CUPRINS

Deşeurile, o problemă a viitorului 2

Sfaturi de urmat 3
Ziua Mondiala a Apei 4
Concurs naţional “Şcoli pentru un viitor verde” 6
Eleganţă şi stil 7
Spune-ţi nu fumatului! 8
Mărţişorul– tradiţie şi simbol 10
Trăieşte în armonie cu natura 12
Eco-art 14
Noi şi pământul 16
Să protejăm pădurile şi aerul curat 18
Concurs interşcolar Poluarea– Factori fizici, chimic şi 20
biologici
Pictură pe lemn în mijlocul naturii 21
România prinde rădăcini 22
Târg de paştete Vine iepuraşul 24
Eco—turism in M—tii Retezat 26
Ce inseamna eco ? 28
Amuza—te si fii creativ 30
Schimbarile climatice 32
Cercetasii nostri 34

1
 ESTE EFICIENTĂ COLECTAREA
DEŞEURILOR?
Aluminiul — este cel
mai indicat deoarece pentru obţinerea lui
sunt necesare cantităţi mari de energie;
prin reciclare se consumă doar 1/12 din
această energie.
Hârtia — dintr-o tonă de maculatură se
obţin 2500 de caiete şi se salvează 5
arbori seculari.
Plasticul — poate fi reciclat, dar,
conform unor norme internaţionale, nu va
putea servi niciodată la obţinerea de
ambalaje în industria alimentară.
Sticla — se obţine din nisip, iar energia
consumată pentru reciclare este aproape
egală cu cea de fabricare.
2
Dacă ai un ambalaj de hârtie,
plastic, aluminiu şi are semnul celor
trei săgeţi, înseamnă că pot fi
r e ci cl a t e — a d i că v o r p u t e a f i
transformate printr-o tehnologie
specială în obiecte cu o altă destinaţie,
alta decât cea de ambalaj pentru
produse alimentare.
i?
es p r e e -deşeur
Ce ş ti m d
Echipamentele electrice şi
electronice (TV, calculatoare,
monitoare, maşini de spălat,
frigidere etc.) uzate, trebuie
predate conform directivelor
europene, unor centre speciale
de recuperare, deoarece dacă s-
ar topi, prin arderea lor s-ar
emite în atmosferă substanţe
nocive.
Pornind de la principiul
“poluezi, plăteşti! ”, şi la noi în
ţară s-au înfiinţat astfel de centre
de colectare şi recuperare a
deşeurilor.
 Pe lân
gă flo
arbor ri plan
i care taţi şi
să pă
umidi streze
tatea
şi răc
Se ev oarea
ită ev !
apora
rea şi
risipa
de ap a l a curată!
ă. şco
Lasă noi
u r i l e de gu
Coş le
ş t e a ptă să
a şti!
folose
Şerveţelele şi hârtia
se dau uneori gratuit,
nu le risipiţi! Fiţi rezon-
abili şi copacii vă vor
Nu scrijeli copacii şi
“mulţumi”!
nu inscripţiona pereţii!
Lasă timpul să-ţi
aşeze numele acolo
unde faptele tale
merită!
rile
Nu lăsa preocupă
pentru mediu să ia
enii,
vacanţă. Noi, oam
grantă a
suntem parte inte
contează
naturii şi aceasta Dacă doriţi o
vacantă în-
permanent. sorită, oferiţi
-vă voluntari
pentru o acti
vitate de con
servare a na -
turii!

Nu arunca detergenţi sau

substanţe chimice în râuri sau
fântâni!
Viaţa nu e posibilă fără apă!!!

Fă curat în jurul tău! Nu te

simţi excelent după ce faci Nu fuma!!!
baie? Aşa se simte şi Fumul de ţigară
mediul în care trăieşti poluează!!!
după ce-l ajuţi să fie curat.

