Tschumi, de asemeni, explodeaz universul

Parcului La Villette pentru a-l reorganiza,

in zeci de alte universuri trai mici, dar care
pstreaz caracteristicile eseniale
contextuale (raportul masa, spaiu verde,
vid): foliile.
Da fapt toi deconstruttivistii reorganizeaz
-recreaza -materia dup ce au distrus-o.
astfel ca termenul "deconstructivism" nu
nai corespunde astzi cu sensul propriu al
cuvntului, pentru ca deconstructivistii
DECONSTRUIESC PENTRU A
RECONSTRUI o lume noua, uneori fictiva
sau utopica, mai bine zis, RECLDESC
UN NOU MOD DE NELEGERE A
LUMII.
. Aceasta plasare corespunde corespunde
deseori inteniilor autorilor deconstructivisti, care-si justifica deseori inspiraia
din micrile avangardei nceputului
acestui secol. Bernard TSCHUMI si-l
asuma pe CHERNIKOV, Zaha HADID pe
MALEVICH, O. M. A. (Rem
KOOLHAAS) -"revigoreaz
constructivismul prin util grupul
ARQOITECTO-NICA -"rstoarn (la
propriu n. n. ) modernismul anilor '20".
Daca la primii doi reprezentani
(TSCUMI si HADID) observam ceva din
estetica lui TATLIN, KANDINSKI, sau
KLEE. la urmtorii apare influena
constructivismului trziu a anilor '3050)ce a-vea o tenta utilitara si de mase.
Pete EISENMAN uzeaz de fapt de ideile
neostructuraliste la inceput, apoi de cele
declarat protestatare ale
deconstructivisrrului iar acum se ndreapt
spre un elitism att de incompresensibil,
incat tinde spre alienare(Romeo si Julieta).
. Numeroase elemente de corelaie sunt
exprimate prin fuziunea formei si funciei
(functionalistn n.n.), program si context
(contextualism n.n.) structura
(structuralism) si sens, care unifica,
centreaz si autogenereaza subiectul, a
crui autonomie este reflectata in
autonomia proprie a lucrrii. practica care
accentueaz sinteza, armonia, compunerea
elementelor si coincidenta lor potenial
disparata" spune Bernard Tschumi care
,ex-plicndu-si opera deconstructivista
bazata pe negarea valorilor moderne
afirma: " prin distructie si disjunctie,
fragmentare si disociere, circumstanele
culturale contemporane sugereaz
necesitatea de a inlatura categoriile
stabilite ale sensurilor si relatrilor
contextuale. o arhitectura post-umanista
care sa exprime nu numai disperarea
subiectului, dar si efectul unei astfel de
descentralizri asupra intregii noiuni de
forma arhitecturala unificata, coerenta."
Teoriile semioticii explicau capodopera
artistica ca pe o fericita coincidenta intre
semnificant si semnificat, iar aplicarea
acestor teorii la epoci de glorie
arhitecturala, sau la opere valoroase, nu
fcea dect sa ntreasc convingerea in
necesitatea unitii, a coerentei dintre
semnificat si semnificant. Azi asistam la o
dislocare dintre semnificat si semnificant,
dar si o negare a tuturor noiunilor de
compoziie arhitecturala, valabile oarecum
in modernism. Apar in schimb reguli si
norme noi de sugerare, creare sau
meninere a unor noi relationari spaiale si
formale, exprimate in noiuni de felul:
descentralizarii, distorsiunii,disfunctie,
disocierii, dislocrii pe care Tschumi le
considera de pilda "strategii ale
disjunctie!".
SECVENTIALITATEA, fragmentariul
sugereaz att micarea -parcurgerea
spaiului in timp se face uneori prin
mijloacele dansului sau a secventialitaii
cinematografice (Manhattan Transcript
-Bernard Tschumi).
Pentru a-si explica lucrarea arhitecturala
Parcul la Villette, Tschumi expune
"metodele" disjunctie pe care le propune in
continuare ca "instrumente" de realizare a
obiectului arhitectural, de fapt nlocuind
conceptele vechi cu altele noi, metode
vechi cu altele noi:
"In arhitectura, asemenea disjuncii
deschid posibilitatea ca-n orice moment
flecare parte sa devin o sinteza sau o
totalitate auto-suficienta fiecare parte
conduce spre cealalt, iar
fiecareconstructie este in afara echilibrului.
constituita fiind de urmele altei construcii.
Acest fapt poate duce la concepte noi.
Unul din obiectivele acestei expuneri este
de a nelege noul concept al urbanisticii
arhitecturale. Daca ar fi necesar sa se fac
o apreciere asupra arhitecturii sau asupra
unei metode arhitecturale de disjunctie,
Tschumi prezint urmtoarele puncte:
Conceptul de disjunctie este incompatibil
cu viziunea statica autonoma,structurala a
arhitecturii, el nu este antiautonom sau

antistructural ci, pur si simplu, presupune

operaii mecanice constante care produc in
mod sistematic disociaii. (Derrida le
numete "differances") inspatiu si timp,
unde un element arhitectural funcioneaz
numai prin contradicie, conflict, un
element programat cu micarea corpurilor
sau cu alte elemente. In acest fel disjunctia
devine un instrument sistematic si teoretic
pentru realizarea proiectului arhitectural."
Metoda proiectrii asistate de calculator
face posibil faptul ca matematica pura sa
devin aplicata. Compoziia Parcului la
Villette e o demonstraie a unei organizri
complexe arhitecturale "fr intervenia
regulilor tradiionale ale compoziiei,
ierarhiei si ordinii. atac mpotriva relaiei
cauza-efect, intre forma si funcie,
structura si economie, forma si program,
nlocuind aceasta opoziie prin concepte
noi de contiguitate si
suprapunere"Reprezentarea spaiului tine
pasul cu noile tehnici dejreproducere si
multiplicare, tehnica fotografic sau cea
cinematografica. Bgrnard Tschumi in
renumitele lucrri de mare amploare.
-Parcul la Villette din Paris sau in nu mai
puin ceolo iesle, lebra Manhattan
Transcript, imagini coregrafice pentru
redarea aa ziselor "screen plays" Tehnica
de prezentare, reprezentarea spaiului
precum si filozofia disjunctiilor fac parte
din arsenalul publicitar al protagonistului.
Peter Eisenman folosete att desenul
complex al juxtapunerilor secveniale, ct
si, macheta ca tehnica in "seriile narative"
ale celor 10 "houses" ce ilustreaz
filozofia morfologiei formale a cubului ca
semn spaial.