ALL in ONE Licenta

Algebra
MULTIPLE CHOICE
____ 1. Fie functia f : A → B cu proprietatea:

∀ ( x1 , x2 ) ∈ A × A , x1 ≠ x2 ⇒ f ( x1 ) ≠ f ( x2 ) .
Care din următoarele afirmatii este adevărată?
a. f este surjectivă
b. f este injectivă
c. f este bijectivă
____ 2. Fie f : ℤ → ℤ , f ( x ) = 2 x + 1 . Care din afirmatiile următoare este adevărată?
a. f este bijectivă
b. f este surjectivă
c. f este injectivă
____ 3. Fie f : ℚ → ℚ , f ( x ) = 2 x + 1 . Care din afirmatiile următoare este adevărată?
a. f este bijectivă
b. f nu este bijectivă
____ 4. Fie f : A → B , si g : B → C două functii injective. Care din afirmatiile următoare este adevărată?
a. g f este injectivă
b. g f nu este injectivă
____ 5. Fie A = {0,1, 2,3, 4} . Care din afirmatiile următoare este adevărată?
a. ∀x ∈ ℤ , ∃a ∈ A astfel încât x = a ( mod 5 )

b. ∃x ∈ℤ astfel încât ∀a ∈ A , x ≠ a ( mod 5 )
____ 6. Constanta a ∈ ℝ este astfel încât legea de compozitie ‘*’ definită prin
∀ ( x, y ) ∈ ℝ 2 : x * y = xy + ax + ay
este asociativă. Care din afirmatiile următoare este adevărată?
a. a ∈ {2, 5}
b. a ∈ {0,1}
c. a=3
____ 7. Fie grupul simetric ÊÁË S 3 ,û ˆ˜¯ (grupul permutarilor de ordinul 3). Atunci numărul subgrupurilor lui S3 este:
a. 6
b. 4
c. 3
____ 8. Fie grupul simetric ÊÁË S 3 ,û ˜ˆ¯ (grupul permutarilor de ordinul 3). Atunci numărul subgrupurilor normale ale
lui S3 este:
a. 1
b. 3
c. 4
____ 9. Fie permutarea σ ∈ S6 ,
1 2 3 4 5 6 
σ =  
 3 1 5 2 6 4
Atunci numărul inversiunilor permutării σ este:
a. 7
b. 5
c. 3
____ 10. Fie permutarea σ ∈ S6 ,
1 2 3 4 5 6 
σ =  
 3 2 4 1 6 5
Atunci ordinul lui σ în S6 este:
a. 3
b. 5
c. 6
2kπ 2kπ
____ 11. Fie f : ℤ → ℂ* , f ( k ) = cos + i sin , unde n ∈ ℕ * . Atunci ∀ ( h, k ) ∈ ℤ 2 :
n n
a. f (h + k ) = f (h) + f (k )
b. f (h + k ) = f (h) f (k )
c. f ( hk ) = f ( h ) f ( k )
2kπ 2kπ
____ 12. Fie morfismul de grupuri f : ℤ → ℂ* , f ( k ) = cos + i sin . Atunci:
5 5
a. 1 + i ∈ Im ( f )
b. card ( Im ( f ) ) = 6
c. Ker ( f ) = 5ℤ = {5q q ∈ ℤ}
____ 13. Fie ℚ ( 2 ) = {a + b }

2 a, b ∈ ℚ . Atunci ℚ ( ( 2 ) , +,i ) este:
a. corp comutativ
b. inel comutativ cu divizori ai lui zero
____ 14. Fie K un subcorp al corpului ℝ . Atunci:
a. ℚ ≠ K si ℚ ⊂ K
b. ℚ∩ K = ℤ
c. ℚ⊆K
____ 15. Fie f = 3ˆ + 2ˆ X ∈ ℤ 4 [ X ] . Atunci:
a. ∀g ( X ) ∈ ℤ 4 [ X ] , f ( X ) g ( X ) ≠ 1̂
b. ∃g ( X ) ∈ ℤ 4 [ X ] , g ( X ) ≠ 0̂ astfel încât f ( X ) g ( X ) = 0̂
c. ∃g ( X ) ∈ ℤ 4 [ X ] astfel încât f ( X ) g ( X ) = 1̂
 2π 2π 
 cos n − sin 
n 1 0 
____ 16. Fie A, B ∈ M 2 ( ℝ ) , A =  , B=  , n ∈ ℕ . Atunci:
*
 sin 2π 2π   0 −1 
 cos 
 n n 
a. AB = BA
b. AB = BAn −1
c. An−1 = I 2
____ 17. Una din afirmatiile următoare este adevărată:
a. ( 5
)
∀aˆ, bˆ ∈ ℤ 5 , â + ˆb = â 5 + ˆb 5
b. ( 5
)
∃aˆ, bˆ ∈ ℤ 5 astfel încât â + ˆb ≠ â 5 + ˆb 5
∃f ( X ) , g ( X ) ∈ ℤ 5 [ X ] astfel încât ( f (X) + g (X) ) ≠ f 5 (X) + g 5 (X)
5
c.
 1ˆ aˆ bˆ  
  
____ 18. Fie G =  0ˆ 1ˆ cˆ  aˆ , bˆ, cˆ ∈ ℤ 3  . Atunci ∀A ∈ G :
 ˆ ˆ ˆ  
 0 0 1  
a. A3 = A
b. A3 = I 3
c.A3 = A2
____ 19. Fie σ ∈ Sn , n = 3 , cu proprietatea ∀π ∈ Sn : σ π = π σ . Atunci:
a. σ = (1, 2 )
b. σ = e =permutarea identică
c. σ = (1, 2,3)
____ 20. Fie G un grup cu proprietatea ∀x ∈ G : x 2 = e . Atunci grupul G este:
a. izomorf cu ( ℤ 6 , + )
b. Comutativ
c. izomorf cu ( S3 , )
 aˆ bˆ  ˆ 
____ 21. Fie K =   aˆ , b ∈ ℤ 3  . Atunci ( K , +,i ) este:
 ˆ 
 −b aˆ  
a. corp comutativ cu 9 elemente

b. inel cu divizori ai lui zero
c. corp necomutativ cu 9 elemente
x y z
____ 22. Fie d = y + z x+ z x + y , unde x, y, z ∈ R . Avem
y +z
2 2
x2 + z 2 x2 + y 2
a. d = ( z − x )( z − y )( y − x )( x − y − z )
b. d = ( z − x )( z − y )( y − x )( x + y + z )
c. d = ( z − x )( z − y )( y − x )( x − y + z )
−1 daca i ≤ j
( )
____ 23. Fie matricea A ∈ M n ( R ) , A = aij , unde aij =  . Avem
1 daca i > j
a. det A = 0
b. det A = 2n + 1
det A = ( −1) 2n −1
n
c.
 1 −1 1 α  1 −1 1 α γ 
   
____ 24. Fie matricele A si A , A =  1 1 β 1 , A = 1 1 β 1 −1  , unde α , β , γ ∈ R .
 2 −1 1 −1  2 −1 1 −1 1 
 
Daca rang A = rang A = 2 , atunci
a. α = −1, β = −1 , γ = 1
b. β = γ
c. α = −2 , β = 2 , γ = 1
____ 25. Fie sistemul ( S ) ,
x + y + z = 0

( S ) ( β + γ ) x + (α + γ ) y + (α + β ) z = 0 , α , β , γ ∈ R .

 βγ x + αγ y + αβ z = 0
Daca sistemul ( S ) are solutie unica, atunci
a. α = β = 1, γ = 2
b. α = β =γ =3
c. (α − β )( β − γ )( γ − α ) ≠ 0
 2ˆ 3ˆ aˆ 
 
____ 26. Fie matricea A =  1ˆ bˆ 2ˆ  ∈ M 3 ( Z 6 ) . Atunci
ˆ ˆ ˆ
4 1 2
 
a. A este inversabila daca aˆ = 2ˆ si bˆ = 1̂
b. A este inversabila daca aˆ = 1ˆ si bˆ = 2̂
c. A este inversabila daca aˆ = 3ˆ si bˆ = 2̂
____ 27. Fie sistemul ( S ) cu coeficienti in corpul Z 5 ,
2ˆ x1 + 3ˆ x2 + x3 + 2ˆ x4 = 2ˆ

( S )  x1 + 4ˆ x2 + 3ˆ x3 + x4 = 1ˆ .
ˆ ˆ ˆ ˆ ˆ
3 x1 + 2 x2 + 4 x3 + 3 x4 = 3
Atunci
a. sistemul ( S ) are solutie unica
b. sistemul ( S ) are exact 25 de solutii
c. sistemul ( S ) are o infinitate de solutii
 1 −3 m 1 
 
____ 28. Fie matricea A =  m 1 −1 0  , unde m ∈ C . Atunci
 0 1 2 m
 
a. exista m ∈ C astfel incat rang A = 2
b. exista m ∈ C astfel incat rang A = 1
c. rang A = 3 oricare ar fi m ∈ C
λ −1 0 ⋯ 0 0
0 λ −1 ⋯ 0 0
____ 29. Fie a0 , a1 ,..., an −1 , λ ∈ R si d = ⋮ ⋮ ⋮ ⋱ ⋮ ⋮ . Atunci
0 0 0 ⋯ λ −1
a0 a1 a2 ⋯ an −2 λ + an −1
n −1
a. d = a0 + a1λ + a2 λ + ... + an −1λ
2
+λ n
b. d =0
c. d = λ n + a0 a1...an −1
x+ y y y  ⋯
 
y x+ y ⋯ y 
____ 30. Fie A ∈ M n ( R ) , A =  si d = det A . Atunci
 ⋮ ⋮ ⋱ ⋮ 
 
 y y ⋯ x+ y
n −1
a. d = ( nx + y )
b. d = ( x + ny ) x n−1
c. d = xn + yn
 2 0 −1  x1   0
     
____ 31. Fie A =  1 1 −1 , λ ∈ R si x =  x2  ∈ R , x ≠  0  , astfel incat Ax = λ x . Atunci
3
0 1 0  x   0
   3  
a. λ ∈ {−1}
b. λ ∈ {1,− 2}
c. λ ∈ {9,− 4,5}
α 1 2 4 
 
____ 32. Fie A =  1 β 2 3  cu α , β ∈ R . Daca rang A = 2 , atunci
 1 2β 2 4 
 
a. α = 2 , β = −1
b. α = 0 , β = 3
1
c. α = 1 , β =
2
____ 33. Fie ÊÁË G,•ˆ˜¯ un grup de ordin 7 sia ∈ G,a ≠ e, unde e este elementul neutru. Avem
a. a 3 = a 23 c. a 3 = a 25
b. a 3 = a 24
ÊÁ ˆ
ÁÁ 1 2 3 4 5 ˜˜˜
____ 34. Fie σ ∈ S 5 , σ = ÁÁ Á
Á ˜˜ . Avem
˜˜
ÁÁ ˜˜
Ë 3 5 4 1 2 ¯
a. σ = σ 632 2
c. σ 632 = σ 4
b. σ 632 = σ 3
È ˘
____ 35. Fie f ÊÁË X 1 , X 2 , X 3 ˆ˜¯ ∈ ò ÍÍÎ X 1 , X 2 , X 3 ˙˙˚ , f ÊÁË X 1 , X 2 , X 3 ˆ˜¯ = ÊÁË X 1 − X 2 ˆ˜¯ + ÊÁË X 2 − X 3 ˆ˜¯ + ÊÁË X 3 − X 1 ˆ˜¯ . Avem
2 2 2
a. ∀σ ∈ S 3 , f ÊÁË X σ (1 ) , X σ (2 ) , X σ (3 ) ˆ˜¯ = b. ∃σ ∈ S 3 , f ÊÁË X σ (1 ) , X σ (2 ) , X σ (3 ) ˆ˜¯ ≠
= f ÊÁË X 1 , X 2 , X 3 ˆ˜¯ ≠ f ÊÁË X 1 , X 2 , X 3 ˆ˜¯

____ 36. Fie A ∈ M 2 (ò) astfel incat det A = 1. Atunci:
a. det A −1 = −1 c. det A −1 = 1
1
b. det A −1 = 2
____ 37. Fie A ∈ M 2 (ò) astfel incat det A = −2. Atunci:
1
a. det A −1 = 2 c. det A −1 =
2
1
b. det A −1 = −
2
____ 38. Fie A,B ∈ M 2 (ò) astfel incat det A = 1 si det B ≠ 0. Atunci:
Ê ˆ Ê ˆ
a. det ÁÁ BAB −1 ˜˜ = det B c. det ÁÁ BAB −1 ˜˜ = 1
Ë ¯ Ë ¯
ÊÁ −1 ˆ
b. det Á BAB ˜˜ = −1
Ë ¯
____ 39. Fie p un numar prim si n numarul de subgrupurilor grupului ÊÁË Z p , + ˆ˜¯ , p > 2. Atunci
a. n = p c. n = 2
b. n = p 2
____ 40. Fie n numarul de subgrupurilor grupului ÊÁË Z 8 , + ˆ˜¯ . Atunci

