Sunteți pe pagina 1din 35

CUPRINS

Deşeurile, o problemă a viitorului

Sfaturi de urmat

Ziua Mondiala a Apei

Concurs naţional “Şcoli pentru un viitor verde”

Eleganţă şi stil

Spune-ţi nu fumatului!

Mărţişorultradiţie şi simbol

Trăieşte în armonie cu natura

Eco-art

Noi şi pământul

Să protejăm pădurile şi aerul curat

Concurs interşcolar PoluareaFactori fizici, chimic şi biologici

Pictură pe lemn în mijlocul naturii

România prinde rădăcini

Târg de paştete Vine iepuraşul

Eco—turism in M—tii Retezat

Ce inseamna eco ?

Amuza—te si fii creativ

Schimbarile climatice

Cercetasii nostri

1

2

3

4

6

7

8

10

12

14

16

18

20

21

22

24

26

28

30

32

34

ESTE EFICIENTĂ COLECTAREA DEŞEURILOR? Dacă ai un ambalaj de hârtie, plastic, aluminiu şi are semnul

ESTE EFICIENTĂ COLECTAREA DEŞEURILOR?

Dacă ai un ambalaj de hârtie, plastic, aluminiu şi are semnul celor trei săgeţi, înseamnă
Dacă ai un ambalaj de hârtie,
plastic, aluminiu şi are semnul celor
trei săgeţi, înseamnă că pot fi
reciclate—adică vor putea fi
transformate printr-o tehnologie
specială în obiecte cu o altă destinaţie,
alta decât cea de ambalaj pentru
produse alimentare.
ştim despre e-deşeuri? Ce
ştim despre e-deşeuri?
Ce

Echipamentele electrice şi electronice (TV, calculatoare, monitoare, maşini de spălat, frigidere etc.) uzate, trebuie predate conform directivelor europene, unor centre speciale de recuperare, deoarece dacă s- ar topi, prin arderea lor s-ar emite în atmosferă substanţe nocive.

Pornind de la principiul “poluezi, plăteşti! ”, şi la noi în ţară s-au înfiinţat astfel de centre de colectare şi recuperare a deşeurilor.

Aluminiul — este cel

mai indicat deoarece pentru obţinerea lui sunt necesare cantităţi mari de energie; prin reciclare se consumă doar 1/12 din această energie.

Hârtia — dintr-o tonă de maculatură se obţin 2500 de caiete şi se salvează 5 arbori seculari.

Plasticul — poate fi reciclat, dar, conform unor norme internaţionale, nu va putea servi niciodată la obţinerea de ambalaje în industria alimentară.

Sticla — se obţine din nisip, iar energia consumată pentru reciclare este aproape egală cu cea de fabricare.

Sticla — se obţine din nisip, iar energia consumată pentru reciclare este aproape egală cu cea

2

lângă flori plantaţi arbori care păstreze umiditatea şi să răcoarea! Se Pe evită evaporarea şi
lângă
flori
plantaţi
arbori
care
păstreze
umiditatea
şi să răcoarea!
Se
Pe evită
evaporarea
şi şi
risipa
de
apă.
Şerveţelele şi hârtia
se dau uneori gratuit,
nu le risipiţi! Fiţi rezon-
abili şi copacii vă vor
“mulţumi”!
Lasă
şcoala
curată!
Coşurile
gunoi
Nu scrijeli copacii şi
nu inscripţiona pereţii!
Lasă timpul să-ţi
aşeze numele acolo
unde faptele tale
merită!
de să
aşteaptă
le
foloseşti!
Nu lăsa
preocupările
pentru mediu să ia
vacanţă. Noi, oamenii,
Dacă doriţi
o vacantă
în-
sorită,
o oferiţi-vă
voluntari
suntem
parte integrantă a
pentru
activitate
de con-
naturii
aceasta contează
şi permanent.
servare a naturii!
Nu arunca detergenţi sau
substanţe chimice în râuri sau
fântâni!
Viaţa nu e posibilă fără apă!!!

Fă curat în jurul tău! Nu te simţi excelent după ce faci baie? Aşa se simte şi mediul în care trăieşti după ce-l ajuţi să fie curat.

se simte şi mediul în care trăieşti după ce - l ajuţi să fie curat. 3

3

Nu fuma!!!

Fumul de ţigară poluează!!!

se simte şi mediul în care trăieşti după ce - l ajuţi să fie curat. 3
ŞCOLI PARTENERE: Liceul Teoretic „Nicolae Titulescu” Medgidia; Liceul Teologic Baptist Ara Grup Şcolar Pâncota

ŞCOLI PARTENERE:

Liceul Teoretic „Nicolae Titulescu” Medgidia;

Liceul Teologic Baptist Ara

Grup Şcolar Pâncota

Liceul cu program Sportv Arad

PARTENERI:

Parcul Natural Lunca Muresului Arad

Compania de Apă Arad

Fundatia Educatio

Părinţii

Arad Compania de Apă Arad Fundatia Educatio Părinţii 4 Fiecare element viu al planetei noastre are
Arad Compania de Apă Arad Fundatia Educatio Părinţii 4 Fiecare element viu al planetei noastre are

4

Fiecare element viu al planetei noastre are o importanţă covârşitoare (ar fi ideal să avem un pământ fertil, nepoluat, aer curat şi fără găuri în pătura de ozon, vegetaţie, floră şi faună diversificată), dar parcă APA esenţa sine qua non are un rol esenţial. Pe de o parte APA este catalizator şi parte constitutivă a tuturor celorlalte forme de viaţă, pe de altă parte ea reprezintă pentru planeta noastră ceea ce reprezintă sângele pentru un organism viu. Având o apă „nesănătoasă” se va îmbolnăvi întreaga planetă.

