimenteweb.ro/index.php?
module=fisaCondiment&cid=110
2. http://ro.wikipedia.org/wiki/Leu%C5%9Ftean
3. http://sun.ars-grin.gov:8080/npgspub/xsql/duke/pl_act.xsql?
taxon=557
4. http://sun.arsgrin.gov:8080/npgspub/xsql/duke/plantdisp.xsql?taxon=557