a. n = 3 c. n = 4
b. n = 2
____ 41. Fie G un grup, a ∈ G si aplicatia ϕ :G → G, ϕ (x) = axa −1 . Atunci:
a. ∃ b ∈ G astfel incat ϕ (x) ≠ b, ∀x ∈ G c. ∃ x 1 ,x 2 ∈ G , x 1 ≠ x 2 astfel incat
ϕ ÊÁË x 1 ˜¯ˆ = ϕ ÊÁË x 2 ˆ˜¯
b. ϕ ÊÁË xy ˆ˜¯ = ϕ (x) ϕ ÊÁË y ˆ˜¯ , ∀x,y ∈ G
ÏÔ Ê ˆ˜ ¸Ô
ÔÔÔ ÁÁ ˜ ÔÔÔ
Á ˜
____ 42. Fie I = ÔÔÌ ÁÁÁÁ Ô ⊂ M (Z) . Avem
3a 3b ˜˜ |
˜˜ | a, b, c, d ∈ Z Ô˝ÔÔ
ÔÔ Á ˜ 2
ÔÔÓ ÁË 3c 3d ˜¯ ÔÔ˛
a. I nu este ideal la stanga al inelului c. I nu este ideal la dreapta al inelului
M 2 (Z) M 2 (Z)
b. I este ideal bilateral al inelului M 2 (Z)
____ 43. Fie polinomul f ( X ) = X 3 + 28 X + 28 ∈ Z 3 [ X ] . Atunci:
a. ∃a8 ∈ Z 3 astfel incat f (a8) = 18 c. f (c8) = 28 ,∀c8 ∈ Z 3
Ê ˆ
b. ∃b8 ∈ Z 3 astfel incat f ÁÁ b8 ˜˜ = 08
Ë ¯
ÊÁ ˆ˜
ÁÁ a b ˜˜
____ 44. Fie A = ÁÁÁÁ ˜˜ ∈ M (ò) . Atunci:
˜˜ 2
ÁÁ ˜˜
Ë c d ¯
a. A 2 − (a + d)A + (ad − bc) = O 2 c. A 2 − (a + d)A + (ad − bc) = 3I 2
b. A 2 − (a + d)A + (ad − bc) = 2I 2
ÁÊÁ ˜ˆ ÊÁ ˜ˆ
Á1 2 3 4 5 ˜˜˜˜ ÁÁ 1 2 3 4 5 ˜˜˜˜
____ 45. Fie ecuatia σ û x = π , unde σ, π ∈ S 5 , σ = ÁÁÁÁ ˜˜ , π = ÁÁÁ
Á
˜˜ . Atunci:
ÁÁ ˜˜ ÁÁ ˜
Ë3 4 2 1 5¯ Ë1 5 4 2 3 ˜¯
ÁÊÁ ˜ˆ ÊÁ ˆ˜
ÁÁ 1 2 3 4 5 ˜˜˜ ÁÁ 1
ÁÁ 2 3 4 5 ˜˜˜˜
a. x = ÁÁ Á ˜˜
˜˜ c. x = ÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜ ÁÁ ˜
Ë 2 3 4 5 1 ¯ Ë3 4 5 1 2 ˜¯
ÊÁ ˆ
ÁÁ 1 2 3 4 5 ˜˜˜
b. x = ÁÁÁ Á ˜˜
˜˜
ÁÁ ˜˜
Ë 4 5 2 3 1 ¯
ÊÁ ˆ˜ ÊÁ ˆ˜
ÁÁ 8 ˜ ÁÁ 8 ˜
ÁÁ 2 28 ˜˜˜ ÁÁ 0 28 ˜˜˜
____ 46. Fie ecuatia AX = B, unde A,B ∈ M 2 ÊÁË Z 3 ˆ˜¯ , A = ÁÁ ˜˜ , B = ÁÁ ˜˜ . Atunci:
ÁÁ ˜ ÁÁ ˜
Á 18 82 ˜˜ Á 18 80 ˜˜
Ë ¯ Ë ¯
ÁÊÁ ˜ˆ˜ ÁÊÁ ˆ˜
˜
ÁÁ 28 28 ˜˜˜ ÁÁ 28 08 ˜˜˜
a. X = ÁÁÁ ˜˜ c. X = ÁÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜ ÁÁ ˜
Á 18 82 ˜˜ Á 08 82 ˜˜
Ë ¯ Ë ¯
ÊÁ ˆ˜
ÁÁ 8 ˜
Á1 18 ˜˜˜
b. X = ÁÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜
Á 28 81 ˜˜
Ë ¯
____ 47. Fie U multimea elementelor inversabile ale inelului Z 12 . Avem:
ÔÏ Ô¸ ÔÏ Ô¸
a. U = ÌÔ 58 ,98 ,118 ˝Ô c. U = ÌÔ 18 , 58 , 78 ,118 ˝Ô
Ó ˛ Ó ˛
ÔÏ 8 8 8 Ô¸
b. U = ÌÔ 3,7,11 ˝Ô
Ó ˛
È ˘
____ 48. Fie f ÁË X 1 , X 2 , X 3 ˆ˜¯ ∈ ò ÍÍÎ X 1 , X 2 , X 3 ˙˙˚ , f ÊÁË X 1 , X 2 , X 3 ˆ˜¯ = X 1 X 2 X 3 + X 1 X 2 + X 2 X 3 + X 1 X 3 + λ ÊÁË X 1 + X 2 ˆ˜¯ , cu
Ê
λ ∈ ò. Daca f ÊÁË X σ (1) , X σ (2) , X σ (3) ˆ˜¯ = f ÊÁË X 1 , X 2 , X 3 ˆ˜¯ ,∀σ ∈ S 3 , avem
a. λ = 1 c. λ = 0
b. λ = −1
____ 49.
Sa se afle valorile lui a, pentru care sistemul urmator are solutii nenule
ÔÏÔ
ÔÔ x + 4y + z − 2t = 0
ÔÔ
ÔÔÔ
ÔÔ 2x − 5y − 4z + 2t = 0
ÌÔÔ
ÔÔÔ 5x + 3y − 3z + 4t = 0
ÔÔÔ
ÔÔÔ 2x − ay − 2z = 0
Ó
2 1
a. c.
3 3
b. 1 d. 2
ÊÁ 1 2 3 ˆ˜˜˜ Ê
ÁÁ ˆ˜
ÁÁ ˜˜ ÁÁÁ
Á ˜ 6 9 8 ˜˜˜˜
____ 50. Sa se rezolve ecuatia matriciala X ⋅ ÁÁÁÁ 2 3 4 ˜˜˜˜ = ÁÁÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜˜ Á 0Á ˜
ÁÁ 3 6 ˜¯
1 ˜˜˜ Ë
1
ÁË 4
¯
ÊÁ ˆ˜ ÊÁ ˆ˜
ÁÁ 1 1 1 ˜˜ ÁÁ 1 1 −1 ˜˜˜˜
a. ÁÁ ˜˜ c. ÁÁ
ÁÁ ˜˜ ÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜ ÁÁ ˜
Ë1 1 −1 ˜¯ Ë1 1 −1 ˜¯
ÊÁ ˆ˜ ÊÁ ˆ˜
ÁÁ 1 1 1 ˜˜˜˜ ÁÁ 1 1 1 ˜˜˜˜
b. ÁÁ d. ÁÁ
ÁÁ ˜˜ ÁÁ ˜˜
ÁÁ ˜ ÁÁ ˜
Ë1 1 1 ˜¯ Ë1 1 0 ˜¯
 2 2 3
 
51. Fie matricea A =  1 −1 0  , a ∈ R . a pentru care rangul matricii A este 2 este
 −1 2 a 
 
a. 0,25 c. 0,75
b. 0,5 d. 1
52. Sa se rezolve ecuatia matriciala
a. c.
b. d.
x − 2 y + z + t = 1

53. Suma solutiilor sistemului  x − 2 y + z − t = −1 este
 x − 2 y + z + 5t = 6

a. 0 c. 3
b. -1 d. sistemul este incompatibil
54. Suma solutiilor sistemului este
a. c.
b. d.
1 0 0 0 1 0
   
55. Fie matricile A =  0 1 0  si B =  0 0 0  . Notam cu n cel mai mic numar natural
0 0 0 1 0 0
   
nenul pentru care ( AB ) = 03 . Atunci n este
n
a. 2 c. 4
b. 3 d. 5
56. Determinati a real astfel încat matricea de mai jos sa nu fie inversabila:
 2 −1 0
 
 a 1 3
 1 0 2
 
a. a = 1/2
b. a = 3/4
c. a = 2/3
d. a = -1/2
57. Care este rangul matricii:
 −1 2 1 0 2
 
− 2 4 2 2 0
−3 6 3 2 2
 
 − 5 12 6 4 4 

a. 1
b. 2
c. 3
d. 4
e. 5
 2 1 1 − 1 1 1 
58. Solutia X a ecuatiei matriceale   X − X   =   este:
 1 2   1 1   1 − 1 
a. 1 7 − 1
 
5  − 3 − 1
b. 1  5 − 1
 
5  − 3 0 
c. 1  7 − 1
 
3  − 3 − 1
d. 1  7 − 3
 
5  − 1 − 1 
e. ecuatia nu are solutii
λ face ca sistemul de mai jos sa aiba solutii nenule:

59. Care valoare a parametrului real  x+ y + z +t = 0
 x + (1 + λ ) y + z + t = 0


 x + y + (2 + λ ) z + t = 0
 x + y + z + (3 + λ )t = 0
a. λ=2
b. λ=1
c. λ = −2
d. λ = −3
60. Fie matricea . Daca A* este matricea adjuncta a matricei A, sa se arate ca
a. c.
b.
Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.
____ 1. Polinomul lui Lagrange de ordin 2 ce interpoleaza valorile din tabelul

x -1 0 1
y 0 2 0
este
a. c.
b. d.
____ 2. Se aplica metoda radacinii patrate matricii A= pentru calculul descompunerii Cholesky A=BB ,
unde B este inferior triunghiulara(toate elementele deasupra diagonalei principale sunt nule). Sa se afle
elementul de pe a doua linie si prima coloana din matricea B.
a. 2 d. 1
b. 5 e. 4
c. 3
____ 3. Se rezolva cu metoda lui Gauss cu pivotare sistemul cu matricea extinsa
. Dupa eliminari succesive se ajunge la sistemul cu matrice superior triunghiulara
a. c.
b. d.
____ 4. Se rezolva ecuatia cu metoda lui Newton cu predictie initiala . Cat este urmatoarea
iteratie ?
a. 0 d. 1
b. 3 e. 2
c. -1

a. c.
b. d.
____ 6. Se rezolva ecuatia = pe intervalul [0,1] cu metoda aproximatiilor succesive corespunzatoare

functiei . Alegem predictie initiala . Cat este urmatoarea iteratie conform
metodei aproximatiilor succesive?
a. 1/8 d. 2/5
b. 3/4 e. 1/10
c. 3/5
____ 7. Se rezolva numeric ecuatia diferentiala
y’=y+x, y(0)=1
cu metoda lui Euler-Cauchy cu pas h=1. Notam . Care este aproximatia produsa de
aceasta metoda pentru y(1), unde y este solutia exacta a ecuatiei diferentiale de mai sus?
a. 2 c. 1
b. 3 d. 4
____ 8. Se da tabelul
x 1 2 3
y 4 7 8
Sa se calculeze diferenta divizata f[2,3] .

a. 3 c. 4
b. 1 d. 2
____ 9. Se aplica metoda iterativa a lui Jacobi sistemului cu predictie initiala
. Sa se calculeze urmatoarea iteratie in metoda lui Jacobi.
a. d.
b. e.
c.
a. d.
b. e.
c.
a. 2 d. 4
b. 1 e. 5
c. 3
____ 12. In formula de cuadratura a lui Gauss cu doua noduri pe intervalul [-1,1] se folosesc radacinile
polinomului lui Legendre de ordin 2 care sunt egale cu
a. c.
b. d. -1,1

y’=2y+3x, y(0)=1
cu metoda lui Euler cu pas h=1. Notam . Care este aproximatia produsa de aceasta
metoda pentru y(1), unde y este solutia exacta a ecuatiei diferentiale de mai sus?
a. 4 c. 2
b. 1 d. 3
____ 14. Aproximati integrala
cu metoda lui Simpson.
a. 10 c. 15
b. 25 d. 20
x 1 2 3
y 4 7 4
Sa se calculeze diferenta divizata f[1,2,3] .

a. -1 c. -4
b. -3 d. -2
cu metoda trapezului.
a. 0.5 c. 2
b. 1.5 d. 1
x 1 2 3
y 4 7 8

a. -1 c. -4
b. -2 d. -3
____ 18. Pentru A= sa se calculeze .
a. 13 d. 12
b. 10 e. 14
c. 11
y’=y+2x, y(0)=1
a. 4.5 c. 1.5
b. 2.5 d. 3.5
____ 20. Se aplica metoda iterativa a lui Gauss-Seidel sistemului cu predictie initiala
. Sa se calculeze urmatoarea iteratie in metoda lui Gauss-Seidel.
a. d.
b. e.
c.
a. 3/4 d. 1/10
b. 2/5 e. 1/8
c. 3/5
a. 4 d. 6
b. 10 e. 5
c. 7
a. 1/8 d. 3/4
b. 1/10 e. 2/5
c. 3/5
y’=y, y(0)=1
cu metoda lui Euler cu pas h=1. Notam . Calculati aproximatia produsa de aceasta
metoda pentru y(1) unde y(x) e solutia exacta a ecuatiei de mai sus.
a. 3 c. 4
b. 1 d. 2
a. 1 c. 2
b. 0.5 d. 1.5
a. 7 d. 5
b. 10 e. 6
c. 4
a. 5 d. 7
b. 6 e. 4
c. 10
y’=y+8x, y(0)=1
a. 2 c. 1
b. 4 d. 3
a. d.
b. e.
c.

a. d.
b. e.
c.
____ 31. Se rezolva ecuatia =0 pe intervalul [0,1] cu metoda bisectiei. Prima iteratie este
0.5. Care este a doua iteratie?
a. 0.5 d. 1.25
b. 1.5 e. 0.25
c. 0.75
a. d.
b. e.
c.
iteratie ?
a. 1 d. 0
b. 2 e. -1
c. 3
a. 1/8 d. 2/5
b. 3/4 e. 3/5
c. 1/10
a. 0.5 d. 1.25
b. 0.25 e. 0.75
c. 1.5

a. 7 c. 17/3
b. 19/3 d. 20/3
____ 37. Se aplica metoda lui Ritz pentru calculul inversei matricii . La primul pas se alege vector
si se calculeaza matricea
a. d.
b. e.
c.
____ 38. Se aplica metoda lui Ritz pentru calculul inversei matricii . La primul pas se alege vector
si se calculeaza matricea
a. d.
b. e.
c.
a. 4 d. 1
b. 3 e. 5
c. 2
x -1 0 1
y 2 1 2
Se noteaza cu P(x) polinomul lui Lagrange de grad cel mult 2 ce interpoleaza datele din tabelul de
mai sus. Cat este P(2)?
a. 4 c. 2
b. 3 d. 5
x 1 2 3
y 4 7 6

a. -3 c. -4
b. -1 d. -2

a. 64/3 c. 33
b. 68/3 d. 31
y’=y-x, y(0)=1
a. 1 c. 2
b. 3 d. 4

a. d.
b. e.
c.