Există milioane de oameni care suferă din lipsa apei. Aceştia îi

cunosc cel mai bine valoarea. Noi ceilalţi care o avem la discreţie trebuie

să învăţăm să o privim altfel, aşa cum

spunea Jack Cousteau „să nu uităm

că cercul apei şi al vieţii este acelaşi”.

Sub egida „Apa, sursă de viaţă”, la Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad s-a desfăşurat Sesiunea de referate şi comunicări a elevilor, precum şi expoziţia de afişe dedicată acestei zile. Elevii liceului au prezentat afişe şi proiecte interesante, deosebite, rodul muncii lor fiind răsplătit astfel: la secţiunea de referate şi comunicări, premiul I a fost ocupat de eleva Petronela Marksteiner de la Grup Şcolar Pâncota cu lucrarea „Picătura în ocean” şi de Victor Lucaciu, Alb Claudiu de la Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad, cu lucrarea „Problema apei în lume”. Premiul II a fost acordat elevilor Moruţ Răzvan şi Baltă Darius, cu lucrarea „Apă curată pentru

o lume mai sănătoasă” şi elevelor

Telcian Andrada şi Lucaciu Laura cu lucrarea „Apa, elementul esenţial al vieţii”. Premiul III a plecat spre Liceul

cu Program Sportiv Arad, elevului Ţica

Andrei, cu lucrarea „Efectele poluării

apei” şi elevelor Reghiş Loredana şi Iuhasz Melinda cu prezentarea „Mesajul secret al apei” de la Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad.

La secţiunea de afişe, lupta

a fost foarte strânsă, elevii reuşind să surprindă în operele lor semnificaţiile

şi importanţa celei fără de care viaţa

nu ar fi posibilă, şi anume apa. Premiul I a fost împărţit de trei eleve

şi anume Schrontaler Anita (Liceul cu

Program Sportiv Arad), Perea Anamaria (Liceul Teologic Baptist „Alexa Popovici” Arad) şi Ioja Denisa (Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad). Premiul II s-a acordat elevilor:

Petronela Jigovan (Grup Şcolar

ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE: - fluturaşi împărţiţi de către elevi locuitorilor oraşului; - expoziţie de afişe cu

ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE:

-

fluturaşi

împărţiţi

de

către

elevi

locuitorilor

oraşului;

- expoziţie de afişe cu titlul „Apa, sursă de viaţă”; amenajarea unui panou cu afişele elevilor;

- sesiune de referate şi comunicări power point „Apele planetei Pământ”.

şi comunicări power point „Apele planetei Pământ”. Pâncota), Bogdan Iancic (Liceul Teoretic „Vasile
şi comunicări power point „Apele planetei Pământ”. Pâncota), Bogdan Iancic (Liceul Teoretic „Vasile
şi comunicări power point „Apele planetei Pământ”. Pâncota), Bogdan Iancic (Liceul Teoretic „Vasile
şi comunicări power point „Apele planetei Pământ”. Pâncota), Bogdan Iancic (Liceul Teoretic „Vasile

Pâncota), Bogdan Iancic (Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad) şi Constantin Lefter (Colegiul Tehnic „Nicolae Titulescu” Medgidia). Premiul III a fost câştigat de elevele: Ungureanu Lorena şi Buglea Fabiana (Liceul Teologic Baptist „Alexa Popovici” Arad) şi de către Cora Adelina (Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad).

Lucrările tuturor copiilor au fost expuse în cadrul expoziţiei cu tema „Apă curată pentru o lume sănătoasă”.

Pentru buna desfăşurare a activităţilor dedicate Zilei Mondiale a Apei 2010, au colaborat directorii prof. Eugen Bocăniciu şi Diana Duca şi cadrele didactice:

Petronela Ioja, Simona Savulov, Aneta Mihalcsik şi Gabriel Iazbinsky.

5

Re Re cycled cycled fashion fashion event event Expozi ţ ie de p ă l
Re Re cycled cycled fashion fashion event event Expozi ţ ie de p ă l
Re Re cycled cycled fashion fashion event event Expozi ţ ie de p ă l
Re Re cycled cycled fashion fashion event event Expozi ţ ie de p ă l
Re Re cycled cycled fashion fashion event event Expozi ţ ie de p ă l
Re Re cycled cycled fashion fashion event event Expozi ţ ie de p ă l
Re Re cycled cycled fashion fashion event event Expozi ţ ie de p ă l

ReRecycledcycled fashionfashion eventevent

Expoziţie de pălării din materiale 2222 FebruarieFebruarie

ie de p ă l ă rii din materiale 22 22 Februarie Februarie Pornind de la
ie de p ă l ă rii din materiale 22 22 Februarie Februarie Pornind de la
ie de p ă l ă rii din materiale 22 22 Februarie Februarie Pornind de la

Pornind de la ideea că „a fi eco este la modă, dar prea puţini oameni ştiu ce implică asta cu adevărat”, noi, elevii claselor a V-a de la Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad am încercat să demonstrăm ce înseamna a fi eco şi am transformat liceul, simbolic, în capitala modei ecologice timp de o zi. Noi, cei mici din scoală, împreuna cu doamnele profesoare Petronela Ioja, Simona Savulov şi Aneta Mihalcsik am încercat să demonstrăm că protejarea mediului înconjurător este o adevărată artă. Timp de o zi, colegii noştri mai mari au primit lecţii demonstrative din partea noastră, a copiilor, prin care vor să protejeze mediul înconjurător. Noi, cei mai tineri dintre elevi dovedim că simţul civic poate fi dezvoltat, chiar dacă în viaţa de zi cu zi nu suntem ecologişti convinşi. Noi elevii, ne-am consumat timpul liber încercând să- i facă pe oameni mai atenţi cu ei înşişi şi cu spaţiul în care trăiesc.

6

7
7
7
7
7
7
7
7
7

7

8

8

În fiecare an în a treia joi a lunii octombrie se sărbătoreşte Ziua Naţională Antitutun.
În fiecare an în a treia joi a lunii octombrie se sărbătoreşte Ziua Naţională Antitutun.
În fiecare an în a treia joi a lunii octombrie se sărbătoreşte Ziua Naţională Antitutun.

