ENERGIA EOLIANA

NUME: Rizea Marian Iulian

GRUPA: 112B
AN: I
FACULTATEA: Inginerie Electrica

Cuprins:

1.Introducere:..................................................................................................................- 3 2.Principiul energiei eoliene............................................................................................- 3 3.Top ri energie eolian...............................................................................................- 4 4.Energia eolian n Europa............................................................................................- 4 5.Avantaje........................................................................................................................- 5 6.Dezavantaje..................................................................................................................- 5 7.Unele turbine speciale..................................................................................................- 6 8.Potenialul mondial al energiei eoliene........................................................................- 6 9.Turbina eoliana.............................................................................................................- 6 9.1Turbinele eoliene sunt sunt cu axa verticala si cu axa orizontala:.........................- 7 9.1.1 Turbine cu axa verticala:...............................................................................- 7 9.1.2. Turbine cu axa orizontala:.............................................................................- 7 9.2. Componentele unei turbine:.................................................................................- 8 9.3 Cum functioneaza o turbina eoliana ?...................................................................- 9 10.Energia eolian n Romnia.......................................................................................- 9 11.Concluzii:.................................................................................................................- 11 Bibliografie:..................................................................................................................- 11 -

1.Introducere:
Energia eoliana este energia continuta de forta vantului ce bate pe suprafata
pamantului. Exploatata, ea poate fi transformata in energie mecanica pentru pomparea
apei, de exemplu, sau macinarea graului, la mori ce functioneaza cu ajutorul vantului.
Prin conectarea unui rotor la un generator electric, turbinele de vant moderne transforma
energia eoliana, ce invarte rotorul, in energie electrica.
La sfritul anului 2010, capacitatea mondial a generatoarelor eoliene era de 194
400 MW. Toate turbinele de pe glob pot genera 430 Terawaior/an, echivalentul a 2,5%
din consumul mondial de energie. Industria vntului implic o circulaie a mrfurilor de
40 miliarde euro i lucreaz n ea 670 000 persoane n ntreaga lume.
Mi-am ales ca tem energia eoliana , in general , dar voi vorbi mai cu lux de amanunte
despre cpitolul 9 , deoarece Romania este o tara in care enrgia eoliana a intrat intr-un ritm
de crestere ridicat. Multi investitori starini vin pe plaiurile dobrogei si nu numai pentru a
transforma puterea vantului in energei electrica si in final in forate multi bani.

2.Principiul energiei eoliene

Vnturile se formeaz deorece soarele nu nclzete Pmntul uniform, fapt care
creeaz micri de aer. Energia cinetic din vnt poate fi folosit pentru a roti nite
turbine (asa cum se vede in Fig. 1), care sunt capabile de a genera electricitate.

Fig.1.

Figura 1 reprezinte mecanismul de functionare al unei turbine eoliene.

3.Top ri energie eolian

China a ajuns lider mondial n ceea ce privete capacitatea intalat n ferme eoliene,
devansnd Statele Unite, potrivit unui raport al Wind Energy Association (Asociaia
Energiei Eoliene-nr) i citat de Reuters, la 11 iuni 2011. La aceast dat China a ajuns la
circa 45.000 MW instalai n mori de vnt, dup ce n 2010 a adugat 18.900 MW. n
SUA s-au adugat doar 5.116 MW iar totalul a ajuns la 40.000 MW, de ajuns ct s
furnizeze energie pentru 10 milioane de locuine. n 2009 Statele Unite devansase
Germania la producia de energie eolian. n lume cele mai mari productoare de energie
eolian sunt: China (44 7333MW), Statele Unite (40 180MW), Germania (27 215MW),
Spania (20 776MW), India (13065 MW), Italia (5797MW), Frana (5560MW), Marea
Britanie (5203MW), Canada (4008MW), Danemarca (3734MW).[2].