x -1 0 1
y 1 -1 1
a. 6 c. 4
b. 5 d. 7
a. 7 d. 4
b. 6 e. 10
c. 5
y’=y-x, y(0)=1
a. 2 c. 1
b. 3 d. 4
iteratie ?
a. -1 d. 0
b. 3 e. 2
c. 1
a. 1 c. 0.5
b. 1.5 d. 2
x 1 2 3
y 4 7 8
Sa se calculeze diferenta divizata f[1,2] .

a. 4 c. 2
b. 3 d. 1
x -1 0 1
y 2 0 0
a. 5 c. 6
b. 2 d. 7
iteratie ?
a. 3/2 d. 1/4
b. 1/3 e. 0
c. 1/2
a. 4 d. 6
b. 5 e. 10
c. 7

a. 4 c. 6
b. 7 d. 5
iteratie ?
a. -1 d. 2
b. 1 e. 0
c. 3
a. d.
b. e.
c.
a. 1.5 d. 1.25
b. 0.25 e. 0.5
c. 0.75

a. 16 c. 11
b. 12 d. 10
a. c.
b. d.
a. 2/5 d. 3/5
b. 3/4 e. 1/8
c. 1/10
a. 2 d. 3
b. 1 e. 4
c. 5
a. 0.25 d. 1.5
b. 0.5 e. 0.75
c. 1.25
a. 5 d. 7
b. 4 e. 10
c. 6
a. d.
b. e.
c.
a. c.
b. d.
a. 1 c. 0.5
b. 2 d. 1.5
a. c.
b. d.
a. 2 c. 1.5
b. 0.5 d. 1
y’=3y+x, y(0)=1
a. 2 c. 1
b. 4 d. 3
a. 0.5 d. 0.75
b. 1.25 e. 1.5
c. 0.25
baze_de_date
Probleme pentru examenul de licenta
____ 1. O baza de date relationala este

a. O colectie de date interrelationate gestionate ca o singura unitate
b. Un produs software furnizat de un producator de baze de date
c. O structura de date, cum ar fi un tabel, o vizualizare sau un index
d. Definita in acelasi mod de toti producatorii de software
____ 2. Un Obiect al unei baze de date este
a. O colectie de inregistrari inrudite, stocate ca o singura unitate
b. Un produs software furnizat de un producator de baze de date
c. O structura, cum ar fi un tabel, o vizualizare sau un index
d. O colectie de date interrelationate gestionate ca o singuraunitate
____ 3. Care din urmtoarele baze de date nu este un RDBMS (sistem de gestionare a bazelor de date
relatioanale)
a. Oracle Database
b. MySQL
c. Excel Database
d. Microsoft SQL Server
____ 4. Un sistem RDBMS(sistem de gestionare a bazelor de date relatioanale) nu include urmatorul
serviciu
a. Acceptarea unui limbaj de interogare
b. Mecanisme de securitate, pentru a impiedica accesul si modificarea neautorizata a
datelor
c. Mutarea datelor in si din fisiere de date, dupa cum este necesar
d. Generarea diagramelor ERD (Entity Relationship Diagram)
____ 5. Componentele unei baze de date relationale nu includ
a. Tabele
b. Diagrame ERD
c. Restrictii
d. Relatii
____ 6. Printre tipurile de restrictii care pot fi folosite in bazele de date relationale, nu se numara
a. NOT NULL
b. Relatii
c. CHECK
d. Cheie primara
e. Unicitate
____ 7. Normalizarea nu rezolva
a. Anomalia de stergere
b. Anomalia de actualizare
c. Anomalia de inserare
d. Anomalia de creare
____ 8. Un identificator unic (cheie primara)
a. Poate fi compus numai dintr-un singur atribut
b. Poate fi compus din atribute concatenate
c. Poate fi compus din atribute cu valoarea NULL
d. Poate fi compus din zero, unul sau mai multe atribute
____ 9. Prima forma normala rezolva anomaliile cauzate de
a. Grupurile repetitive si atributele multivaloare
b. Dependentele partiale de cheia primara
c. Dependentele tranzitive
d. Relatiile de tip unu-la-mai-multi
____ 10. A doua forma normala rezolva anomaliile cauzate de
a. Grupurile repetitive
b. Dependentele partiale de cheia primara
c. Grupurile repetitive si atributele multi valoare
d. Dependentele tranzitive
____ 11. A treia forma normala rezolva anomaliile cauzate de
a. Dependentele partiale de cheia primara
b. Grupurile repetitive
c. Dependentele tranzitive
d. Atributele multivaloare
____ 12. Problemele de dependenŃă tranzitivă
a. Sunt rezolvate de a doua formă normală
b. Sunt rezolvate de prima formă normală
c. Apar atunci când un atribut non-cheie depinde doar de o parte a cheii primare
d. Sunt rezolvate de a treia formă normală
____ 13. SQL este
a. Un limbaj procedural
b. Un limbaj neprocedural
c. Un limbaj orientat spre obiecte
d. Un limbaj grafic, folosit pentru definirea diagramelor ER si a diagramelor
conceptuale
____ 14. Un model de date reprezinta o colectie integrata de concepte care nu descriu
a. date
b. relatii dintre date
c. date despre echipa realizatoare a modelului
d. constrângeri existente asupra datelor sistemului real analizat.
____ 15. Nu este caracteristica a modelului relational:
a. prezenta tuplurilor identice
b. articolele unui domeniu sunt omogene
c. toate valorile unui domeniu corespunzatoare tuturor cazurilor nu mai pot fi
descompuse in alte valori (sunt atomice)
d. fiecare coloana defineste un domeniu distinct si nu se poate repeta in cadrul
aceleiasi relatii
____ 16. Modelul relational nu are ca regula de integritate structurala
a. Unicitatea cheii. Cheia primara trebuie sa fie unica si minimala.
b. Integritatea entitatii. Atributele cheii primare trebuie sa fie diferite de valoarea
null.
c. Integritatea referirii. O cheie externa trebuie sa corespunda unei valori a cheii
primare asociate.
d. Integritatea referirii. O cheie externa trebuie sa fie ori null in intregime, ori sa
corespunda unei valori a cheii primare asociate.
____ 17. Relatia m:n devine in modelul relational
a. tabel asociativ cu cheia primara formata numai din doua chei externe pentru cele
doua tabele asociate
b. tabel asociativ cu cheia primara formata din doua chei externe pentru cele doua
tabele asociate plus eventuale coloane aditionale
c. chei externe
d. entitate independenta
____ 18. Care nu este un concept utilizat pentru a descrie formal - uzual - fizic elementele de baza ale
organizarii datelor
a. relatie - tablou- fisier
b. tuplu - linie- inregistrare
c. atribut - coloana - camp
d. domeniu - zona- functie
____ 19. Instructiunile SQL nu fac parte din categoria
a. Limbajul de interogare a datelor (DQL)
b. Limbajul de definire a datelor (DDL - Data Definition Language)
c. Limbajul de selectare a datelor (DSL - Data Selection Language)
d. Limbajul de manipulare a datelor (DML - Data Manipulation Language)
____ 20. Limbajul de definire a datelor (DDL - Data Definition Language) nu include urmatoarea instructiune
a. DELETE
b. CREATE
c. ALTER
d. DROP
____ 21. Limbajul de manipulare a datelor (DML – Data Manipulation Language) nu include instructiuniea
a. INSERT
b. UPDATE
c. DELETE
d. ALTER
____ 22. Tipurile de date temporale standard nu includ
a. DATE
b. DATETIME
c. TIME
d. TIMESTAMP
____ 23. Valorile NULL
a. Sunt egale cu alte valori NULL
b. Este acelasi lucru ca si spatiile libere
c. Sunt intotdeauna permise in mod prestabilit
d. Pot fi folosite pentru reprezentarea datelor care lipsesc sau nu sunt cunoscute
____ 24. Definitia unei coloane din instructiunea CREATE TABLE nu poate include
a. Numele tabelului
b. O clauza DEFAULT
c. O clauza NULL sau NOT NULL
d. Numele coloanei
____ 25. Sintaxa corecta pentru o restrictie NOT NULL este
a. nume_coloana REFERENCES NOT NULL
b. nume_coloana tip_de_DATA IS NOT NULL
c. nume_coloana tip_de_DATA NOT NULL
d. DEFAULT [NULL | NOT NULL]
____ 26. Sintaxa corecta pentru o restrictie UNIQUE este
a. [CONSTRAINT nume_restrictie] UNIQUE {nume_coloana[,nume coloana...])
b. [CONSTRAINT nume_restrictie] UNIQUE (nume_tabel)
c. nume_coloana REFERENCES UNIQUE nume_tabel
d. DEFAULT UNIQUE (nume_coloana)
____ 27. Sintaxa corecta pentru o restrictie referentiala asupra unei coloane este
a. CONSTRAINT nume_restrictie] REFERENCES nume_tabel
b. nume_coloana REFERENCES nume_tabel
c. FOREIGN KEY nume_coloana REFERENCES nume_tabel (nume_coloana)
d. REFERENCES nume_tabel (nume_coloana)
____ 28. Utilizarile valide ale instructiunii ALTER TABLE nu include
a. Adaugarea coloanelor
b. Eliminarea unei chei primare
c. Redenumirea unui tabel
d. Adaugarea unei restrictii
____ 29. Nu este functie SQL standard pentru siruri de caractere
a. UPPER
b. LENGTH sau LEN
c. LOWER
d. LIKE
____ 30. Operatorul UNION
a. Include randurile duplicate in setul de rezultate
b. Combina seturile de rezultate a doua interogari intr-un singur set de rezultate si
elimina randurile duplicate din setul de rezultate
c. Combina doua interogari intr-o singura interogare de tip join
d. Este numit JOIN in unele implementari SQL
____ 31. O instructiune SQL care contine o functie de agregare
a. Nu poate include, in acelasi timp, o clauza GROUP BY si o clauza ORDER BY
b. Trebuie sa includa o clauza GROUP BY
c. Trebuie sa includa o clauza ORDER BY
d. Poate contine si coloane obisnuite si coloane calculate
____ 32. Care este varianta corecta pentru a crea tabelul Salariat, cu caracteristicile de mai jos?
VARST
COD _ANG NUME PRENUME DATA_ANG EMAIL SALARIU
A
valoare
sir caractere date, valoare sir de caractere implicita 0
not null de maxim
sir caractere de
implicita data
numeric
de dimensiune numar de 10
numeric de 5 20 maxim 20 de 2
curentă fixa, de 30 cu 2
zecimale
a. CREATE TABLE SALARIAT (
cod_ang NUMBER(5) NOT NULL,
nume VARCHAR2(20),
prenume VARCHAR2(20),
data_angajarii DATE DEFAULT SYSDATE,
varsta NUMBER(2),
email CHAR(50),
salariu NUMBER(10,2) DEFAULT 0);
b. CREATE TABLE SALARIAT (
cod_ang NUMBER(5)
nume VARCHAR2(20),
data_angajarii DATE ,
varsta NUMBER(2),
email CHAR(50),
salariu NUMBER(10,2) DEFAULT 0);
c. CREATE TABLE SALARIAT (
cod_ang NUMBER(5) , NOT NULL,
nume VARCHAR2(20),
data_angajarii DATE , DEFAULT SYSDATE,
varsta NUMBER(2),
email CHAR(50),
salariu NUMBER(10,2) , DEFAULT 0);
____ 33. Pentru a insera in tabelul SALARIAT inregistrari,
DATA_AN
COD _ANG NUME PRENUME VARSTA EMAIL SALARIU
G
valoare
sir de
implicita
sir date, valoare caractere
not null caractere de
sir caractere de
implicita data numeric de 2 de
0
numeric de 5 maxim 20 numar de
maxim 20 curentă dimensiune
10 cu 2
fixa, de 30
zecimale
care varianta este incorecta?
a. INSERT INTO SALARIAT(COD _ANG, NUME, PRENUME, DATA_ANG, VARSTA, EMAIL,
SALARIU) VALUES(5, ‘Ene’, ‘Ana’, ‘1/06/2009’, 20, ‘ea@gmail.com’, 2500.50)
b. INSERT INTO SALARIAT(COD _ANG, NUME, PRENUME, VARSTA, EMAIL)
VALUES(5, ‘Ene’, ‘Ana’, 20, ‘ea@gmail.com’)
c. INSERT INTO SALARIAT(COD _ANG, NUME,PRENUME,VARSTA,EMAIL, SALARIU)
VALUES(5, ‘Ene’, ‘Ana’, ‘1/06/2009’, 20, ‘ea@gmail.com’)
d. INSERT INTO SALARIAT
VALUES(5, ‘Ene’, ‘Ana’, ‘1/06/2009’, 20, ‘ea@gmail.com’, 2500.50)
____ 34. Care este varianta corecta pentru a crea tabelul CARTE, cu caracteristicile de mai jos, indicand cheile la nivel
de coloana?
(Tabelele DOMENIU_CARTE si CARTE sunt in relatia 1:M)
CARTE(codc CHAR(5), titlu VARCHAR2(30), autor VARCHAR2(30), pret NUMBER(8,2), nrex

NUMBER(3), coddom CHAR(5))
a. CREATE TABLE CARTE

(codc CHAR(5) PRIMARY KEY,
titlu VARCHAR2(30),
autor VARCHAR2(30),
pret NUMBER(8,2),
nrex NUMBER(3),
coddom CHAR(5) NOT NULL);
b. CREATE TABLE CARTE

titlu VARCHAR2(30),
autor VARCHAR2(30),
pret NUMBER(8,2),
nrex NUMBER(3),
coddom CHAR(5) NOT NULL
REFERENCES DOMENIU(coddom));
c. CREATE TABLE CARTE