În fiecare an în a treia joi a lunii octombrie se sărbătoreşte Ziua Naţională Antitutun. Cu această ocazie la Liceul Teoretic “Vasile Goldiş” se organizează mai multe acţiuni de conştientizare a tinerilor cu privire la efectele fumatului, în cadrul campaniei coordonate de prof. Iazbinscky Gabriel, Mihalcsik Aneta, Savulov Simona, Ioja Petronela şi Văleanu Livia:

Spune un “NU” hotărât fumatului!!!

Debutul Săptămânii Naţionale Antitutun la Liceul Teoretic “Vasile Goldiş” a fost marcat de elevii clasei a X – a A împreună cu diriginta prof. Aneta Mihalcsik în cadrul lecţiei deschise cu tema “Tinereţe fără tutun”; în relizarea de fluturaşi şi distribuirea lor în zona Spitalului Judeţean şi în parcarea complexului Kaufland. Scopul activităţilor a fost acela de informare şi sensibilizare a elevilor în legătură cu riscurile consumului de tutun.

9

10
10
10

10

Grup ţintă: - elevii claselor a V-a de la Liceul Teoretic “Vasile Goldiş” Arad ş
Grup ţintă: - elevii claselor a V-a de la Liceul Teoretic “Vasile Goldiş” Arad ş
Grup ţintă: - elevii claselor a V-a de la Liceul Teoretic “Vasile Goldiş” Arad ş
Grup ţintă: - elevii claselor a V-a de la Liceul Teoretic “Vasile Goldiş” Arad ş

Grup ţintă:

- elevii claselor a V-a de la Liceul Teoretic “Vasile Goldiş” Arad ş i E c o - Ş c o a l a Generală nr. 5 Arad

Cadre

didactice

implicate:

- Prof. de geografie, fizică, biologie, educaţie tehnologică, diriginţii claselor implicate

A

desfăşurate:

- realizarea unor mărţişoare şi felicitări pentru cei dragi din deşeuri

c

t

i

v

i

t

ă

ţ

i

A desfăşurate: - realizarea unor mărţişoare şi felicitări pentru cei dragi din deşeuri c t i
A desfăşurate: - realizarea unor mărţişoare şi felicitări pentru cei dragi din deşeuri c t i
A desfăşurate: - realizarea unor mărţişoare şi felicitări pentru cei dragi din deşeuri c t i
A desfăşurate: - realizarea unor mărţişoare şi felicitări pentru cei dragi din deşeuri c t i

11

Luna Pădurii - la Pădurea Ceala Grup ţintă: - elevii claselor de gimnaziu (grupe de
Luna Pădurii - la Pădurea Ceala Grup ţintă: - elevii claselor de gimnaziu (grupe de

Luna Pădurii - la Pădurea Ceala

Grup ţintă:

Luna Pădurii - la Pădurea Ceala Grup ţintă: - elevii claselor de gimnaziu (grupe de câte
Luna Pădurii - la Pădurea Ceala Grup ţintă: - elevii claselor de gimnaziu (grupe de câte
Luna Pădurii - la Pădurea Ceala Grup ţintă: - elevii claselor de gimnaziu (grupe de câte
- elevii claselor de gimnaziu (grupe de câte de elevi) - un totral de 80
- elevii claselor de gimnaziu (grupe de câte
de elevi) - un totral de 80 de copii.
2
0
Cadre didactice implicete:
Prof. de geografie, fizică, biologie
Parteneri:
Parcul Natural Luca Mureşului Arad
Protecţia Mediului Arad
Prof. de geografie, fizică, biologie Parteneri: Parcul Natural Luca Mureşului Arad Protecţia Mediului Arad 12

12

Parcul Natural Lunca Mureşului se întinde de la Arad pâna la graniţa maghiară , de
Parcul Natural Lunca Mureşului se întinde de la Arad pâna la graniţa maghiară , de
Parcul Natural Lunca Mureşului se întinde de la Arad pâna la graniţa maghiară , de

Parcul Natural Lunca Mureşului se întinde de la Arad pâna la graniţa maghiară , de-a lungul râului Mureş. Are o suprafaţă de 17.455 ha şi include zona îndiguită a Mureşului; este o zonă inundabilă (o inundaţie la fiecare trei ani) situată între digurile construite pe fiecare parte a râului şi între terasele înalte ale aceluiaşi râu.

Lunca Mureşului Inferior este un ecosistem tipic de zonă umedă cu ape curgătoare şi stătătoare, cu păduri aluviale, galerii de sălcii şi plopi, precum şi zăvoaie şi şleauri de câmpie, important loc de cuibărire şi pasaj pentru cca. 200 de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de protecţie pe plan internaţional.

pentru cca. 200 de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de
pentru cca. 200 de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de
pentru cca. 200 de specii de pasări, multe dintre ele fiind sub un regim strict de

13

roboțelul

sunt

Eu

iar

meu

stăpânul

Raul

au construit roboței din materiale reciclabile

Raul au construit robo ț ei din materiale reciclabile Scopul activităţii: - transmiterea de me- saje

Scopul activităţii:

-transmiterea de me- saje privind protecţia mediului înconjurator prin intermediul artei

-îndemnarea

oamenilor

spre

reci-

clare,

nu

aruncarea

întamplătoare

a

de-

şeurilor

-educarea disponibili- tăţii de a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a naturii prin exersarea unui comportament ecologic

a naturii prin exersarea unui comportament ecologic e , Elevele din clasa a VI/a A Robo
a naturii prin exersarea unui comportament ecologic e , Elevele din clasa a VI/a A Robo
a naturii prin exersarea unui comportament ecologic e , Elevele din clasa a VI/a A Robo
e
e
a naturii prin exersarea unui comportament ecologic e , Elevele din clasa a VI/a A Robo