3
 Fiecare element viu al
planetei noastre are o importanţă
ŞCOLI PARTENERE:
covârşitoare (ar fi ideal să avem un
Liceul Teoretic „Nicolae Titulescu” pământ fertil, nepoluat, aer curat şi
Medgidia; fără găuri în pătura de ozon,
vegetaţie, floră şi faună diversificată),
Liceul Teologic Baptist Ara
dar parcă APA – esenţa sine qua non
Grup Şcolar Pâncota are un rol esenţial. Pe de o parte APA
Liceul cu program Sportv Arad este catalizator şi parte constitutivă a
tuturor celorlalte forme de viaţă, pe de
altă parte ea reprezintă pentru planeta
PARTENERI: noastră ceea ce reprezintă sângele
pentru un organism viu. Având o apă
Parcul Natural Lunca Muresului „nesănătoasă” se va îmbolnăvi
Arad întreaga planetă.
Compania de Apă Arad Există milioane de oameni
Fundatia Educatio care suferă din lipsa apei. Aceştia îi
cunosc cel mai bine valoarea. Noi
Părinţii ceilalţi care o avem la discreţie trebuie
să învăţăm să o privim altfel, aşa cum
spunea Jack Cousteau „să nu uităm
că cercul apei şi al vieţii este acelaşi”.
Sub egida „Apa, sursă de
viaţă”, la Liceul Teoretic „Vasile
Goldiş” Arad s-a desfăşurat Sesiunea
de referate şi comunicări a elevilor,
precum şi expoziţia de afişe dedicată
acestei zile. Elevii liceului au prezentat
af i şe şi proi ecte i nt eresant e,
deosebite, rodul muncii lor fiind
răsplătit astfel: la secţiunea de
referate şi comunicări, premiul I a
fost ocupat de eleva Petronela
Marksteiner de la Grup Şcolar
Pâncota cu lucrarea „Picătura în
ocean” şi de Victor Lucaciu, Alb
Claudiu de la Liceul Teoretic „Vasile
Goldiş” Arad, cu lucrarea „Problema
apei în lume”. Premiul II a fost
acordat elevilor Moruţ Răzvan şi Baltă
Darius, cu lucrarea „Apă curată pentru
o lume mai sănătoasă” şi elevelor
Telcian Andrada şi Lucaciu Laura cu
lucrarea „Apa, elementul esenţial al
vieţii”. Premiul III a plecat spre Liceul
cu Program Sportiv Arad, elevului Ţica
Andrei, cu lucrarea „Efectele poluării
apei” şi elevelor Reghiş Loredana şi
Iuhasz Melinda cu prezentarea
„Mesajul secret al apei” de la Liceul
Teoretic „Vasile Goldiş” Arad.
La secţiunea de afişe, lupta
a fost foarte strânsă, elevii reuşind să
surprindă în operele lor semnificaţiile
şi importanţa celei fără de care viaţa
nu ar fi posibilă, şi anume apa.
Premiul I a fost împărţit de trei eleve
şi anume Schrontaler Anita (Liceul cu
Program Sportiv Arad), Perea
Anamaria (Liceul Teologic Baptist
„Alexa Popovici” Arad) şi Ioja Denisa
(Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad).
Premiul II s-a acordat elevilor:
Petronela Jigovan (Grup Şcolar

4
 ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE:
- fluturaşi împărţiţi de către elevi locuitorilor
oraşului;
- expoziţie de afişe cu titlul „Apa, sursă de viaţă”;
amenajarea unui panou cu afişele elevilor;
- sesiune de referate şi comunicări power point
„Apele planetei Pământ”.
Pâncota), Bogdan Iancic (Liceul Teoretic
„Vasile Goldiş” Arad) şi Constantin Lefter
(Colegiul Tehnic „Nicolae Titulescu”
Medgidia). Premiul III a fost câştigat de
elevele: Ungureanu Lorena şi Buglea
Fabiana (Liceul Teologic Baptist „Alexa
Popovici” Arad) şi de către Cora Adelina
(Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad).
Lucrările tuturor copiilor au fost
expuse în cadrul expoziţiei cu tema „Apă
curată pentru o lume sănătoasă”.
Pentru buna desf ăşurare a
activităţilor dedicate Zilei Mondiale a Apei
2010, au colaborat directorii prof. Eugen
Bocăniciu şi Diana Duca şi cadrele didactice:
Petronela Ioja, Simona Savulov, Aneta
Mihalcsik şi Gabriel Iazbinsky.