(codc CHAR(5) ,
titlu VARCHAR2(30),
autor VARCHAR2(30),
pret NUMBER(8,2),
nrex NUMBER(3),
PRIMARY KEY (codc),
FOREIGN KEY (coddom)
REFERENCES DOMENIU (coddom));
____ 35. Care este varianta corecta pentru a crea tabelul CARTE, cu caracteristicile de mai jos(codc cheie primara,
coddom cheie secundara), indicand cheile la nivel de tabel?
(Tabelele DOMENIU_CARTE si CARTE sunt in relatia 1:M)
CARTE(codc CHAR(5) , titlu VARCHAR2(30), autor VARCHAR2(30), pret NUMBER(8,2), nrex


titlu VARCHAR2(30),
autor VARCHAR2(30),
pret NUMBER(8,2),
nrex NUMBER(3),
coddom CHAR(5) NOT NULL);
b. CREATE TABLE CARTE

titlu VARCHAR2(30),
autor VARCHAR2(30),
pret NUMBER(8,2),
nrex NUMBER(3),
REFERENCES DOMENIU(coddom));
(codc CHAR(5),
titlu VARCHAR2(30),
autor VARCHAR2(30),
pret NUMBER(8,2),
nrex NUMBER(3),
coddom CHAR(5) NOT NULL,
PRIMARY KEY (codc),
____ 36. Sa se creeze tabelul asociativ imprumuta, a carui structura este data mai jos(codc, codcit si
dataim sunt chei primare). Sa se precizeze legatura cu tabelele carte si cititor, aflate in relatia M:M
(mai multi la mai multi)
a. IMPRUMUTA (
codc CHAR(5),
codcit CHAR(5),
dataim DATE DEFAULT SYSDATE,
datares DATE,
dataef DATE,
PRIMARY KEY (codel, codec, dataim),
FOREIGN KEY (codc)
REFERENCES CARTE (codc),
FOREIGN KEY (codcit)
REFERENCES CITITOR(codcit));
b. IMPRUMUTA (
codc CHAR(5) PRIMARY KEY,
codcit CHAR(5) PRIMARY KEY,
dataim DATE DEFAULT SYSDATE PRIMARY KEY,
datares DATE,
dataef DATE,
FOREIGN KEY (codc)
REFERENCES CARTE (codc),
FOREIGN KEY (codcit)
REFERENCES CITITOR(codcit));
c. IMPRUMUTA (
codc CHAR(5) REFERENCES CARTE (codc),
codcit CHAR(5) REFERENCES CITITOR(codcit),
dataim DATE DEFAULT SYSDATE,
datares DATE,
dataef DATE,
PRIMARY KEY (codel, codec, dataim));
____ 37. Sa se creeze tabelul CARTE_INFO(codc, titlu, autor) prin copiere din tabelul
CARTE(codc CHAR(5) , titlu VARCHAR2(30), autor VARCHAR2(30), pret NUMBER(8,2), nrex
selectand cartile care au coddom=’I’.

a. CREATE TABLE CARTEINFO
(codc CHAR(5),
titlu VARCHAR2(30),
autor VARCHAR2(30),
FROM CARTE
PRIMARY KEY (codc),
b. CREATE TABLE CARTE_INFO

titlu VARCHAR2(30),
autor VARCHAR2(30),
FROM CARTE
WHERE coddom = ’I’;
c. CREATE TABLE CARTE_INFO
AS SELECT codc, titlu, autor
FROM CARTE
WHERE coddom = ’I’;
____ 38. Pentru a introduce in tabelul SALARIAT
COD DATA_AN
NUME PRENUME VARSTA SALARIU
_ANG G
valoare
implicita
date, valoare
not null sircaractere sir caractere de
implicita data numeric de 2
0
numeric de 5 de maxim 20 maxim 20 curentă
numar de
10 cu 2
zecimale
doua coloane: Cod_Funct si Email ce varianta folosim?
a. ALTER TABLE SALARIAT ADD Cod_Funct NUMBER(2), ALTER COLUMN ADD

Email char(25);
b. ALTER TABLE SALARIAT ADD Cod_Funct NUMBER(2), ADD Email CHAR(25);
c. ALTER TABLE SALARIAT ADD (Cod_Funct NUMBER(2) , Email CHAR(25));
d. ALTER TABLE SALARIAT ADD Cod_Funct NUMBER(2), ALTER ADD Email
char(25);
____ 39. Ce comanda creeaza tabelul SALARIAT_1 care să aiba aceeiasi structura cu
tabelul SALARIAT
DATA_AN VARST
COD _ANG NUME PRENUME EMAIL SALARIU
G A
valoare
sir de date, valoare sir de caractere
sir caractere de
implicita data
numeric
de dimensiune
implicita
numeric de 5 maxim 20 maxim 20 curentă
de 2
fixa, de 30
0
numar de
10 cu 2
zecimale
si sa contina salariatii care au salariu >100?

a. CREATE TABLE SALARIAT_1
SELECT * FROM SALARIAT WHERE SALARIU>100;
b. CREATE TABLE SALARIAT_1
AS SELECT * FROM SALARIAT WHERE SALARIU>100;
c. CREATE TABLE SALARIAT_1
AS SELECT FROM SALARIAT WHERE SALARIU>100;
d. CREATE TABLE SALARIAT_1
AS SELECT COD_ANG, SALARIU FROM SALARIAT WHERE SALARIU>100;
____ 40. Ce comanda sterge din tabelul SALARIAT
COD DATA_AN
NUME PRENUME VARSTA EMAIL SALARIU
_ANG G
valoare
sir de
implicita
sir de date, valoare caractere
sir caractere de
implicita data
numeric de
de
0
numeric de 5 maxim 20 2 numar de
maxim 20 curentă dimensiune
10 cu 2
fixa, de 30
zecimale
coloana nume si coloana salariu?
a. ALTER TABLE SALARIAT

DROP nume, salariu;
b. ALTER TABLE SALARIAT
DROP COLUMN (nume, salariu);
c. ALTER TABLE SALARIAT
DROP (nume, salariu);
d. ALTER TABLE SALARIAT
DROP COLUMN nume, COLUMN salariu;
____ 41. Ce comanda creeaza corect tabelul SALARIAT, specificand constrangerile?
COD DATA_AN
NUME PRENUME VARSTA EMAIL SALARIU
_ANG G
unic
sir de
not null > 0
cheie date, valoare caractere
sir de sir caractere de numar de
primara implicita data numeric de 2 de
caractere de maxim 20 10 cu 2
numeric de 5 curentă dimensiun
maxim 20 zecimale
e fixa, de
30
a. CREATE TABLE salariat(

cod_ang NUMBER(5) PRIMARY KEY,
nume VARCHAR2(20) NOT NULL,
data_ang DATE DEFAULT SYSDATE,
varsta NUMBER(2),
email CHAR(30) UNIQUE,
salariu NUMBER(10,2) CHECK (salariu > 0));
b. CREATE TABLE salariat(
varsta NUMBER(2),
email CHAR(30) UNIQUE,
salariu NUMBER(10,2) > 0));
c. CREATE TABLE salariat(
varsta NUMBER(2),
email CHAR(30),
salariu NUMBER(10,2) CHECK (salariu > 0));
____ 42. Care este comanda corecta prin care se adauga constrangerea de cheie primara tabelului IMPRUMUTA
(cod_cititor, cod_carte, data_imprumut, data_restituire)?
a. ALTER TABLE IMPRUMUTA

ADD PRIMARY KEY cod_cititor, PRIMARY KEY cod_carte, PRIMARY KEY
data_imprumut;
b. ALTER TABLE IMPRUMUTA
ADD PRIMARY KEY cod_cititor, cod_carte, data_imprumut;
c. ALTER TABLE IMPRUMUTA
ADD CONSTRAINT cp PRIMARY KEY (cod_cititor, cod_carte, data_imprumut);
d. ALTER TABLE IMPRUMUTA
ADD PRIMARY KEY (cod_cititor, cod_carte, data_imprumut);
____ 43. Pentru tabelul Salariat
cod_depart cod_ang# nume pren salariu cod_funct
care este comanda corecta, pentru a modifica salariu la 3000, pentru angajatii care lucreaza in departamentul
10 si au salariul<3000?
a. UPDATE salariat SET salariu=3000
WHERE cod_depart=10 AND salariu<3000;
b. MODIFY salariat SET salariu=3000
WHERE cod_depart=10 , salariu<3000;
c. UPDATE salariat SET cod_depart=10 AND salariu<3000
WHERE salariu=3000;
d. MODIFY salariat SET salariu=3000
WHERE cod_depart=10 AND salariu<3000;
____ 44. Să se insereze în tabelul CARTE toate cărŃile din tabelul CARTE_INFO, presupunând că tabelul
CARTE_INFO a fost deja creat.
AS SELECT codc, titlu, autor
FROM CARTE_INFO;
b. INSERT INTO CARTE
SELECT
FROM CARTE_INFO;
AS SELECT *
FROM CARTE_INFO;
d. INSERT INTO CARTE
SELECT *
FROM CARTE_INFO;
____ 45. Pentru profesorii titulari, sa se maresca cumulul cu 10% si sa se rotunjeasca la 2 zecimale.
UPDATE PROF SET CUMUL = ROUND([CUMUL]*1.1,2)
WHERE TITULAR="Y";
a. UPDATE PROF SET CUMUL = (CUMUL*1.1)
WHERE TITULAR=’Y’;
b. MODIFY PROF SET CUMUL = ROUND(CUMUL*1.1,2)
c. UPDATE PROF SET CUMUL = ROUND(CUMUL*1.1,2);
d. UPDATE PROF SET CUMUL = ROUND(CUMUL*1.1,2);
____ 46. Sã se modifice pretul cartilor din biblioteca, care se gasesc intr-un numar de exemplare mai mic
decat media numarului de exemplare pe biblioteca. Noua valoare a pretului sa fie egala cu suma
preturilor cartilor scrise de ‘BARBU’.
a. UPDATE CARTE
SET pret = (SELECT SUM(pret)
FROM CARTE
WHERE autor = ’BARBU’)
WHERE nrex < (SELECT AVG(nrex)
FROM CARTE);
b. MODIFY CARTE
SET pret = (SELECT SUM(pret)
FROM carte
WHERE nrex < (SELECT AVG(nrex)
FROM CARTE);
c. UPDATE CARTE
pret = ( SUM(pret)
FROM carte
WHERE nrex < ( AVG(nrex)
FROM CARTE);
d. UPDATE CARTE
pret = (SELECT SUM(pret)
FROM carte
WHERE autor = ’BARBU’ and
nrex < ( AVG(nrex)
FROM CARTE);
____ 47. Pentru tabelele:
PROF
cod_prof# cod_fac nume pren salariu cod_fuct
TOTALURI
cod_fac# nr_prof total_sal
care este secventa corecta pentru o instructiune INSERT cu o instructiune SELECT interna, pentru a insera in
tabelul TOTALURI, un rand pentru fiecare facultate din tabelul PROF, care sa contina numarul de profesori
din facultate si suma salariilor lor?
a. INSERT TO TOTALURI
SELECT COD_FAC, COUNT(*) , SUM(SALARIU)
FROM PROF ORDER BY COD_FAC;
b. INSERT INTO TOTALURI
SELECT COD_FAC, COUNT(*) AS NR_PROF, SUM(SALARIU) AS TOTAL_SAL
FROM PROF ;
c. INSERT INTO TOTALURI
SELECT COD_FAC, COUNT(*) AS NR_PROF, SUM(SALARIU) AS TOTAL_SAL
FROM PROF GROUP BY COD_FAC;
____ 48. Pentru tabelul PROF
cod_prof# cod_fac pren salariu
care este secventa corecta pentru a modifica salariile cu 10% , care nu contin valori NULL?
a. UPDATE PROF SET SALARIU = SALARIU*1.1
WHERE SALARIU NOT NULL;
b. UPDATE PROF SET SALARIU = SALARIU*1.1
WHERE SALARIU IS NOT NULL;
c. UPDATE PROF SElLECT SALARIU = SALARIU*1.1
WHERE SALARIU <>0;
____ 49. Pentru tabelul PROF
cod_prof# cod_fac nume pren salariu cod_funct
care este secventa corecta pentru a sterge toate cadrele didactice care sunt profesori consultanti?
a. DELETE FROM PROF WHERE COD_FUNCT=’C’;
b. DELETE PROF WHERE COD_FUNCT<>’C’;
c. DROP FROM PROF WHERE COD_FUNCT=’C’;
d. DROP PROF WHERE COD_FUNCT=’C’;
____ 50. Pentru tabelul:
FAC
cod_fac# denumire adresa
care este secventa corecta pentru o inserare, folosind instructiunea SELECT
a. INSERT INTO FAC

(COD_FAC, DENUMIRE, ADRESA)
SELECT VALUES(MAX(COD_FAC)+1, 'LIMBI', 'ION GHICA');
b. INSERT INTO FAC
SELECT MAX(COD_FAC)+1, 'LIMBI', 'ION GHICA'
FROM FAC;
c. INSERT INTO FAC
(COD_FAC, DENUMIRE, ADRESA)
SELECT MAX(COD_FAC)+1, 'LIMBI', 'ION GHICA'
FROM FAC;
____ 51. Pentru tabelul
PROF
cod_prof# cod_fac nume pren salariu
care este secventa corecta pentru a afisa toti profesorii impreuna cu media _ salariu pentru fiecare
facultate , rotunjita la doua pozitii zecimale
a. SELECT COD_FAC,
ROUND (AVG (SALARIU), 2) AS medie_salariu
FROM PROF
ORDER BY COD_FAC;
b. SELECT COD_FAC,
ROUND (AVG (SALARIU, 2) AS medie_salariu
FROM PROF
GROUP BY COD_FAC;
c. SELECT COD_FAC,
ROUND (AVG (SALARIU), 2) AS medie_salariu
FROM PROF
GROUP BY COD_FAC;
d. SELECT FROM PROF COD_FAC,
ROUND AVG (SALARIU), 2 AS medie_salariu
GROUP BY COD_FAC;
PROF
care este secventa corecta pentru a afisa suma salariilor tuturor profesorilor din universitate.
a. SELECT SUM (Salariu) AS Total_Salariu
FROM PROF;
b. SELECT SUM (Salariu) AS Total_Salariu
FROM PROF
GROUP BY COD_FAC;
c. SELECT SALARIU, SUM (Salariu) AS Total_Salariu
FROM PROF;
d. SELECT COD_FAC, SUM (Salariu) AS Total_Salariu
FROM PROF;
PROF
care este secventa corecta pentru a afisa toti profesorii pentru care COD_FAC =1 si
salariu>=1200, sau toti profesorii pentru care COD_FAC =3 si salariu < 2000.
a. SELECT COD_FAC, COD_PROF, NUME, SALARIU