,

Elevele din clasa a VI/a A
Elevele din clasa a VI/a A
unui comportament ecologic e , Elevele din clasa a VI/a A Robo ț ei construi ț

Roboței construiți din cutii de carton de lapte, suc, iaurt, ciocolată etc

14

Obiectivele proiectului: - să descopere soluţii de valorificare optimă a materialelor refolosibile în combinaţie cu

Obiectivele proiectului:

- să descopere soluţii de valorificare optimă a materialelor refolosibile în combinaţie cu alte materiale;

- să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente es- tetice;

- sensibilizarea elevilor pentru protejarea mediului înconjurător;

- stimularea imaginaţiei, creativităţii, spiritului de competiţie;

- dezvoltarea capacităţilor de comunicare şi interrelaţionare între elevi;

- îmbogăţirea cunostinţelor despre materiale şli tehnici de lucru necesare realizării lucrărilor;

- însuşirea unor norme de comportament ecologic specifice asigurării echilibrului dintre sănătatea individului, a so- cietăţii şi mediului şi formarea unei atitudini dezaproba- toare faţă de cei care încalcă aceste norme.

Aşa a început

faţă de cei care încalcă aceste norme. Aşa a început Începem montarea lui Dino O mică
faţă de cei care încalcă aceste norme. Aşa a început Începem montarea lui Dino O mică
faţă de cei care încalcă aceste norme. Aşa a început Începem montarea lui Dino O mică

Începem montarea lui Dino

O mică parte din echipa de lucru
O mică parte din echipa de lucru
Începem montarea lui Dino O mică parte din echipa de lucru Eu sunt Dino! ș i

Eu sunt Dino!

și

am peste 600 de pet-uri

înălţime şi

lungime

montarea lui Dino O mică parte din echipa de lucru Eu sunt Dino! ș i am
montarea lui Dino O mică parte din echipa de lucru Eu sunt Dino! ș i am

15

Elevii clasei a X-a A, din cadrul liceului nostru au participat în luna martie 2010
Elevii clasei a X-a A, din cadrul liceului nostru au participat în luna martie 2010
Elevii clasei a X-a A, din cadrul liceului nostru au participat în luna martie 2010
Elevii clasei a X-a A, din cadrul liceului nostru au participat în luna martie 2010

Elevii clasei a X-a A, din cadrul liceului nostru au participat în luna martie 2010 , la o acţiune de împădurire pe baza de voluntariat , acţiune iniţiată de Consiliul Judeţean Arad şi Direcţia Silvică Arad.

de Consiliul Judeţean Arad şi Direcţia Silvică Arad. Prin acţiunea lor, elevii din şcoala noastră împreună

Prin acţiunea lor, elevii din şcoala noastră împreună cu reprezentanţii Romsilva au încercat să dea un semnal de alarmă celor care au exploatat fără discernământ, şi să îi îndemne pe aceştia să pună mâna şi să replanteze suprafeţele defrişate.

să pună mâna şi să replanteze suprafeţele defrişate. Conform datelor   statistice, judeţul Arad este

Conform

datelor

 

statistice,

judeţul Arad este

afectat

 

de

o

s

c

ă

d

e

r

e

importantă

 

a

s u p r a f e ţ e i

împădurite,

 

în

contextul în care,

din

 

suprafaţa

totală a judeţului

de

s

u

7.745

p

r

a

f

km 2 , a

a

ţ

împădurită este de

un

procent aflat mult

doar

27%,

16

LICEULLICEUL TEORETICTEORETIC ““VASILEVASILE GOLDIGOLDIŞŞ”” 2222 AprilieAprilie 20102010 „„NOINOI ŞŞII
LICEULLICEUL TEORETICTEORETIC ““VASILEVASILE GOLDIGOLDIŞŞ””
2222 AprilieAprilie
20102010
„„NOINOI ŞŞII PĂMÂNTULPĂMÂNTUL!!””
Concurs pe secţiuni
Î n cadr ul concur sul ui naţi onal :
,,ŞCOLI PENTRU UN VI I TOR VERDE ! ”
COORDONATORI: Prof. Simona Savulov
Prof. Ioja Petronela
Prof. Iazbinsky Gabriel
Prof. Mihalcsik Aneta
PARTENERI:PARTENERI:
ParculParcul NaturalNatural ““LuncaLunca MureMureşşuluiului”” AradArad
AgenAgenţţiaia dede ProtecProtecţţieie aa MediuluiMediului AradArad
ASAASA ServiciiServicii EcologiceEcologice SRLSRL
AsociaAsociaţţiaia MilleniumMillenium CenterCenter
AsociaAsociaţţiaia EducaEducattioio

GRUP ŢINTÃ:

- elevii şcolilor implicate ŞCOLI IMPLICATE:

1. Liceul Teoretic „Vasile Goldiş ” Arad

2. Colegiul Economic Arad

3. Grup Şcolar de Industrie Alimentară Arad

4. Grup Şcolar Forestier Arad

România verde!!! Urmează-ne exemplul plantează un copac ! - şi tu
România verde!!!
Urmează-ne
exemplul
plantează
un
copac ! - şi tu

17

18
18
18
18
18
18
18

18

Ştiaţi că - Pădurile produc 2/3 din cantitatea de oxigen consumata de lumea vie ?
Ştiaţi că - Pădurile produc 2/3 din cantitatea de oxigen consumata de lumea vie ?
Ştiaţi că - Pădurile produc 2/3 din cantitatea de oxigen consumata de lumea vie ?
Ştiaţi că - Pădurile produc 2/3 din cantitatea de oxigen consumata de lumea vie ?

Ştiaţi că

- Pădurile produc 2/3 din cantitatea de oxigen consumata de lumea vie ?

- Un stejar în decursul vietii produce oxigenul necesar unui om timp de 20 de ani ?