5
 Recycled fashion event

Expoziţie de pălării din materiale

22 Februarie

Pornind de la ideea că „a fi eco este la modă, dar prea

puţini oameni ştiu ce implică asta cu adevărat”, noi, elevii
claselor a V-a de la Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad am
încercat să demonstrăm ce înseamna a fi eco şi am transformat
liceul, simbolic, în capitala modei ecologice timp de o zi.
Noi, cei mici din scoală, împreuna cu doamnele profesoare
Petronela Ioja, Simona Savulov şi Aneta Mihalcsik am încercat
să demonstrăm că protejarea mediului înconjurător este o
adevărată artă. Timp de o zi, colegii noştri mai mari au primit
lecţii demonstrative din partea noastră, a copiilor, prin care
vor să protejeze mediul înconjurător.
Noi, cei mai tineri dintre elevi dovedim că simţul civic
poate fi dezvoltat, chiar dacă în viaţa de zi cu zi nu suntem
ecologişti convinşi.
Noi elevii, ne-am consumat timpul liber încercând să-
i facă pe oameni mai atenţi cu ei înşişi şi cu spaţiul în care
trăiesc.

6
7
8
 În fiecare an în a treia joi a lunii
octombrie se sărbătoreşte Ziua
Naţională Antitutun. Cu această
ocazie la Liceul Teoretic “Vasile
Goldiş” se organizează mai multe
acţiuni de conştientizare a tinerilor
cu privire la efectele fumatului, în
cadrul campaniei coordonate de
prof. Iazbinscky Gabriel, Mihalcsik
Aneta, Savulov Simona, Ioja
Petronela şi Văleanu Livia:

Spune un “NU”
hotărât fumatului!!!
Debutul Săptămânii Naţionale
Antitutun la Liceul Teoretic “Vasile
Goldiş” a fost marcat de elevii clasei
a X – a A împreună cu diriginta
prof. Aneta Mihalcsik în cadrul
lecţiei deschise cu tema “Tinereţe
fără tutun”; în relizarea de fluturaşi
şi distribuirea lor în zona Spitalului
Judeţean şi în parcarea complexului
Kaufland. Scopul activităţilor a fost
acela de informare şi sensibilizare a
elevilor în legătură cu riscurile
consumului de tutun.

9
10
Grup ţintă:
- elevii claselor a V-a
de la Liceul Teoretic
“Vasile Goldiş” Arad
şi Eco-Şcoala
Generală nr. 5 Arad

Cadre didactice
implicate:
- Prof. de geografie,
fizică, biologie,
educaţie tehnologică,
diriginţii claselor
implicate

A c t i v i t ă ţ i
desfăşurate:
- realizarea unor
mărţişoare şi felicitări
pentru cei dragi din
deşeuri

11
 Luna Pădurii - la Pădurea Ceala
Grup ţintă:
- elevii claselor de gimnaziu (grupe de câte 2 0
de elevi) - un totral de 80 de copii.
Cadre didactice implicete:
Prof. de geografie, fizică, biologie
Parteneri:
Parcul Natural Luca Mureşului Arad
Protecţia Mediului Arad

12
 Parcul Natural Lunca Mureşului se întinde de la Arad
pâna la graniţa maghiară , de-a lungul râului Mureş.
Are o suprafaţă de 17.455 ha şi include zona
îndiguită a Mureşului; este o zonă inundabilă (o
inundaţie la fiecare trei ani) situată între digurile
construite pe fiecare parte a râului şi între terasele
înalte ale aceluiaşi râu.
Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic de
zonă umedă cu ape curgătoare şi stătătoare, cu
păduri aluviale, galerii de sălcii şi plopi, precum şi
zăvoaie şi şleauri de câmpie, important loc de
cuibărire şi pasaj pentru cca. 200 de specii de
pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de
protecţie pe plan internaţional.

