DESPRACVasdfEFDFasd

asdfADSFasdfASFadASFasssssssssssssssssssss
ADSFasf
A iubi nu inseamna a avea emotii. A iubi inseamna: a fi bland cu altul si a fi b
lind cu tine insuti, a fi tolerant si ingaduitor, a fi ferm, dar nu rau, a fi co
rect si cinstit cu tine si cu altul, dar nu a judeca, a ierta pentru ca tot ce e
ste gresit este cauzat de experiente trecute si genereaza suferinta si, ca urmar
e, totul poate fi iertat la tine si la altul. A nu repeta comportamentele care c
reaza suferinta altui om sau tie insuti, a-l incuraja pe celalalt, a-l sprijini
si a-l ajuta sa se simta mai bine, sa rada, sa fie vesel si sa paseasca in viito
r cu incredere si speranta.
Cind invatam sa vorbim, noi invatam sa le dam o denumire lucrurilor din jur, sa
stim ca un lucru este bun sau alt lucru este rau, sa stim ca, daca punem mana la
priza, riscam sa ne alegem cu suferinta si daca cineva se comporta mai rece cu
noi invatam ca aceasta persoana nu ne iubeste.Tot ce invatam este o conventie. F
elul in care inmagazinam informatia despre lume si viata isi pune amprenta asupr
a comportamentului, a afectivitatii, a vietii noastre. Fiecare om constientizeaz
a conceptia despre lume si viata in stilul sau si constatam astfel ca, ceea ce e
ste bun pentru unul este rau pentru altul. Ceea ce este frumos pentru unul, poat
e fi urat pentru altul.
Conceptul de perfectiune ramane doar o utopie si nu incape in sfera exprimarii f
irescului omenesc din simplul motiv ca el este generat de felul in care am inter
pretat valorile vietii si ale lumii. Perfectionosmul este, in schimb, stimulariv
si este benefic in ridicarea stimei de sine, a tendintei legitime de autodepasi
re. Cand ii cerem altui om sa fie perfect, noi cerem sa fie perfect din punctul
de vedere al valorilor pe care noi le-am creat. Dar el a perceput, poate, total
diferit valorile omenesti. Ne luptam cu metehnele celor pe care vrem sa-i schimb
am, afisind noi insine un program, care nu este decat subiectiv si care ne duce,
in mod evident, la suferinta mentala, emotionala, sufleteasca, la incapacitatea
noastra de a ne exprima iubirea fata de cei din jur, la sentimente profunde de
vinovatie si autovictimizare.
Singura fiinta de pe lume pe care o puteti schimba si care va genera schimbarea
lumii din jurul vostru sinteti voi insiva. Cand singura noastra preocupare este
aceea de a urmari defectele si lipsurile altora, noi nu ne mai iubim si nu mai p
utem iubi. De ce se intampla astfel? Pentru ca schimbindu-ne pe noi, schimbam ca
ntitatea de suferinta si de vinovatie, tendinta de autovictimizare si judecata p
rin ochii carora percepem lumea, oamenii din jur, pe noi insine si intreaga exis
tenta. De exemplu, dorinta expresa de a fi iubit devine un program generator de
suferinta inimaginabila. Din dorinta de a fi iubiti, apare suferinta de a nu iub
i si suferinta de a nu gasi niciodata o iubire care sa ne satisfaca pe deplin sa
u nu atingem niciodata un sentiment de implinire si multumire sufleteasca.
Dorinta de a fi iubiti este cauza esentiala a faptului ca nu iubim si nu ne iubi
m pe noi insine. De ce? Pentru ca atunci cind ne vom programa sa fim iubiti, noi
vom cauta la ceilalti fiecare gest, fiecare cuvint, fiecare fapta care arata ca
ei nu ne iubesc. Pretentiile noastre vor creste continuu si acest fenomen este
urmarea faptului ca urmarind defectele si lipsurile altora, noi nu mai iubim.
Nu mai sintem buni. Nu mai sintem toleranti. Oamenii sunt rai, dar aceasta rauta
te ascunde suma suferintelor inmagazinate pana in acel moment. Rautatea este o m
anifestare a suferintei in sine si a temerii ca va urma o noua suferinta in mome
ntul imediat urmator. Nu mai avem rabdare si intelegere. Exista o tendinta de do
minare. In timp, nu le dam celorlalti dreptul de a-si asuma responsabilitatea al
egerilor lor in viata. Vrem ca ei sa aleaga ce vrem noi ca ei sa aleaga. Vrem sa
le luam libertatea. Iar ei vor dori sa evadeze. Ei se vor simti inlantuiti si s
ufocati si, de aceea, la randul lor, risca sa piarda capacitatea de a iubi. Si a
stfel fara sa simta, unul va deveni victima si celalalt va intra cu succes in pi
elea agresorului tortionar.
Exista o corespondenta intrinseca intre vicrima si agresor. Relatia intre acesti
a nu este intimplatoare niciodata. Relatia victimei cu agresorul este una vindec
atoare si educativa. Reciprocitatea actioneaza si cand unul se schimba in interi

