Cultura si

muzica
egipteana

Cultura Egiptului Antic, s-a ajustat formei de viata,

obiceiurilor si traditiilor societatii egiptiene din Antichitate. A
inceput in Neolitic si a evoluat de-a lungul a 3000 de ani pana
la epoca romana, cand practic a disparut la adoptarea culturii
Imperiului Roman si mai ales a obiceiurilor crestine.Istoria
Egiptului Antic ca stat unificat incepe in Neolitic, in jurul anului
3150 iHr, si se divide in trei imperii cu perioade intermediare de
dominare de catre guvernatori straini si conflicte
interne.Imperiul Vechi (2700-2200 iHr) s-a caracterizat prin
inflorirea artelor si constructia imenselor piramide. De-alungul
Imperiului Mediu (2050 1800 iHr), in urma unei perioade de
descentralizare, Egiptul a cunoscut o perioada de spelndoare in
economia sa.In Imperiul Nou (1567 1085 iHr) monarhia
egiptiana a atins perioada sa de aur cucerind popoarele vecine
si extinzandu-si domeniile sub conducerea faraonilor din
dinasta.

Muzica in Egiptul Antic se utiliza in diverse activitati, dar se

desfasura in principal in temple, unde era utilizata in timpul
ritualurilor dedicate diferitilor zei sau era utilizata in scop
terapeutic, dupa cum arata unele papirusuri, de altfel, semnul
hieroglific pentru muzica este acelasi ca pentru bunastare si
bucurie.
Neavand un sistem de reprezentare, muzica se transmitea de
la maestu la elev, dar unele texte ramase, instrumentele
muzicale pastrate in muzee si reprezentate in bazorelief sau in
picturi, precum si conservarea prin traditie orala de catre cantorii
copti ( Biserica Ortodoxa Copta este o parte din Biserica
Ortodoxa din Alexandria care s-a separat de bisericile bizantine
n urma Sinodului IV Ecumenic de la Calcedon din 451. Avnd o
istorie comuna cu Biserica din Alexandria Calcedoniana, si are
radacinile n propovaduirea Sfntului Apostol Marcu. Biserica
Copta face parte din grupul bisericilor ortodoxe orientale.
ntistatatorul ei este Papa Copt din Alexandria, n prezent Papa
Shenouda al III-lea. Biserica Ortodoxa Copta din Alexandria are
aproximativ 18 milioane de credinciosi crestini ortodocsi copti n
Egipt si n lumea larga. Pe lnga acestea, este biserica mama
pentru Bisericle Ortodoxe din Etiopia si din Eritreea. Mai mult de

Cultura egipteana a lasat nenumarate marturii, unele scrise

(papirusuri), altele nescrise (piramide sau opere de arta). Credinta
cosmogonica a acestui popor lega fiecare sunet dintr-o scara formata
dintr-o succesiune de cvarte, incepand cu nota mi, de planete si de
zilele saptamanii, considerand ca acestea influenteaza viata
indivizilor. Instrumentele utilizate erau palmele (pentru ritm), vocea,
harpa cu 3, 12 si 21 de corzi, flautul dublu, oboiul dublu, chitara cu 210 corzi, lira cu 6-10 corzi si titera cu 5 corzi.

Arta muzicala era sincretica, continea momente lirice si de dans si

era utilizata la festivaluri, ceremonii religioase sau funerare si in cadrul
teatrului destinat zeilor (la care participa faraonul, alaturi de intreaga
comunitate). Muzica consta in formule magice de fermecare sau
vindecare si in imnuri procesionale, era cantata individual sau colectiv,
iar melodia era preponderent diatonica, cu cromatisme ornamentale
bogate executate rapid si cu portamente cantate preponderent de
femei.Cele mai importante manifestari erau cele inchinate zeului
Osiris zeul naturii, ele implicau aportul sincretic al tuturor artelor,
imbinandu-se poezia cu dansul si muzica, dar si cu elemente ale
artelor vizuale, prin decorurile fastuoase, pregatite minutios.

Cu elemente care se ntreptrund, dar i altele specifice unei

anumite culturi, s-a dezvoltat arta muzicala la popoarele asirobabiloniene, la evrei sau la egiptenii lumii antice. Muzica aparinnd
fastului de cult la evrei era grandioas (se spune c la templul
regelui Solomon au cntat 2.000 de muzicani) iar n ritualul de cult
al egiptenilor ocupa un loc de prim ordin. Exista apoi o muzic
pentru regii evrei i faraonii egipteni care ntregea ceremonialul
palatelor. Se menioneaz i o muzic popular a oamenilor de
rnd, nengrdit n canoane rigide, n care se cnta dorul i elanul,
dar i starea de sclavie, de robie la care erau supui. Dintre
instrumentele folosite, unele fiind comune cu ale altor culturi, se
desprinde harpa egiptean, de o anumit construcie, i lira n
muzica evreilor, la care cnta nsui regele David.

Arta muzical a Egiptului Antic a cunoscut o intens nfloriredin

perioada Regatului Ve-chi, nfind cntri i instrumentiti. Muzica
nsoea felurite procese de munc, serbrilerituale, costituia un factor
important al ceremonialului de la curtea faraonului. La
interpretareadramelor religioase lega te de cultul zeitilor Osiris, Isis
i Tot participau formaii corale i in-strumentale mari. Instrumentele
muzicale mari rspndite erau flautul vertical i harfa. O deose- bit
amploare a cunoscut i muzica militar. n sec. III .e.n. la Alexandria
a fost construit pri-ma org hidraulic. Lucrrile nvailor
Ptolemeu, Didim cuprind i noiuni de teorie a muzicii.

Muzica era socotita de egipteni o arta sacra. De origine divina,

nelipsita in numeroase acte de cult si in marile ceremonii religioase,
muzica ii inveselea pe zei si andeparta supararile oamenilor; de aceea
era numita, generic, bucurie.Lipsea si in Egiptul antic o scriere
muzicala. Banuim insa ca egiptenii cunosteau scara cromatica. Stim
ca ei puneau in legatura teoria muzicii cu observatiile astrologice si cu
doctrinele cosmice. Stim de asemenea ca asociau cele sapte note cu
zilele saptaminii si cu cele sapte planete. Desigur ca, asemenea altor
popoare ale Orientului Antic sau grecilor, si la egipteni muzica era in
strinsa legatura cu poezia si uneori cu dansul. in temple, o categorie
specializata de sacerdoti alcatuiau adevarate orchestre. In epoca
Regatului Nou era in mod deosebit apreciata muzica militara, pentru
care erau adusi ca prizionieri si muzicanti straini. Astfel, din cele doua
orchestre ale curtii regale, una era formata din muzicanti sirieni.Dar
cu ocazia marilor sarbatori se organizau si festivitati muzicale
populare, in care se produceau adeseori muzicanti orbi. Instrumentul
egiptean cel mai obisnuit, si cel mai vechi era harpa nelipsita in
muzica de curte si in cea de cult. Foarte raspandita era harpa
verticala, cu cutia de rezonanta jos; dar mai existau si alte tipuri.

Bibliografie:
http://
www.rasfoiesc.com/hobby/muzica/M
uzica-in-Antichitate91.php
http://
reteaualiterara.ning.com/profiles/b
logs/muzica-in-antichitate-egiptul1
http://referatenoi.ro/referat-despr
e-muzica-in-egiptul-antic
/

Covasa Raul
a XII-a B