13
 oțelul
nt rob
Eu su
iar
.........,
u l meu e
stăpân l
Rau

Scopul activităţii:
-transmiterea de me-
saje privind protecţia
mediului înconjurator
prin intermediul artei
-îndemnarea
oamenilor spre reci-
clare, nu aruncarea
întamplătoare a de-
şeurilor
-educarea disponibili-
tăţii de a participa la
acţiuni de îngrijire şi
protejare a naturii
prin exersarea unui
comportament ecologic

reci clabile
eriale
i di n mat
t ruit roboțe
s
au con
asa a VI/a A
v el e din cl
Ele

Roboței construiți din cutii de carton de lapte, suc, iaurt, ciocolată etc

14
Obiectivele proiectului:
- să descopere soluţii de valorificare optimă a materialelor refolosibile în
combinaţie cu alte materiale;
- să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente es-
tetice;
- sensibilizarea elevilor pentru protejarea mediului înconjurător;
- stimularea imaginaţiei, creativităţii, spiritului de competiţie;
- dezvoltarea capacităţilor de comunicare şi interrelaţionare între elevi;
- îmbogăţirea cunostinţelor despre materiale şli tehnici de lucru necesare
realizării lucrărilor;
- însuşirea unor norme de comportament ecologic specifice Aşa a început ....
asigurării echilibrului dintre sănătatea individului, a so-
cietăţii şi mediului şi formarea unei atitudini dezaproba-
toare faţă de cei care încalcă aceste norme.

Începem montarea lui Dino

O mică parte din echipa de lucru

Eu sunt Dino!
și
am peste 600 de pet-uri
... înălţime şi
...... lungime

15
 Elevii clasei a X-a A, din
cadrul liceului nostru au participat în
luna martie 2010 , la o acţiune de
împădurire pe baza de voluntariat ,
acţiune iniţiată de Consiliul Judeţean
Arad şi Direcţia Silvică Arad.

Prin acţiunea lor, elevii din şcoala

noastră împreună cu reprezentanţii Romsilva
au încercat să dea un semnal de alarmă celor
care au exploatat fără discernământ, şi să îi
îndemne pe aceştia să pună mâna şi să
replanteze suprafeţele defrişate.

Conform
datelor statistice,
judeţul Arad este
afectat de o
s c ă d e r e
i m p or t a n t ă a
supr afeţei
împădurite, în
contextul în care,
din supra faţ a
totală a judeţului
de 7.745 km2,
s u p r a f a ţ a
împădurită este de
doar 27%, un
procent aflat mult

16
 GOLDIŞ ”
LICEUL TEORETIC “VASILE GOLDIŞ
GRUP ŢINTÃ:
22 Aprilie
- elevii şcolilor implicate
2010
„ NOI Ş I PĂMÂNTUL!
PĂMÂNTUL!”
ŞCOLI IMPLICATE:
Concurs pe secţiuni 1. Liceul Teoretic „Vasile Goldiş ” Arad
Î n c adr ul conc ur sul ui na ţi on al : 2. Colegiul Economic Arad
,, ŞCOLI PENTRU UN VI I TOR VERDE ! ”
3. Grup Şcolar de Industrie Alimentară Arad
COORDONATORI: Prof. Simona Savulov
Prof. Ioja Petronela 4. Grup Şcolar Forestier Arad
Prof. Iazbinsky Gabriel
Prof. Mihalcsik Aneta
PARTENERI:
Mureşului”
Parcul Natural “Lunca Mureş ului” Arad
Agenţia de Protecţ
Agenţ Protecţie a Mediului Arad
ASA Servicii Ecologice SRL
Asociaţia Millenium Center
Asociaţ
Asociaţia Educat
Asociaţ Educatio

R om
ânia
verd
e!!!

e
a ză- n
e -
Urm plul i tu
m ş
exe tează
n
p l a op ac !
c
un

17
18
 Ştiaţi că ....
- Pădurile produc 2/3 din cantitatea de oxigen consumata de lumea vie ?
- Un stejar în decursul vietii produce oxigenul necesar unui om timp de
20 de ani ?
- Un ha de padure absoarbe 3,7 tone de dioxid de carbon din atmosfera şi
redă acesteia 2 milioane de tone de oxigen ?
- Grosimea stratului de ozon a Planetei este de 20-40 km altitudine ?
- La fiecare 30’ dispare o specie vegetala şi o specie animală datorita
despăduririlor ?