or, se schimba si celalalt. Paradoxul in sfera existentei omenesti este acela ca

relatia are un sfarsit neasteptat. Cel ce iubeste absolut sfirseste prin a nu m
ai iubi si renunta la orice il face sa nu mai iubeasca. Si primul lucru responsa
bil de lipsa noastra de iubire este pretentia de a fi iubiti. A alege sa fii tu
cel care iubeste este primul pas catre schimbarea interiorului, a mintii si a em
otiilor. Si ce sa facem pentru a iubi? Sa incepem prin a exersa iubirea pentru c
eilalti in conditiile in care sintem in acest moment. Chiar daca primiti sau nu
un raspuns iubitor de la ceilalti, iubiti.
Ajutati pe cineva, fie ca va spune multumesc sau nu. Dereticati prin casele voas
tre, gatiti cu drag si amintiti-va ca faceti aceste lucruri pentru ca voi ati de
cis sa iubiti. Daca aveti copii, invatati-i sa faca la fel. Invatati copiii sa d
aruiasca. Sa ajute. Sa observe suferinta celorlalti in rautatea lor. Cind ei gre
sesc in mod evident, sa stiti ca asteapta o pedeapsa, dar nu pentru ca pedeapsa
este necesara, ci pentru ca i-ati pedepsit in trecut si de cite ori se simt vino
vati, inconstient, ei doresc si fac lucruri pentru care stiu ca vor fi pedepsiti
.
Cu dragoste si cu intelepciune schimbati felul de pedeapsa al copiilor. Cind gre
sesc, amintiti-va, fiti constienti de faptul ca ei se simt vinovati. Stiu ca ai
gresit, dar n-am sa te pedepsesc, pentru ca stiu ca poti schimba acest comportam
ent.
Voi insiva gresiti pentru ca sinteti programati pentru a fi vinovati si pedepsit
i. Cind nu va pedepseste altcineva, va pedesiti singuri, prin suferinte diverse.
Cind asteptati sa fiti iubiti, voi stiti ca nu iubiti si abordarea aceasta este
modul in care va pedepsiti pentru lipsa voastra de dragoste. Dar nimeni, absolu
t nimeni pe lumea aceasta nu este conceput de Dumnezeu sa nu poata iubi. Caci Du
mnezeu este iubire, o iubire nemarginita. Aceasta este numai o frica omeneasca p
e care o putem depasi intelegind ca iubirea nu este o manifestare hormonala, ci
exprimarea bunatatii, a intelegerii, a rabdarii si a compasiunii pentru cei din
jur. Alegeti clar: De azi inainte vreau sa fiu eu acela care iubeste. Rugati-va
pentru a putea iubi, tineti post, faceti exercitii fizice, supravegheati-va mint
ea si rugati-va pentru ginduri bune cind ele contin ura, suparare la adresa voas
tra sau a celor din jur. Orice metoda va va ajuta sa iubiti, folositi aceasta me
toda, dar nu fara a renunta la pretentia de a fi voi cei iubiti. Daca tot timpul
va victimizati si aruncati vina in circa altora, daca va plingeti de mila si va
considerati neiubiti se intimpla pentru ca cereti sa fiti iubiti.
Renuntind la acest fel de a privi lucrurile, care ne impiedica sa iubim, vom rea
liza lucruri extraordinare: ne vom iubi pe noi, vom iubi pe cei din jur si vom d
escoperi ca noi si ceilalti sintem uniti, sintem parti ale aceleeasi fiinte, Dum
nezeu Tatal, parti care se straduiesc sa fie acceptate si iubite. Nu uitati ca i
n fiecare moment voi alegeti ceea ce vreti sa fiti; cind il judecati pe altul, v
eti sfirsi prin a face lucrul pe care il judecati la el. Aceasta se intimpla pen
tru a intelege ca ceea ce un om face este determinat de perceptia pe care el o a
re asupra lumii.
Nu uitati ca niciodata nu exista cineva din afara voastra care va incurca sa iub
iti; numai in voi, in preocuparile voastre mentale sint cauzele lipsei de iubire
si la acestea trebuie sa renuntati.
Eti o fiin a luminii. Ai venit din lumin, te vei ntoarce n lumin; la fiecare pas te n
joar lumina fiinei tale nelimitate
(Richard Bach)
ascxACSascASasx