- Un ha de padure absoarbe 3,7 tone de dioxid de carbon din atmosfera şi redă acesteia 2 milioane de tone de oxigen ?

- Grosimea stratului de ozon a Planetei este de 20-40 km altitudine ?

- La fiecare 30’ dispare o specie vegetala şi o specie animală datorita despăduririlor ?

vegetala şi o specie animală datorita despăduririlor ? La început, p ă durea a fost considerat
vegetala şi o specie animală datorita despăduririlor ? La început, p ă durea a fost considerat
vegetala şi o specie animală datorita despăduririlor ? La început, p ă durea a fost considerat

La început, pădurea a fost considerată numai ca sursă sau mijloc de producere a unor bunuri materiale si privită ca atare, in schimb in ziua de azi participăm la o redescoperire a pădurii. Pădurea indeplineste un rol de importanţă deosebită in viaţa omenirii, atat ca resursă naturală regenerabilă de lemn si alte produse vegetale si animale, cat si ca parte, de neinlocuit a mediului de viaţă (resursele forestiere la nivel mondial, ocupă 4592 milioane hectare, respectiv 35% din suprafata uscatului). S-a demonstrat că pădurea reprezintă un factor de echilibru de neinlocuit în cadrul biosferei, acumulând si schimband permanent energie si substanţă cu mediul fi zic in care se află si contribuind, din acest fel, la transformarea si perfecţionarea ecosistemelor.

19

I.S.J.ARAD; PARTENERI: CASA CORPULUI DIDACTIC „ALEXANDRU GAVRA” ARAD COLEGIUL NAŢIONAL „ELENA GHIBA BIRTA” ARAD;
I.S.J.ARAD;
I.S.J.ARAD;
I.S.J.ARAD; PARTENERI: CASA CORPULUI DIDACTIC „ALEXANDRU GAVRA” ARAD COLEGIUL NAŢIONAL „ELENA GHIBA BIRTA” ARAD;
I.S.J.ARAD; PARTENERI: CASA CORPULUI DIDACTIC „ALEXANDRU GAVRA” ARAD COLEGIUL NAŢIONAL „ELENA GHIBA BIRTA” ARAD;
PARTENERI:
PARTENERI:
I.S.J.ARAD; PARTENERI: CASA CORPULUI DIDACTIC „ALEXANDRU GAVRA” ARAD COLEGIUL NAŢIONAL „ELENA GHIBA BIRTA” ARAD;
I.S.J.ARAD; PARTENERI: CASA CORPULUI DIDACTIC „ALEXANDRU GAVRA” ARAD COLEGIUL NAŢIONAL „ELENA GHIBA BIRTA” ARAD;

CASA CORPULUI DIDACTIC „ALEXANDRU GAVRA” ARAD

COLEGIUL NAŢIONAL „ELENA GHIBA BIRTA” ARAD;

LICEUL TEORETIC „VASILE GOLDIŞ” ARAD;

LICEUL TEOLOGIC PENTICOSTAL ARAD;

LICEUL DE ARTĂ „SABIN DRĂGOI” ARAD;

GRUP ŞCOLAR DE INDUSTRIE ALIMENTARĂ ARAD;

GRUP ŞCOLAR DE TRANSPORTURI AUTO „HENRY COANDA” ARAD;

ASOCIAŢIA PENTRU FORMARE ŞI CONSILIERE NĂDLAC;

UNIUNEA SLOVACILOR DIN ROMÂNIA;

ASOCIAŢIA MILLENNIUM CENTER.

OBIECTIVE

SPECIFICE

-dezvoltarea abilităţilor unor categorii de elevi de a proiecta şi desfăşura, în echipă, activităţti ecologice, de educaţie pentru mediu, în şcoală şi comunitate

- crearea la nivelul şcolilor partenere a unor structuri, mecanisme şi materiale informative care pot facilita proiectarea, implementarea şi evaluarea activităţilor ecologice, de educaţie pentru mediu

- educaţia relativă la

mediu

vizează

acumulare

de

cunoştinţe,

stimularea

creativitaţii

de cunoştinţe, stimularea creativitaţii Concursul— on line este una din activităţile proiectului
de cunoştinţe, stimularea creativitaţii Concursul— on line este una din activităţile proiectului
de cunoştinţe, stimularea creativitaţii Concursul— on line este una din activităţile proiectului

Concursul—on line este una din activităţile proiectului educaţional “Bune practici în educaţia pentru protecţia mediului”. Acest proiect sprijină îmbunătăţirea procesului de predare - învăţare prin activităţi interdisciplinare, extracurriculare.

- formarea de atitudini şi comportamente dezirabile, clarificarea valorilor, un demers practic eficient

- modelarea cetăţeanului prin concentrare pe educaţie ecologică de protecţie a mediului.

20

Primim indicaţii sfaturiDin Muncim, muncim, nou Rezultatul muncii noastre Curăţirea lemnului Să încerc să
Primim indicaţii
sfaturiDin
Muncim, muncim,
nou
Rezultatul muncii noastre
Curăţirea lemnului
Să încerc să pictez
Oare ce vom face?
frummos?maicelpictavaCine

21

“România prinde rădăcini” este o campanie Realitatea TV, susţinută de Petrom şi realizată în parteneriat
“România prinde rădăcini” este o
campanie Realitatea TV, susţinută de
Petrom şi realizată în parteneriat cu
Romsilva şi Mai Mult Verde.
Vineri, 14 noimbrie 2009, 70 de
elevi voluntari de la Liceul Teoretic
“Vasile Goldiş” Arad au ajutat la
plantarea celor 25.000 de puieţi de
sânger, stejar şi cireş prevăzuţi pentru
împădurirea unei suprafeţe de 5 ha în
localitatea Remetea Mică, judeţul
Timiş. Activitatea de împădurire a avut
loc la iniţiativa organizaţiei “Mai mult
verde”, care are nobila misiune de a
construi o nouă cultură a voluntariatului
pentru mediu în România. Toţi elevii
participanţi au ajutat la plantarea
puieţilor de pe parcelele 30 şi 5, alături
de profesorii lor: Cornelia Babocsik,
Petronela Ioja, Gabriela Lazăr, Aneta
Mihalcsik şi Simona Savulov.