La început, pădurea a fost considerată numai ca sursă sau

mijloc de producere a unor bunuri materiale si privită ca
atare, in schimb in ziua de azi participăm la o redescoperire a
pădurii. Pădurea indeplineste un rol de importanţă deosebită
in viaţa omenirii, atat ca resursă naturală regenerabilă de lemn
si alte produse vegetale si animale, cat si ca parte, de
neinlocuit a mediului de viaţă (resursele forestiere la nivel
mondial, ocupă 4592 milioane hectare, respectiv 35% din
suprafata uscatului). S-a demonstrat că pădurea reprezintă un
factor de echilibru de neinlocuit în cadrul biosferei,
acumulând si schimband permanent energie si substanţă cu
mediul fi zic in care se află si contribuind, din acest fel, la
transformarea si perfecţionarea ecosistemelor.

19
 PARTENERI:
I.S.J.ARAD;
CASA CORPULUI DIDACTIC „ALEXANDRU GAVRA” ARAD
COLEGIUL NAŢIONAL „ELENA GHIBA BIRTA” ARAD;
LICEUL TEORETIC „VASILE GOLDIŞ” ARAD;
LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL ARAD;
LICEUL DE ARTĂ „SABIN DRĂGOI” ARAD;
GRUP ŞCOLAR DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ ARAD;
GRUP ŞCOLAR DE TRANSPORTURI AUTO „HENRY
COANDA” ARAD;
ASOCIAŢIA PENTRU FORMARE ŞI CONSILIERE NĂDLAC;
UNIUNEA SLOVACILOR DIN ROMÂNIA;
ASOCIAŢIA MILLENNIUM CENTER. OBIECTIVE
SPECIFICE
-dezvoltarea
abilităţilor unor
categorii de elevi de a
proiecta şi desfăşura,
în echipă, activităţti
ecologice, de educaţie
pentru mediu, în
şcoală şi comunitate
- crearea la nivelul
şcolilor partenere a
unor structuri,
mecanisme şi
materiale
informative care pot
facilita proiectarea,
implementarea şi
evaluarea
activităţilor
ecologice, de educaţie
pentru mediu
- educaţia relativă la
mediu vizează
acumulare de
cunoştinţe,
stimularea
creativitaţii

Concursul—on line este una din activităţile proiectului educaţional “Bune practici în educaţia pentru protecţia mediului”.
Acest proiect sprijină îmbunătăţirea procesului de predare - învăţare prin activităţi interdisciplinare, extracurriculare.
- formarea de atitudini şi comportamente dezirabile, clarificarea valorilor, un demers practic eficient
- modelarea cetăţeanului prin concentrare pe educaţie ecologică de protecţie a mediului.

20
 Să încerc să pictez ...

?
rummos
ai f
Curăţire
a lemnu Oare ce vom face?
ce l m lui
va picta
Cine
Rezultatul muncii noastre

21
Primim
indicaţii

turi
Din nou...sfa Muncim, muncim,
 “România prinde rădăcini” este o
campanie Realitatea TV, susţinută de
Petrom şi realizată în parteneriat cu
Romsilva şi Mai Mult Verde.
Vineri, 14 noimbrie 2009, 70 de
elevi voluntari de la Liceul Teoretic
“Vasile Goldiş” Arad au ajutat la
plantarea celor 25.000 de puieţi de
sânger, stejar şi cireş prevăzuţi pentru
împădurirea unei suprafeţe de 5 ha în
localitatea Remetea Mică, judeţul
Timiş. Activitatea de împădurire a avut
loc la iniţiativa organizaţiei “Mai mult
verde”, care are nobila misiune de a
construi o nouă cultură a voluntariatului
pentru mediu în România. Toţi elevii
participanţi au ajutat la plantarea
puieţilor de pe parcelele 30 şi 5, alături
de profesorii lor: Cornelia Babocsik,
Petronela Ioja, Gabriela Lazăr, Aneta
Mihalcsik şi Simona Savulov.