FROM PROF
WHERE (COD_FAC=1 OR SALARIU >1200)
AND (COD_FAC =3 OR SALARIU<2000);
b. SELECT COD_FAC, COD_PROF, NUME,SALARIU
FROM PROF
WHERE (COD_FAC=1 AND SALARIU >1200)
AND (COD_FAC =3 AND SALARIU<2000);
c. SELECT COD_FAC, COD_PROF, NUME, SALARIU
FROM PROF
WHERE (COD_FAC=1 AND SALARIU >1200)
OR (COD_FAC =3 AND SALARIU<2000);
d. SELECT COD_FAC, COD_PROF, NUME,SALARIU
FROM PROF
WHERE COD_FAC=1 OR SALARIU >1200
OR (COD_FAC =3 OR SALARIU<2000);
PROF
care secventa este corecta pentru a afisa citi profesori nu au o valoare introdusa pe coloana salariu?
a. SELECT COUNT(salariu)
FROM PROF
WHERE SALARIU =0;
b. SELECT COUNT(*)
FROM PROF
WHERE SALARIU =NULL;
c. SELECT COUNT(*)
FROM PROF
WHERE SALARIU IS NOT NULL;
d. SELECT COUNT(*)
FROM PROF
WHERE SALARIU IS NULL;
____ 55. O uniune (join) fara o clauzä WHERE sau o clauza JOIN
a. Nu returneaza nici un rand din setul de rezultate
b. Reprezinta o uniune interna (inner join)
c. Are ca rezultat un produs cartezian
d. Reprezinta o uniune externa(outer join)
____ 56. O uniune externa (outer join) nu
a. Poate fi scrisa in Oracle SQL folosind un simbol (+) in clauza FROM

b. Poate fi scrisa in Oracle SQL folosind un simbol (+) in clauza WHERE
c. Returneaza toate randurile din unul sau din ambele tabele
d. Poate fi catre stanga, catre dreapta sau completa
PROF
FAC
care este secventa corecta pentru o interogare de uniune interna(inner join) care sa afiseze toti profesorii si
denumirile facultatilor la care predau, in ordinea crescatoare a denumirilor
a. SELECT NUME, PREN, DENUMIRE
FROM FAC, PROF
WHERE A.COD_FAC =B.COD_FAC
ORDER BY FAC.DENUMIRE;
b. SELECT NUME, PREN, DENUMIRE
FROM FAC, PROF
WHERE FAC.COD_FAC=PROF.COD_FAC
ORDER BY FAC.DENUMIRE;
c. SELECT NUME, PREN, DENUMIRE
FROM FAC, PROF
WHERE FAC.COD_FAC=PROF.COD_FAC;
____ 58. Să se obtinapentru fiecare carte, codul sau şi numarul de exemplare care nu au fost inca restituite.
a. SELECT codc
FROM IMPRUMUTA
WHERE dataef IS NULL
GROUP BY codc;
b. SELECT COUNT(*)
FROM IMPRUMUTA
GROUP BY codc;
c. SELECT codc, COUNT(*)
FROM IMPRUMUTA
WHERE dataef IS NULL
GROUP BY codc;
d. SELECT COUNT(*)
FROM IMPRUMUTA
WHERE dataef =0
GROUP BY codc;
____ 59. Care este secventa corecta care să afişeze numărul cărŃilor împrumutate cel puŃin de două ori
(pentru fiecare carte împrumutată mai mult decât o dată să se obŃină numărul de câte ori a fost
împrumutată).
a. SELECT COUNT(COUNT(codel))
FROM imprumuta
GROUP BY codcarte
HAVING COUNT(*)>1;
b. SELECT COUNT(codel)
FROM imprumuta
GROUP BY codcarte
HAVING COUNT(*)>1;
c. SELECT COUNT(COUNT(codel))
FROM imprumuta
WHERE COUNT(*)>1;
d. SELECT COUNT(codel)
FROM imprumuta
ORDERBY BY codcarte
HAVING COUNT(*)>1;
____ 60. Care este secventa corecta care afiseaza pentru fiecare domeniu de carte, numărul cărŃilor din
domeniu, media preŃurilor şi numărul total de exemplare
a. SELECT codcarte, COUNT(*), AVG(pret)

FROM CARTE
GROUP BY codcarte;
b. SELECT coded, AVG(pret), SUM(nrex)
FROM CARTE
GROUP BY codcarte;
c. SELECT codcarte, COUNT(*), AVG(pret), SUM(nrex)
FROM CARTE
GROUP BY codcarte;
d. SELECT COUNT(*), AVG(pret), SUM(nrex)
FROM CARTE
ORDER BY codcarte;
PROF
FAC
care este secventa corecta pentru o interogare de uniune externa catre stanga, care sa afiseze toti profesorii si
denumirile facultatilor la care predau
a. SELECT NUME, PREN, DENUMIRE

FROM FAC PROF LEFT OUTER JOIN ON A.COD_FAC = B.COD_FAC;
b. SELECT NUME, PREN, DENUMIRE
FROM FAC LEFT OUTER JOIN PROF ON
A.COD_FAC = B.COD_FAC;
c. SELECT NUME, PREN, DENUMIRE
FROM FAC A LEFT OUTER JOIN PROF B ON A.COD_FAC = B.COD_FAC;
PROF
FUNCTII
cod_funct# nume_funct
care este secventa corecta pentru o subinterogare necorelata, care sa afiseze toate functiile pentru care nu
exista profesorii incadrati
a. SELECT cod_funct, nume_funct
FROM functii
WHERE cod_funct NOT IN
(SELECT DISTINCT cod_funct FROM prof);
b. SELECT cod_funct, nume_funct
FROM functii
WHERE cod_funct NOT IN
SELECT DISTINCT cod_funct FROM prof;
c. SELECT cod_funct, nume_funct
FROM functii
WHERE cod_funct IN
(SELECT cod_funct FROM prof);
____ 63. Care este comanda corecta care pentru fiecare facultate, se insereaza in tabelul TOTALURI(cod_fac,
nr_prof, total_sal_fac) numarul de profesori si suma salariilor pe care facultatea o plateste profesorilor sai?
a. INSERT TO TOTALURI
FROM PROF ORDER BY COD_FAC;
b. INSERT INTO TOTALURI
FROM PROF ;
c. INSERT INTO TOTALURI
FROM PROF
GROUP BY COD_FAC;
d. INSERT INTO TOTALURI
SELECT COD_FAC, SUM(COD_PROF), SUM(SALARIU)
FROM PROF
GROUP BY COD_FAC;
____ 64. Să se obŃină titlurile şi preŃurile cărŃilor mai scumpe decât cartea având titlul “Baze de date”, al cărui
autor este Popescu (self join).
a. SELECT x.titlu, x.pret

FROM carte x, y
WHERE x.pret < y.pret
AND y.titlu = ’Baze de date’
AND y.autor = ’Popescu’;
b. SELECT x.titlu, x.pret
FROM carte x, carte y
WHERE x.pret > y.pret
AND y.titlu = ’Baze de date’
AND y.autor = ’ Popescu’;
c. SELECT x.titlu, x.pret
AND titlu = ’Baze de date’
AND autor = ’ Popescu’;
d. SELECT x.titlu, x.pret
AND y.titlu = ’Baze de date’, y.autor = ’ Popescu’;
____ 65. Pentru tabelele
PROFESORI(codp, nume, pren, salariu)
COPII (codp, nume_c, virsta)
care este secventa corecta pentru a afisa profesorii cu copii
a. SELECT a.nume, a.pren
FROM PROFESORI A
WHERE a.codp IN (SELECT DISTINCT codp
FROM COPII);
b. SELECT a.nume, a.pren
FROM PROFESORI A
WHERE codp IN (SELECT codp
FROM COPII);
c. SELECT a.nume, a.pren
FROM PROFESORI A
WHERE a.codp IN COPII;
d. SELECT a.nume, a.pren
FROM PROFESORI A
WHERE a.codp IN DISTINCT codp
FROM COPII;
PROFESORI(codp, nume, pren, salariu)
COPII (codp, nume_c, virsta)
care este secventa corecta pentru a afisa profesorii fara copii
a. SELECT a.nume, a.pren
FROM PROFESORI A
WHERE codp NOT IN (SELECT codp FROM COPII);
b. SELECT a.nume, a.pren
FROM PROFESORI A
WHERE a.codp NOT IN (SELECT DISTINCT codp FROM COPII);
c. SELECT a.nume, a.pren
FROM PROFESORI A
WHERE a.codp NOT IN SELECT codp FROM copii;
d. SELECT a.nume, a.pren
FROM PROFESORI A
WHERE a.codp IS NOT (SELECT DISTINCT codpFROM COPII);
____ 67. Se considera pentru actionarii unei firme, urmatoarele tabele
ACTIONARI(nume varchar2(20), cod_act number(5))
ACTIUNI (cod_act number(5), seriain number(8), seriasf number(8), valoar number(8))
(unde seriain si seriasf reprezinta seria de inceput, respectiv de sfarsit al intervalului de actiuni pe
care il are un actionar).
Care este secventa corecta care afiseaza pentru un actionar (introdus de la tastatura), intervalele
seriilor actiunilor sale
a. SELECT a.seriain, a.seriasf, b.nume
FROM actiuni a, actionari b
WHERE a.codact=b.codact AND b.nume=‘&x’;
b. SELECT a.seriain, a.seriasf, b.nume
FROM actiuni , actionari
WHERE a.codact=b.codact AND nume=‘&x’;
c. SELECT a.seriain, a.seriasf, b.nume
WHERE a.codact=b.codact ;
d. SELECT a.seriain, a.seriasf, b.nume
WHERE a.codact=b.codact OR b.nume=‘&x’;
____ 68. Se considera pentru actionarii unei firme, tabelul
ACTIUNI (cod_act number(5), seriain number(8), seriasf number(8), valoar number(8))
(unde seriain si seriasf reprezinta seria de inceput, respectiv de sfarsit al intervalului de actiuni pe
care il are un actionar).
Care este secventa corecta care afiseaza suma necesara firmei pentru plata tuturor
devidentelor (numrul de actiuni inmultit cu valoarea unei actiuni)?
a. SELECT SUM((seriain+seriasf)*valoare))
FROM ACTIUNI;
b. SELECT SUM((seriasf-seriasf)*valoare))
FROM ACTIUNI;
c. SELECT SUM((seriain-seriasf)*valoare))
FROM ACTIUNI;
d. SELECT SUM((seriasf-seriain+1)*valoare))
FROM ACTIUNI;
Angajat(cod_angajat, nume, pren, …..)
Are_functia (cod_angajat, cod_functie, salariu ,…..)
Functii(cod_functie, ……)
care este comanda corecta pentru a calcula suma salariilor angajatului ‘ENE ANA’, care cumuleaza mai multe
functii, in diferite compartimente?
a. SELECT COUNT(SALARIU) AS SALARIU_CUMULAT
FROM salariat, are_functia
WHERE s.cod_salariat=a.cod_salariat
AND NUME='ENE' AND PREN='ANA’;
b. SELECT Sum(SALARIU) AS SALARIU_CUMULAT
FROM salariat, are_functia
WHERE NUME='ENE' , PREN='ANA’;
c. SELECT Sum(SALARIU) AS SALARIU_CUMULAT
FROM salariat s, are_functia a
WHERE s.cod_salariat=a.cod_salariat
AND NUME='ENE' AND PREN='ANA’;
PROF
FAC
care este secventa corecta pentru o subinterogare corelata, care sa afiseze toate facultatile pentru care suma
salariile profesorilor este mai mare 10000
a. SELECT DISTINCT DENUMIRE
FROM FAC
WHERE 10000< (SELECT sum(salariu)
FROM PROF WHERE A.COD_FAC=B.COD_FAC);
b. SELECT DISTINCT DENUMIRE
FROM FAC A
WHERE 10000< ( SELECT sum(salariu)
FROM PROF B WHERE A.COD_FAC=B.COD_FAC);
c. SELECT DISTINCT DENUMIRE
FROM FAC A
WHERE 10000< SELECT sum(salariu)
FROM PROF B WHERE A.COD_FAC=B.COD_FAC;
____ 71. Care este comanda corecta pentru a afisa toti salariatii , in ordine crescatoare dupa nume, care sunt manageri ?
a. SELECT DISTINCT sef.nume, angajat.cod_manager
FROM salariati sef, salariati angajat
WHERE sef.cod_salariat= angajat.cod_manager
ORDER BY sef.nume;
b. SELECT DISTINCT sef.nume, angajat.cod_manager
WHERE cod_salariat= cod_manager
ORDER BY sef.nume;
c. SELECT DISTINCT nume, cod_manager
WHERE sef.cod_salariat= angajat.cod_manager;
d. ELECT DISTINCT nume, cod_manager
WHERE cod_salariat= cod_manager
ORDER BY sef.nume;
____ 72. Care este comanda corecta care sa afiseze daca exista angajati care nu lucreaza in departamentul ‘Contractari’
si al caror salariu coincide cu salariul unui angajat din departamentul ‘Contractari’?
a. SELECT nume, salariu, cod_depart
FROM salariati
WHERE salariu IN (SELECT salariu FROM salariati , department d
WHERE s.cod_depart = d.cod_depart AND nume_depart <> ‘Contractari’)
AND cod_depart= (SELECT cod_depart FROM department
WHERE nume_depart = ‘Contractari’);
b. SELECT nume, salariu, cod_depart
FROM salariati
WHERE salariu IS IN (SELECT salariu FROM salariati , department
WHERE s.cod_depart = d.cod_depart , nume_depart = ‘Contractari’)
AND cod_depart<> (SELECT cod_depart FROM department
c. SELECT nume, salariu, cod_depart
FROM salariati
WHERE (salariu) IN (SELECT salariu FROM salariati s, department d
WHERE s.cod_depart = d.cod_depart AND nume_depart = ‘Contractari’)
AND cod_depart<> (SELECT cod_depart FROM department
____ 73. Care este comanda corecta care afiseaza numarul total de carti imprumutate si restituite pentru fiecare cititor
al unei biblioteci?
a. SELECT cod_cititor, COUNT()
FROM imprumuta
WHERE data_restituirii NOT NULL
GROUP BY cod_cititor;
b. SELECT cod_cititor, COUNT(*)
FROM imprumuta
WHERE data_restituirii IS NOT NULL;
c. SELECT cod_cititor, COUNT(*)
FROM imprumuta
d. SELECT cod_cititor, COUNT(*)
FROM imprumuta
WHERE data_restituirii IS NOT NULL
____ 74. Care este comanda corecta care determina micsorarea salariilor cu 10%, cu rotunjire la 2 zecimale , a
angajatilor care nu sunt titulari?
a. UPDATE salariat
SET salariu=ROUND(salariu*0.9, 2);
b. UPDATE salariat
SET salariu=ROUND(salariu*1.1)
WHERE titular =’N’;
c. UPDATE salariat
SET salariu = ROUND(salariu*0.9, 2)
WHERE TITULAR=’N’;
d. UPDATE salariat
SET salariu=ROUND(salariu+salariu*0.1)
WHERE titular =’Y’;
____ 75. Care este comanda corecta care afiseaza numele si salariul angajatilor condusi direct de ‘ENE DAN’?
a. SELECT nume, salariu
FROM salariati
WHERE cod_ang = (SELECT cod_manager FROM salariati
WHERE UPPER(nume) ='ENE' , UPPER(pren) ='DAN' );
b. SELECT nume, salariu
FROM salariati
WHERE cod_manager IN (SELECT cod_ang FROM salariati
WHERE nume ='ENE' , pren ='DAN' );
c. SELECT nume, salariu
FROM salariati
(SELECT cod_ang FROM salariati
WHERE UPPER(nume) ='ENE' AND UPPER(pren) ='DAN' );
d. SELECT nume, salariu
FROM salariati
WHERE cod_manager = (SELECT cod_ang FROM salariati
WHERE UPPER(nume) ='ENE' AND UPPER(pren) ='DAN' );
____ 76. Care este comanda corecta care afiseaza numele cititorilor care au carti nerestituite?
a. SELECT nume_cititor
FROM imprumuta
WHERE data_restituirii = NULL;
b. SELECT nume_cititor
FROM imprumuta
WHERE data_restituirii IS NOT NULL;
c. SELECT nume_cititor
FROM imprumuta
WHERE data_restituirii IS NULL;
d. SELECT nume_cititor
FROM imprumuta
WHERE data_restituirii > SYSDATE;
____ 77. Care este comanda corecta care sterge valoarea coloanei salariu pentru angajatii care sunt angajati cu contract
de colaborare?
a. DELETE salariu
FROM salariati
WHERE contract=’colaborare’;
b. UPDATE salariati
SET salariu IS null
c. DROP salariu
FROM salariati
d. UPDATE salariati
SET salariu=null
____ 78. Care este comanda corecta care afiseaza codul departamentelor, numele departamentelor si suma salariilor
pentru fiecare departament?
a. SELECT cod_departament, nume_departament, SUM(salariu)
FROM salariati s, departamente d
GROUP BY cod_departament, nume_departament;
b. SELECT cod_departament, nume_departament, SUM(salariu)
WHERE s.cod_departament=d.cod_departament
GROUP BY cod_departament;
c. SELECT cod_departament, nume_departament, SUM(salariu)
d. SELECT cod_departament, nume_departament, SUM(salariu)
FROM salariati, departamente
____ 79. Care este comanda corecta care afiseaza numele salariatilor care castiga mai mult decat salariul mediu pe
companie, in ordine crescatoare a salariului?
a. SELECT nume
FROM salariati
WHERE salariu >AVG(salariu);
b. SELECT nume
FROM salariati
WHERE salariu > (SELECT AVG(salariu) FROM salariati)
ORDER BY salariu;
c. SELECT nume
FROM salariati
WHERE salariu > (SELECT AVG(salariu) FROM salariati
ORDER BY salariu);
d. SELECT nume
FROM salariati
WHERE salariu > (SELECT AVG(salariu) FROM salariati)
ORDER BY 1;
____ 80. Care este comanda corecta care afiseaza toate functiile pe care nu lucreaza angajati?
a. SELECT cod_functie
FROM functii
WHERE cod_functie IN
(SELECT cod_functie FROM salariati WHERE cod_functie IS NOT NULL);
b. SELECT cod_functie
FROM functii
WHERE cod_functie NOT IN
(SELECT cod_functie FROM salariati WHERE cod_functie IS NULL);
c. SELECT cod_functie
FROM functii
(SELECT cod_functie FROM salariati);
d. SELECT cod_functie
FROM functii
(SELECT cod_functie FROM salariati WHERE cod_functie IS NOT NULL);
Name: ________________________ Class: ___________________ Date: __________ ID: A
Subiecte inteligenta artificiala licenta informatica 3 ani
Multiple Choice
Identify the letter of the choice that best completes the statement or answers the question.
____ 1. Pentru predicatul PROLOG,