4.Energia eolian n Europa

Dei nc o surs relativ minor de energie electric pentru majoritatea rilor,
producia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori ntre 1999 i 2006, ajungndu-se
ca, n unele ri, ponderea energiei eoliene n consumul total de energie s fie
semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%). Ponderea energiei eoliene,
n totalul consumului intern era, la nceputul anului 2011, de 24% n Danemarca, 14% n
Spania i Portugalia, circa 10% n Irlanda i Germania i 5,3% la nivelul UE, iar n
Romnia de numai 1,6%.
La nivelul Uniunii Europene, capacitatea total de producie energetic a turbinelor
eoliene era la finele anului 2010 de 84.074 MW. Potrivit datelor de la finele anului 2010

Germania are cea mai mare capacitate de producie de energie eolian din UE, de 27.214
MW, urmat de Spania, cu 20.676 MW, iar apoi, la mare distan, de Italia (5.797 MW)
i Frana (5.660 MW).
n martie 2011, energia eolian a devenit, pentru prima dat, tehnologia cu cea mai
mare producie electric din Spania, potrivit Reelei Electrice din Spania (REE), cu 21 %
din totalul cererii de electricitate din Spania. Pe locurile urmtore: energia nuclear
(19%), energia hidraulic (17,3%), ciclurile combinate (17,2%), termocentralele pe
crbune (12,9%) i energia solar (2,6%). Mulumit aportului energiei eoline, s-a evitat
importarea de hidrocarburi n valoare de 250 de milioane de euro i emisia de 1,7
milioane de tone de CO2, adic echivalentul plantrii a 850.000 de copaci.
n anul 2011, pentru construcia unei capaciti de producie energetice eoliene de 1
MW, este necesar o investiie de 1,5 1,7 milioane de euro.[2].

5.Avantaje
n contextul actual, caracterizat de creterea alarmant a polurii cauzate de
producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce n ce mai important
reducerea dependenei de aceti combustibili.
Energia eolian s-a dovedit deja a fi o soluie foarte bun la problema energetic global.
[15] Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaz nu numai producerii de energie, dar
prin modul particular de generare reformuleaz i modelul de dezvoltare, prin
descentralizarea surselor. Energia eolian n special este printre formele de energie
regenerabil care se preteaz aplicaiilor la scar redus.
Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substane poluante i
gaze cu efect de ser, datorit faptului c nu se ard combustibili.
Nu se produc deeuri. Producerea de energie eolian nu implic producerea nici
unui fel de deeuri.
Costuri reduse pe unitate de energie produs. Costul energiei electrice produse n
centralele eoliene moderne a sczut substanial n ultimii ani, ajungnd n S.U.A. s fie
chiar mai mici dect n cazul energiei generate din combustibili, chiar dac nu se iau n
considerare externalitile negative inerente utilizrii combustibililor clasici.[2].

6.Dezavantaje
Principalele dezavantaje sunt resursa energetic relativ limitat, inconstana datorit
variaiei vitezei vntului i numrului redus de amplasamente posibile. Puine locuri pe
Pmnt ofer posibilitatea producerii a suficient electricitate folosind energia vntului .
Un alt dezavantaj este riscul mare de distrugere n cazul furtunilor, dac viteza vntului
depete limitele admise la proiectare. Orict de mare ar fi limita admis, ntotdeauna
exist posibilitatea ca ea s fie depit ntului.

7.Unele turbine speciale

Unele turbine pot produce 5 MW, dei aceasta necesit o vitez a vntului de
aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe or. Puine zone pe pmnt au aceste viteze
ale vntului, dar vnturi mai puternice se pot gsi la altitudini mai mari i n zone
oceanice.

8.Potenialul mondial al energiei eoliene

Se crede c potenialul tehnic mondial al energiei eoliene poate s asigure de cinci
ori mai mult energie dect este consumat acum. Acest nivel de exploatare ar necesita
12,7 % din suprafa Pmntul (excluznd oceanele) s fie acoperite de parcuri de
turbine, presupunnd c terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vnt pe kilometru
ptrat. Aceste cifre nu iau n considerare mbuntirea randamentului turbinelor i a
soluiilor tehnice utilizate.[2].