22
 Participanţii au legat
etichete cu numele lor puieţilor
plantaţi de ei. Fiecare voluntar
“Mai Mult Verde” a primit
echipament de protecţie,
sandviş şi apă înainte de
începerea plantării. Voluntarii au
fost asistaţi de către specialişti
care au explicat pas cu pas
etapele procesului de plantare.
Acţiunea noastră de
plantare a fost un adevărat
succes. Ceea ce am realizat
acum este vizibil deja, iar în
viitor va fi vizibil de la 1-2
kilometri depărtare. Voluntarii au
răspuns apelului la "şi mai mult
verde" şi au fost bucuroşi să îşi
petreacă în mod activ o zi de
toamnă atât de frumoasă în
natură, mai ales că timpul a ţinut
cu noi, oferindu-ne o zi de
neuitat.

23
 Primăvara semnifică renaşterea naturii, sevele dătătoare
de viaţă, iar învierea lui Isus sărbătorită primăvara readuce
speranţa, înalta existenţă umană la un alt nivel spiritual. Paştele
este cea mai importantă sărbătoare creştină. Farmecul
deosebit al Paştelui este dat atât de semnificaţia religioasă, cât
şi de tradiţii: oul pictat, iepuraşul, masa cu mâncăruri tradiţionale
de paşte - cozonac, pasca, mielul, slujba de sâmbătă seara cu
luarea luminii. Creştinii din lumea întreagă se pregătesc printr-un
întreg ritual să sărbătorească Paştele.
În grădiniţe şi şcoli prin activităţile de educaţie pentru
societate, educaţie civică, educaţie religioasă cadrele didactice îi
pregătesc pe copii/elevi să preia tradiţiile şi obiceiurile
strămoşeşti ale Marii Sărbători. A cunoaşte propriile valori
religioase, culturale, indiferent de extinderea lor în spaţiul local,
naţional şi internaţional reprezintă o modalitate de a transmite
ceea ce a dăinuit peste secole şi va dăinui încă, identitatea
poporului român.
Proiectul intitulat „TÂRG DE PAŞTE – VINE
IEPURAŞUL” are menirea de a aduce laolaltă copii din diferite
medii, de a crea legături durabile, prietenii unite sub acelaşi ţel,
al faptelor bune, al respectului pentru obiceiuri şi tradiţii
strămoşeşti.
Copiii înscrişi în acest proiect se vor manifesta prin lucrări
practice şi plastice realizate cu iubire, dăruire, păstrându-şi
identitatea, valorizând istoria, credinţa şi obiceiurile locurilor din
care provin.

Flori colorate

Puişori
Puţină MAGIE...

Iepuraşi 3D

Mărgele din aluat

24
 Ne pregătim de sărbători...

SCOP: Cunoaşterea de
către elevi a obiceiurilor şi
tradiţiilor româneşti legate de
această mare sărbătoare:
Sărbătoarea Paştelui.
OBIECTIVE:
- să înţeleagă semnificaţia simbolurilor
pascale: crucea, oul roşu, pasca,
iepuraşul, mielul, slujba religioasă;
- să descopere obiceiuri şi tradiţii
strămoşeşti legate de sărbătorile
pascale, specifice zonei în care trăiesc;
- să organizeze acţiuni prin care să
marcheze Sărbătoarea Paştelui:
activităţi antreprenoriale - expoziţii cu
vânzarea unor lucrări plastice şi
practice, ajutorarea unor persoane cu
nevoi speciale.
!!!
REUNĂ GRUP ŢINTĂ: elevi şi profesori de la
ÎMP
ţim Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad,
e ne sim Centrul de Zi „Curcubeul”, Şcoala
in
Ce b Specială Arad, Liceul Pedagogic
„Dimitrie Tichindeal” Arad.
BENEFICIARI: Elevii Liceului
Teoretic „Vasile Goldiş” Arad şi ale
şcolilor invitate; cadre didactice, părinţi,
Parcul Natural Lunca Mureşului Arad,
Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad,
A.S.A., Comunitatea locală