calcul([X],X):-!.
calcul([H|T],S):- calcul(T,R),S=H+P.
rezultatul apelului calcul([1,2,3,4],S) este:
a. S=24, c. S= 1,
b. S= 4, d. S= 10
____ 2. Fie predicatele PROLOG,
calcul([X],X):-!.
calcul([X|T],Y):- calcul(T,Z),compara(X,Z,Y).
compara(X,Z,X) :-X<=Z, !.
compara(X,Z,Z).
Rezultatul apelului calcul([1,2,3,4],S) este
a. S=2, c. S= 3,
b. S= 1, d. S= 4
____ 3. Pentru predicatul PROLOG,
verifica(X,[X|_]):-!.
verifica(X,[_|T]):- verifica(X,T).
Rezultatul apelului verifica(3, [1,2,3,4,5]) este
a. yes, c. 3,
b. no, d. 14
____ 4. Fie predicatul PROLOG,
calcul([],X,X):-!.
calcul([H|T],X,[H|R]):- calcul(T,X,R).
Rezultatul apelului calcul([1,2,3],[2,5],S) este
a. S=[1,2,3,5], c. S= [1,2,3,2,5],
b. S= [], d. yes
____ 5. Fie predicatele PROLOG,
calcul([],[]):-!.
calcul([H|T],S):-calcul(T,R), calcul_1(R,[H],S].
calcul_1([],L,L]:-!.
calcul_1([H|T],L,[H|R]]:- calcul_1(T,L,R].
Rezultatul apelului calcul([1,2,3,4],S) este
a. S=[1,2,3,4], c. S= [2,1,4,3],
b. S= [4,3,2,1], d. S= [1,3,2,4]
calcul([X],[]):-!.
calcul([H|T],[H|R]):- calcul(T,R).
Rezultatul apelului calcul([1,2,1,3,2,4],S) este
a. S=[4], c. S= [1,2,1,3,2],
b. S= [1], d. S= [1,3,2,4]
1
Name: ________________________ ID: A

calcul(_,[],[]):-!.
calcul(X,[X|T],S):- calcul(X,T,S),!.
calcul(X,[Y|T],[Y|R]):- calcul(X,T,R).
Rezultatul apelului calcul(2,[1,2,1,3,2,4],S) este
a. S= [2,1,2,1,3,2,4], c. S= [1,1,3,2,4],
b. S=[1,2,1,3,2,4,2] d. S= [1,1,3,4]
____ 8. Fie considera programul PROLOG,
calcul([],[]):-!.
calcul(L,L):-calcul_2(L),!.
calcul (L,S):-calcul_1(L,T), calcul (T,S).
calcul_1 ([],[]).
calcul_1 ([X],[X]).
calcul_1 ([X,Y|T],[X|S]):-X<=Y,
calcul_1 ([Y|T],S).
calcul_1 ([X,Y|T],[Y|S]):- X>Y,
calcul_1 ([X|T],S).
calcul_2 ([]).
calcul_2 ([_]).
calcul_2 ([X,Y|T]):-X<=Y,
calcul_2 ([Y|T]).
a. S= [4,2,3,1,2,1], c. S= [1,1,2,2,3,4],
b. S=[1,2,3,1,2,4] d. S= [4,3,2,2,1,1]
calcul ([],[]).
calcul ([H|T],S):- calcul (T,A), calcul_1 (H,A,S).
calcul_1 (X,[],[X]).
calcul_1 (X,[H|T],[X,H|T]):-X<=H.
calcul_1 (X,[H|T],[H|S]):-X>H, calcul_1 (X,T,S).

a. S= [1,1,2,2,3,4], c. S=[1,2,3,1,2,4] ,
b. S= [4,2,3,1,2,1], d. S= [4,3,2,2,1,1]
2
Name: ________________________ ID: A

calcul ([],[]).
calcul ([X],[X]).
calcul (L,[Min|T]):-mnm (L,Min),
calcul_1 (L,Min,S),
calcul (S,T),!.
calcul_1 ([],_,[]).
calcul_1 ([X|T],X,T).
calcul_1 ([Y|T],X,[Y|L]):-Y<>X,
calcul_1 (T,X,L).
mnm ([X],X):-!.
mnm ([X|T],Z):- mnm (T,Y),
calcul_2(X,Y,Z).
calcul_2 (X,Y,Y):- X>=Y,!.
calcul_2 (X,_,X).

a. S= [4,2,3,1,2,1], c. S= [4,3,2,2,1,1],
b. S=[1,2,3,1,2,4], d. S= [1,1,2,2,3,4]
calcul ([],[]).
calcul ([H|T],R):- calcul (T,S), calcul_1 (H,S,R).
calcul_1 ([],L,L).
calcul_1 ([H|T],L,[H|S]):- calcul_1 (T,L,S).
Rezultatul apelului calcul([1,1],[2],[1,3,2],[4]],S) este

a. S= [1,1,2,1,3,2,4], c. S= [[1,1,2,1,3,2,4]],
b. S=[[1,1,2,1,3,2,4]|[]] d. S= [[1],[1],[2],[1],[3],[2],[4]]
3
Name: ________________________ ID: A

calcul ([],[]).
calcul ([H|T],S):- calcul_1 (H,T,L1),
calcul_2 (H,T,L2),
calcul (L1,S1),
calcul (L2,S2),
calcul_3 (S1,[H|S2],S).
calcul_1 (_,[],[]).
calcul_1 (X,[H|T],[H|S]):-H<=X,
calcul_1 (X,T,S).
calcul_1 (X,[H|T],S):-H>X,
calcul_1 (X,T,S).
calcul_2 (_,[],[]).
calcul_2 (X,[H|T],[H|S]):-H>X,
calcul_2 (X,T,S).
calcul_2 (X,[H|T],S):-H<=X,
calcul_2 (X,T,S).
calcul_3 ([],X,X).
calcul_3 ([H|T],L,[H|S]):- calcul_3 (T,L,S).

a. S= [4,3,2,1], c. S= [1,1,2,2,3,4],
b. S=[1,2,3,4], d. S= [4,3,2,2,1,1]
____ 13. Formula α = ( ∃Y ∀X β → ∀X ∃Y β ) este,
a. invalidabila , c. falsificabila ,
b. tautologie , d. incorecta din punct de vedere sintactic
____ 14. Formula α = ( ∀X ∃Y β → ∃Y ∀X β ) este,
a. invalidabila , c. falsificabila ,
b. tautologie , d. incorecta din punct de vedere sintactic
____ 15. In limbajul de primul ordin al aritmeticii formula α = ∀X ∀Y ( ∃Z + XZ ≐ Y →< XY ) este
a. invalidabila , c. falsa in interpretarea intentionata,
b. tautologie , d. valida in interpretarea intentionata
____ 16. Formula α = ( ( β → γ ) ↔ ( ( ¬β ) ∨ γ ) ) este,
a. invalidabila ,
b. tautologie ,
c. falsificabila ,
d. falsa in orice L-structura avand domeniul de interpretare multime finita
4
Name: ________________________ ID: A
____ 17. Fie multimea de expresii,