22

Participanţii au legat numele lor puieţilor plantaţi de ei. Fiecare voluntar Verde” a primit echipament
Participanţii au legat numele lor puieţilor plantaţi de ei. Fiecare voluntar Verde” a primit echipament
Participanţii au legat numele lor puieţilor plantaţi de ei. Fiecare voluntar Verde” a primit echipament
Participanţii au legat numele lor puieţilor plantaţi de ei. Fiecare voluntar Verde” a primit echipament

Participanţii au legat

numele lor puieţilor

plantaţi de ei. Fiecare voluntar

Verde” a primit

echipament de protecţie,

apă înainte de

începerea plantării. Voluntarii au

de către specialişti

care au explicat pas cu pas etapele procesului de plantare.

Acţiunea noastră de plantare a fost un adevărat succes. Ceea ce am realizat acum este vizibil deja, iar în viitor va fi vizibil de la 1-2 kilometri depărtare. Voluntarii au răspuns apelului la "şi mai mult verde" şi au fost bucuroşi să îşi petreacă în mod activ o zi de toamnă atât de frumoasă în natură, mai ales că timpul a ţinut cu noi, oferindu-ne o zi de neuitat.

ales că timpul a ţinut cu noi, oferindu-ne o zi de neuitat. etichete cu “Mai Mult
ales că timpul a ţinut cu noi, oferindu-ne o zi de neuitat. etichete cu “Mai Mult
ales că timpul a ţinut cu noi, oferindu-ne o zi de neuitat. etichete cu “Mai Mult
etichete cu “Mai Mult sandviş şi fost asistaţi
etichete cu
“Mai Mult
sandviş şi
fost asistaţi
ales că timpul a ţinut cu noi, oferindu-ne o zi de neuitat. etichete cu “Mai Mult

23

Primăvara semnifică renaşterea naturii, sevele dătătoare de viaţă, iar învierea lui Isus sărbătorită primăvara

Primăvara semnifică renaşterea naturii, sevele dătătoare de viaţă, iar învierea lui Isus sărbătorită primăvara readuce speranţa, înalta existenţă umană la un alt nivel spiritual. Paştele este cea mai importantă sărbătoare creştină. Farmecul deosebit al Paştelui este dat atât de semnificaţia religioasă, cât şi de tradiţii: oul pictat, iepuraşul, masa cu mâncăruri tradiţionale de paşte - cozonac, pasca, mielul, slujba de sâmbătă seara cu luarea luminii. Creştinii din lumea întreagă se pregătesc printr-un întreg ritual să sărbătorească Paştele.

În grădiniţe şi şcoli prin activităţile de educaţie pentru societate, educaţie civică, educaţie religioasă cadrele didactice îi pregătesc pe copii/elevi să preia tradiţiile şi obiceiurile strămoşeşti ale Marii Sărbători. A cunoaşte propriile valori religioase, culturale, indiferent de extinderea lor în spaţiul local, naţional şi internaţional reprezintă o modalitate de a transmite ceea ce a dăinuit peste secole şi va dăinui încă, identitatea poporului român.

Proiectul intitulat „TÂRG DE PAŞTE – VINE IEPURAŞUL” are menirea de a aduce laolaltă copii din diferite medii, de a crea legături durabile, prietenii unite sub acelaşi ţel, al faptelor bune, al respectului pentru obiceiuri şi tradiţii strămoşeşti.

Copiii înscrişi în acest proiect se vor manifesta prin lucrări practice şi plastice realizate cu
Copiii înscrişi în acest proiect se vor manifesta prin lucrări
practice şi plastice realizate cu iubire, dăruire, păstrându-şi
identitatea, valorizând istoria, credinţa şi obiceiurile locurilor din
care provin.
Flori colorate
Puişori
Puţină MAGIE
Iepuraşi 3D
Mărgele din aluat

24

Ne pregătim de sărbători SCOP: Cunoaşterea de către elevi a obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti
Ne pregătim de sărbători SCOP: Cunoaşterea de către elevi a obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti

Ne pregătim de sărbători

SCOP: Cunoaşterea de către elevi a obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti legate de această mare
SCOP:
Cunoaşterea
de
către
elevi
a
obiceiurilor
şi
tradiţiilor
româneşti
legate
de
această
mare
sărbătoare:
Sărbătoarea Paştelui.
OBIECTIVE:
- să înţeleagă semnificaţia simbolurilor
pascale: crucea, oul roşu, pasca,
iepuraşul, mielul, slujba religioasă;
Ce bine ne simţim ÎMPREUNĂ!!!
Ce bine ne simţim ÎMPREUNĂ!!!
mielul, slujba religioasă; Ce bine ne simţim ÎMPREUNĂ!!! - să descopere obiceiuri şi tradiţii strămoşeşti
mielul, slujba religioasă; Ce bine ne simţim ÎMPREUNĂ!!! - să descopere obiceiuri şi tradiţii strămoşeşti

- să descopere obiceiuri şi tradiţii strămoşeşti legate de sărbătorile pascale, specifice zonei în care trăiesc;

- să organizeze acţiuni prin care să marcheze Sărbătoarea Paştelui:

activităţi antreprenoriale - expoziţii cu vânzarea unor lucrări plastice şi practice, ajutorarea unor persoane cu nevoi speciale.

GRUP ŢINTĂ: elevi şi profesori de la Liceul Teoretic „Vasile Goldiş” Arad, Centrul de Zi „Curcubeul”, Şcoala Specială Arad, Liceul Pedagogic „Dimitrie Tichindeal” Arad.