25
 Ca în fiecare vară, elevii Liceului Teoretic “Vasile
Goldiş” Arad, participă la excursiile şi taberele
organizate de cadrele didactice. Daca în vara
anului 2008, ne-am bucurat de traseele făcute în
Masivul Parâng, vara anului
2009 am petrecut-o în
M-ţii Retezat

turistice
Trasee

Lacul Bu
cu ra

Pe drumuri de munte

Lacul P
Cetate Colţ ietrele

26
 In mijlocul naturii

Ohaba de s
ub piatră

Cu tiroliana peste cascasa Lolaia

G aleşu
Lacul

Cabana Lolaia
a Lol aia
Cascad

27
28
 ra t
aer ul cu
i
ădu rile ş
verde ăm p
ai mult pr o te j
iitor
-m - să en t ru v
re sm p
ă polua t optimi
in l
i puţ i mu ie
- ma - ma ăţen
- cur
e
ătat
- săn

29
1

Materiale necesare: hârtie colorată (galbenă şi

portocalie), compas, creion, foarfecă, capsator

2
7

4
5

30
 8

9 14

10

13

11

12

31
 Schimbările climatice
prof. Simona Savulov
prof. Petronela Ioja

Diversitatea geografică teritorială a judeţului Arad este şi o consecinţă directă a factorilor climatici, ceea ce relevă conlucrarea în
timp şi diferenţierea în spaţiu. Explicarea acestei situaţii rezidă în poziţia geografică , respectiv extremitatea vestică a ţării, în dispoziţie largă a
amfiteatrului arădean cu trepte, cvasiconcentrice de la cca 100m până la peste 1400 m, configuraţia culoarelor de vale şi a depresiunilor
deschise către vest sau bine de versanţi , precum şi în circulaţia generală vestică, cu amprente evidente în toţi parametrii climatici. Rezultă deci
o încadrare teritorială cromatică în funcţie de aria circulaţiei vestice, precum şi o diferenţiere locală pe fondul treptelor de relief.
Din această complexitate climatică nu trebuie exclus rolul activităţii antropice care a introdus modificări evindente prin defrişări,
regularizari de cursuri de apă, prin drenarea bălţilor şi a mlaştinilor.
Emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră
Protocolul de la Kyoto nominalizează următoarele gaze cu efect de seră: dioxidul de carbon (CO2), metan (CH4), oxid azotos (N2O),
hidroflorcarburi (HFC6), perflorocarburi (PFC6) şi hexafluorura de sulf. Prin protocolul de la Kyoto se nominalizează şi următoarele sectoare
care produc astfel de emisii: energie , procese industriale (produse minerale, industria chimică, producţia metalelor), utilizarea solvenţilor,
agricultura (fermentaţie, arderea reziduurilor agricole, gestionarea îngrăşămintelor naturale, cultivarea orezului), deşeuri (depozitate pe sol ,
ape uzate, incinerare).
La nivelul judeţului Arad s-au identificat sectoarele care produc emisii de gaze cu efect de seră şi în baza ordinului nr524/06.2000,
privind instrucţiunile de calcul al emisiilor, s-au stabilit cantităţile de poluanţi:

Situaţia emisiilor de gaze cu efect de seră în anul 2009

Nr.c Categorii de surse CO2 CH4 N2O
rt
1 Arderi în industria energetică 715089 10 13