E = { fgXYhZgahX , fghaZhhYgaha}
r ( f ) = 3, r ( g ) = 2, r ( h ) = 1, a ∈ CS , { X , Y , Z } ⊂ V
a. E nu este unificabila,
b. σ = {ha | X , hY | Z , ha | Y } este mgu pentru E,
c. σ = {hY | Z , a | X , Z | Y } este mgu pentru E,
d.afirmatiile (a),(c) sunt false
____ 18. Fie multimea de expresii,
E = { fagYXhX , faZY }
r ( f ) = 3, r ( g ) = 2, r ( h ) = 1, a ∈ CS , { X , Y , Z } ⊂ V
a. E nu este unificabila,
b. σ = { ghXX | Z , hX | Y } este mgu pentru E,
c. σ = { gYX | Z , hX | Y } este mgu pentru E,
d. σ = { ghaa | Z , ha | Y }
____ 19. Se considera formula,
α = ∃X ∀Y ∃Z ∀T ( PXY ∨ ¬QZa ∨ ¬PZT ) ,
r ( P ) = r ( Q ) = 2, a ∈ CS , { X , Y , Z , T } ⊂ V
a. orice forma normala Skolem corespunzatoare formulei α este semantic
echivalenta cu α
b. α = ∀Y ∀T ( PaY ∨ ¬QfYa ∨ ¬PfYT ) este forma normala Skolem pentru α , unde
f ∈ FS , r ( f ) = 1
c. α = ∀Y ∀Z ∀T ( PbY ∨ ¬QZa ∨ ¬PZT ) este forma normala Skolem pentru α ,
unde b ∈ CS
d. α = ∀Y ∀T ( PbY ∨ ¬QfYa ∨ ¬PfYT ) este forma normala Skolem pentru α , unde
f ∈ FS , r ( f ) = 1 , b ∈ CS
____ 20. Se considera afirmatia: “ Pentru orice formula inchisa α exista o multime finita de clauze S
astfel incat α este invalidabila daca si numai daca S este invalidabila”
a. afirmatia este adevarata
b. afirmatia este adevarata numai daca α este forma normala prenex
c. afirmatia este adevarata numai daca α este forma normala Skolem
d. afirmatia este falsa
____ 21. Se considera afirmatia: “ Multimea finita de clauze S este invalidabila daca si numai daca exista
o S-respingere rezolutiva”
a. afirmatia este falsa
b. afirmatia este adevarata numai daca S este multime de clauze de baza
c. afirmatia este adevarata numai daca S este multime de clauze definite
d. afirmatia este adevarata
5
Name: ________________________ ID: A
____ 22. Se considera afirmatia: “ Multimea finita de clauze S este invalidabila daca si numai daca exista
o SLD-respingere rezolutiva”
a. afirmatia este adevarata pentru orice multime de clauze S
b. afirmatia este adevarata numai daca in clauzele din S nu apar simboluri
functoriale
c. afirmatia este adevarata numai daca S este multime de clauze definite
d. afirmatia este adevarata numai daca toate clauzele din S sunt clauze de baza
____ 23. Fie H ∞ universul Herbrand , BH ( S ) baza atomilor Herbrand pentru o multime finita de clauze
S.
a. Exista S astfel incat H ∞ este multime infinita si BH ( S ) multime finita
b. Exista S astfel incat H ∞ este multime finita si BH ( S ) multime infinita
c. Pentru orice S, H ∞ este multime finita daca si numai daca BH ( S ) este multime
finita
d. Pentru orice S, H ∞ este multime finita daca si numai daca BH ( S ) este multime
infinita
____ 24. Fie S multime finita de clauze.
a. Este posibil sa nu existe arbore semantic complet pentru S.
b. Pentru orice S exista cel putin un arbore semantic complet finit pentru S
c. Pentru orice S, orice arbore semantic complet pentru S este arbore semantic inchis
pentru S
d. Daca exista T un arbore semantic complet pentru S astfel incat exista T’ arbore
semantic inchis pentru S, T’ subarbore finit al lui T cu aceeasi radacina si
multimea varfurilor terminale din T’ sectiune a arborelui T, atunci S este
invalidabila
____ 25. Fie S multime finita de clauze
a. Este posibil ca S sa fie validabila dar sa nu existe H-model pentru S.
b. S este invalidabila daca si numai daca nu exista H-model pentru S
c. Daca exista o multime invalidabila de instantieri de baza ale clauzelor din S nu
rezulta ca S este invalidabila
d. Toate afirmatiile precedente sunt false
____ 26. Fie {α1 ,..., α n } {β1 ,..., β m } multimi de formule inchise.
n m
a. {α1 ,..., α n } |= {β1 ,..., βm } daca si numai daca ∪ M (α i ) ⊆ ∩ M ( β j )
i =1 j =1
n m
b. {α1 ,..., α n } |= {β1 ,..., βm } daca si numai daca ∪ M (αi ) ⊆ ∪ M ( β j )
i =1 j =1
n m
c. {α1 ,..., α n } |= {β1 ,..., βm } daca si numai daca ∩ M (αi ) ⊆ ∩ M ( β j )
i =1 j =1
n m
d. {α1 ,..., α n } |= {β1 ,..., βm } daca si numai daca ∩ M (αi ) ⊆ ∪ M ( β j )
i =1 j =1
6
Name: ________________________ ID: A
____ 27. Fie expresiile E1 = fgXgXYhbY , E2 = fgXZaha , E3 = fgXhabZ unde

f , g , h ∈ FS ,r ( f ) = 3,r ( g ) = 2,r ( h ) = 1
X , Y , Z ∈ V , a, b ∈ CS
si fie D dezacordul multimii E = {E1 , E2 , E3}
a. D = { gXY , Z , ha} c. D=∅
b. D = {Z , g , h} d. afirmatiile a. ,(b),(c) sunt false
____ 28. In limbajul de primul ordin al aritmeticii fie formulele,
α = ∀X ( ≐ ∗SXSX + + ∗ XX + XXS 0 )
β = ∀X ( ≐ + XX ∗ SS 0 X )
a. ambele formule α , β sunt valide in interpretarea intentionata
b. cel putin una din formulele α , β este tautologie
c. formula α este tautologie si β este falsificabila
d. formula β este tautologie si α este falsificabila
____ 29. Fie {α1 ,..., α n } {β1 ,..., β m } multimi de formule inchise.
a. {α1 ,..., α n } |= {β1 ,..., βm } daca si numai daca exista i,1 ≤ i ≤ n si exista
j ,1 ≤ j ≤ m astfel incat M (α i ) ⊆ M ( β j )
b. {α1 ,..., α n } |= {β1 ,..., βm } daca pentru orice i,1 ≤ i ≤ n exista j,1 ≤ j ≤ m astfel
incat M (α i ) ⊆ M ( β j )
 n   m 
c. {α1 ,..., α n } {β1 ,..., βm }
|= numai daca ∩ ( i ) ∩∩ M (β j ) = ∅
M α
 i =1   j =1 
 n   m 
d. {α1 ,..., α n } {β1 ,..., βm } numai daca  ∩ ( i )  ∩  ∩ M ( β j )  ≠ ∅
| = M α
 i =1   j =1 
____ 30. In limbajul de primul ordin al aritmeticii se considera substitutiile,
λ = {+ SYSZ | X , X | Y } , θ = {Y | X , X | Z }
a. λ θ nu este definita c. λ θ = {+ SYSX | X , X | Z }
b. λ θ = θ λ d. pentru orice t ∈ TERM , tθ = t λ
7
Name: ________________________ ID: A
____ 31. Fie reprezentarea clauzala S = {k1 ,..., k7 } unde

k1 = ¬PX ∨ QX ∨ RXfX
k 2 = ¬PX ∨ QX ∨ SfX
k3 = Ta
k4 = Pa
k5 = ¬RaY ∨ TY
k6 = ¬TX ∨ ¬QX
k7 = ¬TX ∨ ¬SX
unde P, Q, R, S , T ∈ PS , r ( P ) = r ( S ) = r (T ) = 1, r ( R ) = 2 , f ∈ FS , r ( f ) = 1 , a ∈ CS , X , Y ∈ V
a. S este validabila c. Exista cel putin o clauza tautologie in
S
b. S este invalidabila d. Exista cel putin o clauza invalidabila
in S.
(
____ 32. Fie α , β ∈ FORM si γ = α → ( β → (α ∧ β ) ) )
a. γ este invalidabila
b. γ este tautologie
c. γ este falsificabila
d. γ este validabila daca si numai daca α este validabila
____ 33. Fie α = ∀X ( ≐ + XX ∗ SS 0 X ) in limbajul de primul ordin al aritmeticii.
a. α este tautologie
b. α este adevarata in interpretarea intentionata
c. α este adevarata in orice L-structura cu domeniul de interpretare multime finita
d. α este valida in orice L-structura cu domeniul de interpretare constand dintr-un
singur element
(
____ 34. Fie α , β ∈ FORM si γ = α → ( β → (α ∧ β ) ) )
a. γ este validabila daca si numai daca {α } |= β
b. γ este validabila numai daca {α } |= β
c. γ este validabila numai daca { β } |= α
d. toate afirmatiile (a),(b),(c) sunt false
____ 35. Fie {α1 ,..., α n } {β1 ,..., β m } multimi de formule inchise
n m
a. {α1 ,..., α n } |= {β1 ,..., βm } daca si numai daca |= ∧α i ↔ ∨β j
i =1 j =1
n m
b. {α1 ,..., α n } |= {β1 ,..., βm } daca si numai daca |= ∧α ∧ ∧βi j
i =1 j =1
n m
c. {α1 ,..., α n } |= {β1 ,..., βm } daca si numai daca ∧α i ∧ ∧ ( ¬β j ) este logic falsa
i =1 j =1
 n   m 
d. {α1 ,..., α n } |= {β1 ,..., βm } daca si numai daca  ∧α i  ∧  ¬  ∨β j   este validabila
 i =1    j =1 
8
Name: ________________________ ID: A
____ 36. Fie programul logic P,

ogar(a).
mai_repede(a,X):-iepure(X).
mai_repede(X,Y):-cal(X),caine(Y).
mai_repede(X,Z):-mai_repede(X,Y),mai_repede(Y,Z).
cal(h).
iepure(r).
caine(X):-ogar(X).
si scopul G=+mai_repede(h,r)
a. nu exista respingere rezolutiva pentru G pe baza programului P.
b. nu exista SLD-respingere pentru G pe baza programului P.
c. substitutia vida este raspuns calculat pentru G pe baza programului P.
d. toate afirmatiile (a),(b),(c) sunt false
____ 37. Fie programul PROLOG
domains
lista=integer*
predicates
p(lista, integer)
d(integer,integer,integer)
clauses
p([X],X):-!.
p([X|T],Z):- p (T,Y),
d (X,Y,Z).
d (X,Y,Y):- X>=Y,!.
d (X,_,X).
Rezultatul apelului p([3,1,5,2,7,4],N) este
a. yes c. N=1
b. N=7 d. no
domains
lista=integer*
predicates
e (lista,integer,lista)
clauses
e ([],_,[]).
e ([X|T],X,T).
e ([Y|T],X,[Y|L]):-Y<>X,
e (T,X,L).
Rezultatul apelului e([3,1,5,1,2,7,4],1,S) este
a. S=[3,5,1,2,7,4] c. S=[4,7,2,1,5,1,3]
b. S=[3,5,2,7,4] d. S=[1,1,2,3,4,5,7]
9
Name: ________________________ ID: A

domains
lista=integer*
predicates
s (lista,lista)
m (lista, integer)
e (lista,integer,lista)
d (integer,integer,integer)
clauses
s ([],[]):-!.
s ([X],[X]).
s (L,[M|T]):-m (L,M),
e (L,M,S),
s (S,T),!.
e ([],_,[]).
e ([X|T],X,T).
e ([Y|T],X,[Y|L]):-Y<>X,
e (T,X,L).
m ([X],X):-!.
m ([X|T],Z):- m (T,Y),
d (X,Y,Z).
d (X,Y,Y):- X>=Y,!.
d (X,_,X).
Rezultatul apelului s([3,1,5,1,2,7,4],S) este
a. S=[3,5,1,2,7,4] c. S=[4,7,2,1,5,1,3]
b. S=[3,5,2,7,4] d. S=[1,1,2,3,4,5,7]
10
Name: ________________________ ID: A
domains
lista=integer*
predicates
s (lista,lista)
c (lista,lista,lista)
m1(integer,lista,lista)
m2(integer,lista,lista)
clauses
s([],[]).
s ([H|T],S):-m1(H,T,L1),
m2(H,T,L2),
s (L1,S1),
s (L2,S2),
c (S1,[H|S2],S).
m1(_,[],[]).
m1(X,[H|T],[H|S]):-H<=X,
m1(X,T,S).
m1(X,[H|T],S):-H>X,
m1(X,T,S).
m2(_,[],[]).
m2(X,[H|T],[H|S]):-H>X,
m2(X,T,S).
m2(X,[H|T],S):-H<=X,
m2(X,T,S).
c ([],X,X).
c([H|T],L,[H|S]):-c (T,L,S).
Rezultatul apelului s([3,1,5,1,2,7,4],S) este

a. S=[] c. S=[1,1,2,3,4,5,7]
b. S=[3,3,1,1,5,5,1,1,2,2,7,7,4,4] d. no
11
Name: ________________________ ID: A
domains
tree=nil;t(tree,integer,tree)
predicates
e (integer,tree)
clauses
e (X,t(_,X,_)):-!.
e (X,t(S,R,_)):-X<R,
e (X,S).
e (X,t(_,R,D)):-X>R,
e (X,D).
Rezultatul apelului
e(1, t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil)))) este
a. yes, c. 1,
b. no, d. nici unul dintre raspunsurile (a)-(c)
domains
lista=integer*
predicates
g (lista,tree)
i (integer, tree,tree)
clauses
g ([H|T], R):- g (T,Rt),
i (H,Rt,R).
i (X,nil,t(nil,X,nil)).
i (X,t(S,R,D),t(S1,R,D)):-X<=R,
i (X,S,S1).
i (X,t(S,R,D),t(S,R,D1)):-X>R,
i (X,D,D1).
Rezultatul apelului
g([12,17,5,8,15,10],T) este
a. no
b. yes
c. T= t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil)))
d. T= t(t(5,8,nil),10,t(12,15,17))
12
Name: ________________________ ID: A
domains
lista=integer*
predicates
sb (lista,lista)
tv(tree,lista)
g (lista,tree)
i (integer, tree,tree)
l (lista,lista,lista)
clauses
sb(L,S):-g (L,T),
tv (T,S).
g ([],nil).
g ([H|T], R):- g (T,Rt),
i (H,Rt,R).
i (X,nil,t(nil,X,nil)).
i (X,t(S,R,D),t(S1,R,D)):-X<=R,
i (X,S,S1).
i (X,t(S,R,D),t(S,R,D1)):-X>R,
i (X,D,D1).
tv (nil,[]).
tv (t(S,R,D),L):- tv (S,Ls), tv (D,Ld),
l (Ls,[R|Ld],L).
l ([],L,L).
l ([H|T],L,[H|S]):-l (T,L,S).
Rezultatul apelului
sb([3,1,5,2,6,7,4],T) este
a. T=[], c. T=[7,6,5,4,3,2,1],
b. no, d. T=[1,2,3,4,5,6,7]
13
Name: ________________________ ID: A
domains
predicates
d (integer,tree,lista)
clauses
d (X,t(_,X,_),[X]).
d (X,t(S,R,_),[R|L]):-X<R,
d (X,S,L).
d (X,t(_,R,D),[R|L]):-X>R,
d (X,D,L).
Rezultatul apelului
d(12, t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil))) ,L)
este
a. L=[], c. L=[12,15,10]
b. L=[10,15,12] d. L=[5,12,17]
domains
predicates
sb(integer,tree,tree)
clauses
sb (X,t(S,X,D),t(S,X,D)).
sb (X,t(S,R,_),T):- X<R,
sb (X,S,T).
sb (X,t(_,R,D),T):- X>R,
sb (X,D,T).
Rezultatul apelului
sb(8, t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil))) ,T)
este
a. T=t(t(nil,5,nil),8,nil), c. yes
b. T=nil d. T=t(5,8,nil)
14
Name: ________________________ ID: A