BENEFICIARI: Elevii Liceului Teoretic „Vasile Goldiş” Arad şi ale şcolilor invitate; cadre didactice, părinţi, Parcul Natural Lunca Mureşului Arad, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, A.S.A., Comunitatea locală

părinţi, Parcul Natural Lunca Mureşului Arad, Agenţia pentru Protecţia Mediului Arad, A.S.A., Comunitatea locală 25

25

Ca în fiecare vară, elevii Liceului Teoretic “Vasile Goldiş” Arad, participă la excursiile şi taberele

Ca în fiecare vară, elevii Liceului Teoretic “Vasile Goldiş” Arad, participă la excursiile şi taberele organizate de cadrele didactice. Daca în vara anului 2008, ne-am bucurat de traseele făcute în Masivul Parâng, vara anului 2009 am petrecut-o în M-ţii Retezat

Parâng, vara anului 2009 am petrecut-o în M- ţii Retezat Trasee turistice Lacul Bucura Pe drumuri
Parâng, vara anului 2009 am petrecut-o în M- ţii Retezat Trasee turistice Lacul Bucura Pe drumuri
Parâng, vara anului 2009 am petrecut-o în M- ţii Retezat Trasee turistice Lacul Bucura Pe drumuri
Trasee turistice Lacul Bucura Pe drumuri de munte
Trasee turistice
Lacul Bucura
Pe drumuri de munte

Cetate Colţ

Lacul Pietrele
Lacul Pietrele

26

In mijlocul naturii Ohaba de sub piatră Cu tiroliana peste cascasa Lolaia Cabana Lolaia Cascada
In mijlocul naturii
Ohaba de sub piatră
Cu tiroliana peste cascasa Lolaia
Cabana Lolaia
Cascada Lolaia
Lacul Galeşu

27

28

28

- - mai - mult să protejăm pădurile şi pentru aerul curat mai puţină verde
- - mai - mult să protejăm pădurile şi pentru aerul curat mai puţină verde
- - mai - mult să protejăm pădurile şi pentru aerul curat mai puţină verde
- - mai - mult să protejăm pădurile şi pentru aerul curat mai puţină verde
- - mai
-
mult
protejăm
pădurile şi pentru
aerul
curat
mai
puţină verde
- poluare
mult optimism
- mai
viitor
sănătate
- curăţenie

29

Materiale necesare: hârtie colorată (galbenă şi portocalie), compas, creion, foarfecă, capsator 5 7 6 1

Materiale necesare: hârtie colorată (galbenă şi portocalie), compas, creion, foarfecă, capsator

5
5

7

6

Materiale necesare: hârtie colorată (galbenă şi portocalie), compas, creion, foarfecă, capsator 5 7 6 1 2
Materiale necesare: hârtie colorată (galbenă şi portocalie), compas, creion, foarfecă, capsator 5 7 6 1 2

1

Materiale necesare: hârtie colorată (galbenă şi portocalie), compas, creion, foarfecă, capsator 5 7 6 1 2

2

3

Materiale necesare: hârtie colorată (galbenă şi portocalie), compas, creion, foarfecă, capsator 5 7 6 1 2

4

Materiale necesare: hârtie colorată (galbenă şi portocalie), compas, creion, foarfecă, capsator 5 7 6 1 2

30

8 9 10 11 31 14 13 12

8

9

8 9 10 11 31 14 13 12

10

11
11
8 9 10 11 31 14 13 12

31

8 9 10 11 31 14 13 12
8 9 10 11 31 14 13 12
8 9 10 11 31 14 13 12

14

8 9 10 11 31 14 13 12

13

8 9 10 11 31 14 13 12

12

Schimbările climatice

prof. Simona Savulov prof. Petronela Ioja

Diversitatea geografică teritorială a judeţului Arad este şi o consecinţă directă a factorilor climatici, ceea ce relevă conlucrarea în timp şi diferenţierea în spaţiu. Explicarea acestei situaţii rezidă în poziţia geografică , respectiv extremitatea vestică a ţării, în dispoziţie largă a amfiteatrului arădean cu trepte, cvasiconcentrice de la cca 100m până la peste 1400 m, configuraţia culoarelor de vale şi a depresiunilor deschise către vest sau bine de versanţi , precum şi în circulaţia generală vestică, cu amprente evidente în toţi parametrii climatici. Rezultă deci o încadrare teritorială cromatică în funcţie de aria circulaţiei vestice, precum şi o diferenţiere locală pe fondul treptelor de relief. Din această complexitate climatică nu trebuie exclus rolul activităţii antropice care a introdus modificări evindente prin defrişări, regularizari de cursuri de apă, prin drenarea bălţilor şi a mlaştinilor. Emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră Protocolul de la Kyoto nominalizează următoarele gaze cu efect de seră: dioxidul de carbon (CO 2 ), metan (CH 4 ), oxid azotos (N 2 O), hidroflorcarburi (HFC 6 ), perflorocarburi (PFC 6 ) şi hexafluorura de sulf. Prin protocolul de la Kyoto se nominalizează şi următoarele sectoare care produc astfel de emisii: energie , procese industriale (produse minerale, industria chimică, producţia metalelor), utilizarea solvenţilor, agricultura (fermentaţie, arderea reziduurilor agricole, gestionarea îngrăşămintelor naturale, cultivarea orezului), deşeuri (depozitate pe sol , ape uzate, incinerare). La nivelul judeţului Arad s-au identificat sectoarele care produc emisii de gaze cu efect de seră şi în baza ordinului nr524/06.2000, privind instrucţiunile de calcul al emisiilor, s-au stabilit cantităţile de poluanţi:

Situaţia emisiilor de gaze cu efect de seră în anul 2009

Nr.c

Categorii de surse

CO 2

CH 4

N

2 O

rt

 

1

Arderi în industria energetică

715089

10

 

13

2

Instalaţii de arderi neindustriale

1 197058

1642

 

76

3

Arderi în industria de prelucrare

30931

10

 

