Romanta

Mergeam alaturi in nestire,

Intunecati, fara cuvant.
Nici unul nu rostea: ,, iubire "...
Era cuvantul greu si sfant.
Nebun tasni apoi un soare,
,, Iubesc! Iubesc! Iubesc! " strigam.
Pluteam pierduti intr-o uitare,
Pe mari de foc, pierduti, pluteam.
Se stinse soarele-n nestire,
Ne revedeam doar cand si cand...
Nici unul nu rostea: ,, iubire "...
Ardea cenusa sub cuvant.
Azi, ce usor e, ca o spuma!...
Ne revedem, vorbim, zambim...
,, Ma mai iubesti? " intrebi in gluma,
Si iar vorbim, vorbim, vorbim...
Maria Banus