2 Instalaţii de arderi neindustriale 1 197058 1642 76

3 Arderi în industria de prelucrare 30931 10 2

4 Transport rutier 500203 104 18

5 Alte surse mobile ------ 1 2

6 Tratarea şi depozitarea deşeurilor 7393 37092 3

7 Agricultura ------ 11362 235

8 Alte surse ------ 23 247

9 Total 2 450.694 50244 596

Ponderea cea mai mare în emisiile de gaze cu efect de seră o are arderea combustibililor pentru producerea energiei în instalaţiile de
ardere neindustriale (sursele areale) , arderile din industria energetică, transportul rutier dar şi tratarea şi depozitarea deşeurilor.
În anchetele statistice de mediu, evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, protoxid de carbon, hidrofluorcarburi,
perflourocarburi şi hexahexaflourina de sulf) exprimate în echivalent CO2 este realizată prin procedee de estimare bazate pe factori de emisie şi
date statistice privind sursele de emisie.
Indicatorul 1. Emisii totale de gaze cu efect de seră, arată tendinţele emisiilor antropogene , exprimate în echivalent CO2,
transformare realizată pe baza coeficienţilor de încălzire globală GWP. Aceşti coeficienţi se referă la capacitatea diverselor gaze de a contribui
la încălzirea globală într-un interval de timp de 100 de ani. Coeficienţii de încălzire globală, pe baza cărora s-au calculat emisiile de gaze cu
efect de seră sunt următorii: dioxidul de carbon = 1, metan= 21, protoxid de azot =310. În urma calculelor efectuate s-au obţinut datele
evidenţiate în tabelul şi graficul din figura 1.

Tabelul & graficul 1 - Emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră

Mii tone de CO2Eq

4500
4000
3500
3000
emisii 2500
totale 2000
1500
1000
500
0
1 2 3 4
anul 2006 2007 2008 2009
Emisii totale 3823 4081 3737 3691

32
 Analizând tabelul şi graficul prezentat se constată faptul că după o creştere din perioada anilor 2006- 2007 urmează o diminuare a
emisiilor totale de aceste gaze cu efect de seră, valoarea înregistrată în anul 2009 este doar cu 1,2 % mai redusă decât cea din anul 2008.
Un alt indicator de dezvoltarea durabilă este indicatorul 3. Emisii totale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitori, care se regăseşte
în anchetele statistice de mediu. Acest indicator reprezintă raportul dintre emisiile totale de gaze cu efect de seră, exprimate în echivalentul
CO2 şi populaţia totală (a judeţului Arad) şi care este evidenţiat în tabelul şi graficul din figura 2.

Tabelul & graficul 2 - Emisii totale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitori
t/cap locuitori

4500
4000
3500
3000
emisii 2500
totale 2000
1500
1000
500
0
1 2 3 4
anul 2006 2007 2008 2009
Emisii totale 3823 4081 3737 3691

Analizand tabelul şi graficul prezentat se constată o uşoară scăderea continuă începand cu anul 2007 a acestui indicator.
Emisiile anuale de protoxid de azot (N 2O)
Protoxidul de azot din atmosferă provine în proproţie foarte mare din arderea combustibililor fosili şi din transportul rutier. Chiar şi
agricultura contribuie substanţial la poluarea atmosferică mai ales prin consumul sporit de îngrăşaminte cu azot.
Faţă de 2008, s-a semnalat o scădere a emisiilor de protixid de azot cu 62,2%.

Tabelul și graficul 3 - 2500 Evoluţia emisiilor de N2O

2000

1500

1000

500

0
1 2 3 4 5 6 7 8
anul 2002 2003 2004 2005 20062007 2008 2009
N2 O 37 80 89 49 15571279 1549 596

Diminuarea emisiilor de N2O ar trebui să se facă pe seamă:

 Aplicării de tehnologii îmbunătăţite de tratament al solurilor cu îngrăşăminte pe baza de azot.
 Măsurilor de diminuare a emisiilor în ecosisteme de păduri , cu ar fi: extinderea ariilor de pădure.
 Îmbunătătţirea speciilor şi formelor de copaci
 Realizarea întregului volum de protecţie a lemnului

Diferenţierea semnificativă ale valorilor emisiilor calculate în anul 2006-2007 faţă de 2002-2003, apar datorită extinderii calculului
emisiilor la sursele areale de emisii (utilizarea combustibililor în gospodăriile populaţiei), agricultură, aeroporturi.

33
 Centru Local „Phoenix” Arad este afiliat Organiţiei
Naţionale Cercetaşii României. Printre numeroasele
activităţi întreprinse de membrii acestui centru se numãrã şi
ecologizãrile. Cercetaşii au ecologizat numeroase zone,
precum malul Mureşului, Strada Pãdurii, împrejurimile
Lacului Mãltãreţ, zona Micalaca - Selgros şi o porţiune din
Lunca Mureşului, în parteneriat cu Primãria Municipiului
Arad, BricoStore, Selgros şi Parcul Natural Lunca
Mureşului.

34