2

4

Transport rutier

500203

104

 

18

5

Alte surse mobile

------

1

 

2

6

Tratarea şi depozitarea deşeurilor

7393

37092

 

3

7

Agricultura

------

11362

 

235

8

Alte surse

------

23

 

247

9

Total

2 450.694

50244

 

596

Ponderea cea mai mare în emisiile de gaze cu efect de seră o are arderea combustibililor pentru producerea energiei în instalaţiile de ardere neindustriale (sursele areale) , arderile din industria energetică, transportul rutier dar şi tratarea şi depozitarea deşeurilor. În anchetele statistice de mediu, evaluarea emisiilor de gaze cu efect de seră (dioxid de carbon, protoxid de carbon, hidrofluorcarburi, perflourocarburi şi hexahexaflourina de sulf) exprimate în echivalent CO 2 este realizată prin procedee de estimare bazate pe factori de emisie şi date statistice privind sursele de emisie. Indicatorul 1. Emisii totale de gaze cu efect de seră, arată tendinţele emisiilor antropogene , exprimate în echivalent CO 2 , transformare realizată pe baza coeficienţilor de încălzire globală GWP. Aceşti coeficienţi se referă la capacitatea diverselor gaze de a contribui la încălzirea globală într-un interval de timp de 100 de ani. Coeficienţii de încălzire globală, pe baza cărora s-au calculat emisiile de gaze cu efect de seră sunt următorii: dioxidul de carbon = 1, metan= 21, protoxid de azot =310. În urma calculelor efectuate s-au obţinut datele evidenţiate în tabelul şi graficul din figura 1.

Tabelul & graficul 1 - Emisiile totale anuale de gaze cu efect de seră

Mii tone de CO 2 Eq 4500 4000 3500 3000 emisii 2500 totale 2000 1500
Mii tone de CO 2 Eq
4500
4000
3500
3000
emisii
2500
totale
2000
1500
1000
500
0
1
2
3
4
anul
2006
2007
2008
2009
Emisii totale
3823
4081
3737
3691
2500 totale 2000 1500 1000 500 0 1 2 3 4 anul 2006 2007 2008 2009

32

Analizând tabelul şi graficul prezentat se constată faptul că după o creştere din perioada anilor 2006- 2007 urmează o diminuare a emisiilor totale de aceste gaze cu efect de seră, valoarea înregistrată în anul 2009 este doar cu 1,2 % mai redusă decât cea din anul 2008. Un alt indicator de dezvoltarea durabilă este indicatorul 3. Emisii totale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitori, care se regăseşte în anchetele statistice de mediu. Acest indicator reprezintă raportul dintre emisiile totale de gaze cu efect de seră, exprimate în echivalentul CO 2 şi populaţia totală (a judeţului Arad) şi care este evidenţiat în tabelul şi graficul din figura 2.

Tabelul & graficul 2 - Emisii totale de gaze cu efect de seră pe cap de locuitori

t/cap locuitori 4500 4000 3500 3000 emisii 2500 totale 2000 1500 1000 500 0 1
t/cap locuitori
4500
4000
3500
3000
emisii
2500
totale
2000
1500
1000
500
0
1
2 3
4
anul
2006
2007
2008
2009
Emisii totale
3823
4081
3737
3691
2007 2008 2009 Emisii totale 3823 4081 3737 3691 Analizand tabelul şi graficul prezentat se constată

Analizand tabelul şi graficul prezentat se constată o uşoară scăderea continuă începand cu anul 2007 a acestui indicator.

Emisiile anuale de protoxid de azot (N 2 O)

Protoxidul de azot din atmosferă provine în proproţie foarte mare din arderea combustibililor fosili şi din transportul rutier. Chiar şi agricultura contribuie substanţial la poluarea atmosferică mai ales prin consumul sporit de îngrăşaminte cu azot. Faţă de 2008, s-a semnalat o scădere a emisiilor de protixid de azot cu 62,2%.

Tabelul și graficul 3 -

2500 2000 1500 1000 500 0 1 2 3 4 5 6 7 8 anul
2500
2000
1500
1000
500
0
1
2 3
4
5 6
7 8
anul
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
N2 O
37
80
89
49
1557
1279
1549
596

Diminuarea emisiilor de N 2 O ar trebui să se facă pe seamă:

Evoluţia emisiilor de N 2 O

Aplicării de tehnologii îmbunătăţite de tratament al solurilor cu îngrăşăminte pe baza de azot.

Măsurilor de diminuare a emisiilor în ecosisteme de păduri , cu ar fi: extinderea ariilor de pădure.

Îmbunătătţirea speciilor şi formelor de copaci

Realizarea întregului volum de protecţie a lemnului

Diferenţierea semnificativă ale valorilor emisiilor calculate în anul 2006-2007 faţă de 2002-2003, apar datorită extinderii calculului emisiilor la sursele areale de emisii (utilizarea combustibililor în gospodăriile populaţiei), agricultură, aeroporturi.

33

Centru Local „Phoenix” Arad este afiliat Organiţiei Naţionale Cercetaşii României. Printre numeroasele
Centru Local „Phoenix” Arad este afiliat Organiţiei Naţionale Cercetaşii României. Printre numeroasele

Centru Local „Phoenix” Arad este afiliat Organiţiei Naţionale Cercetaşii României. Printre numeroasele activităţi întreprinse de membrii acestui centru se numãrã şi ecologizãrile. Cercetaşii au ecologizat numeroase zone, precum malul Mureşului, Strada Pãdurii, împrejurimile Lacului Mãltãreţ, zona Micalaca - Selgros şi o porţiune din Lunca Mureşului, în parteneriat cu Primãria Municipiului Arad, BricoStore, Selgros şi Parcul Natural Lunca Mureşului.

Mureşului, în parteneriat cu Primãria Municipiului Arad, BricoStore, Selgros şi Parcul Natural Lunca Mureşului. 34

34