9.Turbina eoliana ( vezi fig.2.)

Fig.2.
1 paleta
2 nacela motor
3 pilon

9.1. Turbinele eoliene sunt sunt cu axa verticala si cu axa

orizontala:
9.1.1

Turbine cu axa verticala:

Fig.3.

La acest tip de turbine (fig.3) axa este verticala, generatorul si toate componentele
mai sofisticate find plasate la baza, usurand astfel instalarea si mentenanta. In loc de turn
acest tip de turbine folosesc fire de sustinere, rotorul find pozitionat aproape de pamant.
Aceste turbine sunt tot timpul aliniate cu directia vantului astfel nu este necesara nici o
adjustare in cazul in care vantul isi schimba directia; dar pozitionarea lor aproape de sol
unde viteza vantului este mai redusa, le scade eficenta. Deasemenea un dezavantaj este si
faptul ca acest tip de turbine nu pornesc singure, majoritatea folosind generatorul pe post
de motor pentru a porni. In prezent sunt in dezvoltare cateva tipuri de turbine verticale
care sunt mult mai eficente.[2].
9.1.2. Turbine

cu axa orizontala:

Fig.4.

La turbinele din fig.4. rotorul si generatorul de curent sunt pozitionate in varful

turnului si trebuie aliniate pe directia vantului. Pentru acesta majoritatea folosesc
7

senzori si servomotoare pentru a se alinia pe directia vantului. Cele mai multe turbinelor
cu axa orizontala au si o cutie de viteze care transforma miscarea de rotatie lenta a
palelor intr-una mai rapida, necesara pentru a creste eficienta generatorului de curent.
Rotorul turbinei poate fi plasat in fata sau spatele turnului. La turbinele cu rotorul in
fata palele sunt departate de turn si usor inclinate. Deasemele palele sunt si rezistente
pentru a nu fi indoite si impinse in turn. Turbinele cu rotorul in spatele turnului au
avantajul ca palele elicei se pot indoi, reducand suprafata ce se opune vantului la viteze
mari, iar datorita contructiei, orientarea pe directia vantului se face automat.
Datorita turbulentelor aerodinamice din spatele turnului la majoritatea turbinelor
cu axa orizontala rotorul turbinei este pozitionat in fata.
9.2.

Componentele unei turbine:

Cea mai simpla turbina eoliana consta in trei parti importante:

Palele rotorului - Palele capteaza energia vantului si si o transmit rotorului.

Axa rotorului - Axa face legatura dintre rotor si generator, astfel transmitand
energia mecanica rotativa de la rotor la generatorul electric.
Generator - Un generator este un dispozitiv simplu care foloseste proprietatile
inductiei electromagnetice pentru a produce curent electric.

Majoritatea turbinelor eoliene sunt insa mai complexe.

Pe langa cele trei parti importante, o turbina mai are urmatoarele componente:

Nacela - Carcasa care tine:

o cutie de viteze - creste viteza de rotatie dintre rotor si generator
o generator - genereaza energia electrica
o mecanism de ajustare a pozitiei - turbinele cu axa orizontala au nevoie
de a fi aliniate cu directia vantului, din acest motiv au nevoie de un
mecanism automat de ajustare a pozitiei. Acest mecanism este in general
alcatuit din motoare electrice care rotesc intregul rotor spre stanga sau spre
dreapta.
o senzori si controalare electronice - sisteme de control ale mecanismului
de ajustare a pozitie, senzori de viteza, sisteme de siguranta si de
monotorizare
o frana mecanica - in momentele cand vantul are viteza foarte mare, se
poate defecta generatorul sau energia produsa poate supraincarca
echipamentele, din acest motiv se foloseste un sistem de franare, pentru
mentinerea rotorului la viteza sigura. Frana mai este folosita si in cazul
defectarii unui echipament.

Turn - Cu ajutorul unui turn, componentele turbinei sunt pozitionate la o inaltime

optima pentru viteza vantului. Spatiul ocupat este mic in acest caz, majoritatea
componentelor find asezate deasupra turnului.

La multe turbine cu axa orizontala moderne, palele rotorului pot fi rotite in functie de
viteza vantului pentru a se mentine viteza rotorului optima.

9.3 Cum functioneaza o turbina eoliana ?

Sistemul se bazeaza pe un principiu simplu. Vantul pune in miscare palele care la
randul lor actioneaza generatorul electric. Sistemul mecanic are in componenta si un
multiplicator de viteza care actioneza direct axul central al generatorului electric.
Curentul electric obtinut este, fie transmis spre imagazinare in baterii si folosit apoi cu
ajutorul unui invertor DC-AC in cazul turbinelor de mica capacitate , fie livrat direct
retelei de curent alternativ ( AC) spre distribuitori.[3]

10.Energia eolian n Romnia

Potrivit hrii energiei "verzi", potenialul Romniei cuprinde 65% biomas, 17%
energie eolian, 12% energie solar, 4% microhidrocentrale, 1% voltaic + 1% geotermal.
n Romnia, cu excepia zonelor montane, unde condiiile meteorologice dificele
fac groaie instalarea i ntreinerea agregatelor eoliene, viteze egale sau superioare
nivelului de 4 m/s se regsesc n Podiul Central Moldovenesc i n Dobrogea. Litoralul
prezint i el potenial energetic deoarece n aceast parte a rii viteza medie anual a
vntului ntrece pragul de 4 m/s. n zona litoralului, pe termen scurt i mediu, potenialul
energetic eolian amenajabil este de circa 2.000 MW, cu o cantitate medie de energie
electric de 4.500 GWh/an.
O firm portughez, al treilea cel mai mare investitor n energie eolian la nivel
mondial, a terminat construcia unui parc eolian de 69 MW la Cernavod, n mai 2011.
Energia poate alimenta 70 000 de gospodrii i a costat 200 milioane de dolari. La
aceast dat n Dobrogea sunt construite deja parcuri eoliene care nsumeaz 600MW.
Pe baza evalurii i interpretrii datelor nregistrate, n Romnia se pot monta
instalaii eoliene cu o capacitate de pn la 14.000 MW, ceea ce nseamn un aport de
energie electric de aproape 23000 GWh/an.[1].
Potentialul eolian pe litoralul din Romania: (vezi fig.5.)

Fig.5.

Pe litoralul Marii Negre, platforma continentala a marii si zona montana exista potential
eolian corespunzator pentru aplicatii. In munti, cea mai potrivita zona se afla la altitudini
intre 900 si 1200 m, deoarece asigura compromisul intre potential eolian si acces la drum
si retea electrica. Amplasamentele bune ofera la inaltimea axului rotoric al turbinelor
eoliene, viteze ale vantului medii de peste 6,5 m/s. De mentionat ca datele statistice de
vant disponibile de la reteaua meteorologica nu sunt foarte sigure pentru calcule eoliene,
dar dezvoltatorii fac masuratori profesionale ale parametrilor vantului, in amplasamente
concrete (peste 70 de stalpi montati in Dobrogea). [1]

11.Concluzii:
Lumea se schimba. Incet, incet (poate uneori prea incet) incepem sa ne dam seama ca ne
taiem craca de sub picioare. Si o punem pe foc. Si pentru ca suntem fiinte inteligente, ne
adaptam. Vechile centrale care ard carbuni si innegresc cerul si plamanii vor deveni o
amintire (neagra evident) a unei epoci de cosmar pentru stratul de ozon.
Putem spune astfel ca omul, ca fiu al Planetei, se maturizeaza. Pana acum a supt de la
sanul mamei in copilarie, i-a luat si camasa de pe spate in adolescenta, iar acum, ajuns pe
picioarele lui, isi ingrijeste maica batrana si bolnava. Sa speram ca el, omul, nu se va lasa
pagubas.[3]

10

Bibliografie:
[1].www.enero.ro/,15-11-2011
[2].http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83,15-11-2011
[3]. www.universulenergiei.educatia.ro/ ,15-11-2011

11