domains
lista=integer*
predicates
f (tree,lista)
clauses
f (nil,[]).
f (t(nil,R,nil),[R]):-!.
f (t(S,_,D),L):-f (S,Ls),
f (D,Ld),
l (Ls,Ld,L).
l ([],L,L).
l ([H|T],L,[H|S]):-l (T,L,S).
Rezultatul apelului
f(t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil))),L)
este
a. L=[], c. L=[5,12,17]
b. L=[17,12,5] d. L=[5,8,12,17]
15
Name: ________________________ ID: A

domains
lista=integer*
llista=lista*
predicates
f (tree,lista)
td (tree,llista)
r (tree,integer)
d (integer,tree,lista,llista)
gd(integer,integer,tree,lista)
r (lista,lista)
ec(lista,lista)
clauses
td (nil,[]).
td (T,L):-
r (T,R),
f (T,F),
d (R,T,F,L).
r (t(_,R,_),R).
f (nil,[]).
f (t(nil,R,nil),[R]):-!.
f (t(S,_,D),L):-f (S,Ls),
f (D,Ld),
l (Ls,Ld,L).
l ([],L,L).
l ([H|T],L,[H|S]):-l (T,L,S).
d (_,_,[],[]).
d (R,T,[H|S],[RH|RS]):- gd (R,H,T,RH),
d (R,T,S,RS).
gd (X,Y,S,L):-d (X,S,Lx),
d (Y,S,Ly),
r (Lx,Lxx),
ec(Ly,Lyy),
l (Lxx,Lyy,L).
ec([_|T],T).
r ([],[]).
r ([H|T],L):-r (T,Tr),l (Tr,[H],L).
Rezultatul apelului
td(t(t(t(nil,5,nil),8,nil),10,t(t(nil,12,nil),15,t(nil,17,nil))),L)
este
a. L= [[10,8,5],[10,15,12],[10,15,17]] c. no
b. L=[[10,15,17], [10,15,12], [10,8,5]] d. L= [10,8,5,10,15,12,10,15,17]
16
Name: ________________________ ID: A

domains
lista=integer*
llista=lista*
predicates
def (llista,lista)
a (lista,lista,lista)
clauses
def ([],[]).
def ([H|T],R):-def (T,S), a (H,S,R).
a ([],L,L).
a ([H|T],L,[H|S]):-a (T,L,S).
Rezultatul apelului
def([[10,8,5],[10,15,12],[10,15,17]],L)
este
a. L=[[10,15,17, 10,15,12]], [10,8,5]] c. L= [[10,8,5,10,15,12,10,15,17]]
b. L= [10,8,5,10,15,12,10,15,17] d. L=[[10,15,17, 10,15,12, 10,8,5]]
domains
lista=integer*
predicates
ok(lista)
b (lista,lista)
t (lista,lista)
clauses
b ([],[]):-!.
b (L,L):- ok(L),!.
b (L,S):-t(L,T), b (T,S).
t ([],[]).
t ([X],[X]).
t ([X,Y|T],[X|S]):-X<=Y,
t ([Y|T],S).
t ([X,Y|T],[Y|S]):- X>Y,
t ([X|T],S).
ok([]).
ok([_]).
ok([X,Y|T]):-X<=Y,
ok([Y|T]).
Rezultatul apelului b([2,1,4,5,3],L) este
a. L=[3,5,4,1,2] c. L=[1,2,3,4,5]
b. L=[2,2,1,1,4,4,5,5,3] d. L=[5,4,3,2,1]
17
Name: ________________________ ID: A

domains
lista=integer*
llista=lista*
predicates
p (llista,llista,llista)
pmv (llista, lista,lista)
ps(lista,lista,integer)
clauses
p (M,[V|T],[R|S]):- pmv (M,V,R),
p (M,T,S).
p (M,[V],[R]):- pmv (M,V,R).
pmv ([X],Y,[R]):- ps (X,Y,R).
pmv ([H|T],V,[R|S]):-
ps (H,V,R),
pmv (T,V,S).
ps ([X],[Y],R):-R=X*Y.
ps ([X|T1],[Y|T2],R):-
ps (T1,T2,S), R=X*Y+S.
Rezultatul apelului p([[1,2,3],[4,5,6]],[[-1,-3,-2],[2,1,4]],X) este

a. X=[[1,2,3,4,5,6],[-1,-3,-2,2,1,4]] c. X=[1,2,3,4,5,6,-1,-3,-2,2,1,4]
b. X=[[1,4,-1,2],[2,5,-3,1],[3,6,-2,4]] d. X=[[-13,-31],[16,37]]
18
Name: ________________________ ID: A

domains
lista=integer*
llista=lista*
predicates
t (llista, llista)
pmv (llista, lista,lista)
ps(lista,lista,integer)
p (llista, llista, llista)
pt (integer, llista, llista)
a (llista,lista,llista)
clauses
pt (N,A,B):- N>1, M=N-1,
pt (M,A,C),
t (C,D),
p (A,D,E),
t (E,B).
t ([[]|_],[]):-!.
t (L,[H|R]):-a (L,H,Rest),
t (Rest,R).
p (M,[V|T],[R|S]):- pmv (M,V,R),
p (M,T,S).
p (M,[V],[R]):- pmv (M,V,R).
pmv ([X],Y,[R]):- ps (X,Y,R).
pmv ([H|T],V,[R|S]):-
ps (H,V,R),
pmv (T,V,S).
ps ([X],[Y],R):-R=X*Y.
ps ([X|T1],[Y|T2],R):-
ps (T1,T2,S), R=X*Y+S.
a ([[H|T]|Rest],[H|R],[T|S]):-
a (Rest,R,S).
a ([],[],[]):-!.
Rezultatul apelului pt(2,[[1,2],[3,4]],X) este

a. X=[[[1,2],[1,2],[3,4],[3,4]] c. X=[[7,10],[15,22]]
b. X=[[1,1,2,2,3,3,4,4]] d. X=[[1,3],[2,4]]
19
Name: ________________________ ID: A

domains
lsymbol=symbol*
llsymbol=lsymbol*
fr=f(symbol,integer)
lfr=fr*
predicates
fv(lsymbol,lfr)
n(symbol,lsymbol,integer)
e (symbol,lsymbol,lsymbol)
clauses
fv ([],[]):-!.
fv ([H|T],[f(H,F)|R]):-
n (H,T,N),
F=N+1,
e (H,T,S),
fv (S,R).
n (_,[],0):-!.
n (S,[S|T],N):- !,
n (S,T,M),
N=M+1.
n (S,[_|T],N):-
n (S,T,N).
e (_,[],[]):-!.
e (X,[X|T],S):- e (X,T,S),!.
e (X,[Y|T],[Y|S]):- e (X,T,S).
n (_,[],0):-!.
n (S,[S|T],N):- !,
n (S,T,M),
N=M+1.
n (S,[_|T],N):-
n (S,T,N).
e (_,[],[]):-!.
e (X,[X|T],S):- e (X,T,S),!.
e (X,[Y|T],[Y|S]):- e (X,T,S).
Rezultatul apelului fv([a,b,a,c,a,b,c,c,d,a],X) este

a. X=[f(a,4),f(b,2),f(c,3),f(d,1)] c. X=[f(4,a),f(2,b),f(3,c),f(1,d)]
b. X=[(“a”,4),(“b”,2),(“c”,3),(“d”,1)] d. X=[f(“a”,4),f(“b”,2),f(“c”,3),f(“d”,1)]
20
Name: ________________________ ID: A

domains
lsymbol=symbol*
llsymbol=lsymbol*
predicates
llm (llsymbol,llsymbol)
lm(llsymbol,integer)
al(integer,llsymbol,llsymbol)
l (lsymbol,integer)
m (integer,integer,integer)
clauses
llm (R,S):-
lm (R,N),
al (N,R,S).
lm ([],0):-!.
lm ([H|T],N):- l (H,M),
lm (T,P),
m (M,P,N).
al (_,[],[]):-!.
al (N,[H|T],[H|S]):-
l (H,N),!,
al (N,T,S).
al (N,[_|T],S):- al (N,T,S).
l ([],0):-!.
l ([_|T],N):- l (T,M),N=M+1.
m (A,B,A):-A>=B,!.
m (_,B,B).
Rezultatul apelului llm([[a,b,a,c],[a,b],[],[c,c,d,a],[a,b,c]],X) este

a. X=[[“a”,”b”,”a”,”c”],[“c”,”c”,”d”,”a” c. X=[[]]
]]
b. X=[[a,b,a,c],[c,c,d,a]] d. X=[f(“a”,4),f(“b”,2),f(“c”,3),f(“d”,1)]
21
Name: ________________________ ID: A

domains
lv=symbol*
mch=m(symbol,symbol)
lm=mch*
graf=g(lv,lm)
predicates
p (symbol,symbol,graf, lv)
p1(symbol, lv,graf,lv)
ad (symbol,symbol,graf)
apv(symbol, lv)
apm(mch,lm)
v (symbol,graf)
arc(symbol,symbol,graf)
clauses
p (A,Z,G,P):- p1 (A,[Z],G,P).
p1 (A,[A|P],_,[A|P]).
path1(A,[Y|P1],G,P):-ad (X,Y,G),
not (apv(X,P1)),
p1 (A,[X,Y|P1],G,P).
ad (X,Y,G):- v (X,G), v (Y,G),

arc (X,Y,G).
v (X,g(L,_)):-apv(X,L).
arc (X,Y,g(_,L)):-apm(m(X,Y),L);apm(m(Y,X),L).
apv(X,[X|_]).
apv(X,[_|T]):-apv(X,T).
apm(X,[X|_]).
apm(X,[_|L]):-apm(X,L).
Numarul solutiilor calculate de apelul

p( a,e, g([a,b,c,d,e,f],[m(a,b),m(a,c),m(b,c),m(b,d),m(c,f),m(c,d),m(d,e),m(f,e)],L) pentru
digraful g([a,b,c,d,e,f],[m(a,b),m(a,c),m(b,c),m(b,d),m(c,f),m(c,d),m(d,e),m(f,e)],L), este
a. L=5 c. L=0
b. L>=7 d. L=<=3
22
Name: ________________________ ID: A

domains
domains
lv=symbol*
mch=m(symbol,symbol)
lm=mch*
graf=g(lv,lm)
predicates
p (symbol,symbol,graf, lv)
p1(symbol, lv,graf,lv)
ad (symbol,symbol,graf)
apv(symbol, lv)
apm(mch,lm)
v (symbol,graf)
arc(symbol,symbol,graf)
cc (symbol,graf,listav)
calculeaza(symbol,listav,graf,listav)
clauses
cc(X,g(V,M),L):-apv(X,V),
calculeaza(X,V,g(V,M),L).
calculeaza(X,[],_,[X]).
calculeaza(X,[Y|T],g(V,M),[Y|R] ):-
p (X,Y,g(V,M),_),
calculeaza(X,T,g(V,M),R),
not( apv(Y,R)),!.
calculeaza(X,[_|T],g(V,M),R):-
calculeaza(X,T,g(V,M),R).
p (A,Z,G,P):- p1 (A,[Z],G,P).
p1 (A,[A|P],_,[A|P]).
p1(A,[Y|P1],G,P):-ad (X,Y,G),
not (apv(X,P1)),
p1 (A,[X,Y|P1],G,P).
ad (X,Y,G):- v (X,G), v (Y,G),

arc (X,Y,G).
v (X,g(L,_)):-apv(X,L).
arc (X,Y,g(_,L)):-apm(m(X,Y),L);apm(m(Y,X),L).
apv(X,[X|_]).
apv(X,[_|T]):-apv(X,T).
apm(X,[X|_]).
apm(X,[_|L]):-apm(X,L).
Rezultatul apelului cc(a,g([a,b,c,d,e,f],[m(a,b),m(a,c), m(d,e),m(f,e)],L) pentru graful

g([a,b,c,d,e,f],[m(a,b),m(a,c),m(b,c),m(b,d),m(c,f),m(c,d),m(d,e),m(f,e)],L), este
a. L=[“a”] c. L=[]
b. L=[“a”,”b”,”c”,”d”,”e”,”f”] d. L=[“a”,”b”,”c”]
23
Name: ________________________ ID: A
____ 56. Fie multimea de clauze S= {¬PXfY ∨ QfX , PXgXY ∨ ¬QX ∨ PXY , QfX ∨ ¬QgXfX } unde
P, Q ∈ PS , r (P ) = 2, r (Q ) = 1 , f , g ∈ FS , r ( f ) = 1, r (g ) = 2 , X , Y variabile. Notam
H ∞ universul Herbrand asociat multimii de clauze S si cu N multimea numerelor naturale,
H 0 = {a}. Se considera L-structura M = (N , I ) unde pentru orice n,m numere naturale, a I = 1 ,
( )
f I (n ) = 2n + 1 , g I (n, m ) = n 2 + m 2 . Notam M * = H ∞ , I * H-interpretarea asociata L-structurii M.
Fie valuatia s : V → H ∞ astfel incat s ( X ) = gafa , s (Y ) = fgaa .
Pentru t = gfXfgXY,
a. ( )
ϕ t I (s ) =12345
*
c. ( )
ϕ t I (s ) =63442
*
ϕ (t (s ))=33441
*
I
b. d. toate afirmatiile precedente sunt false.
( )
f I (n ) = 2n + 1 , g I (n, m ) = n 2 + m 2 . Notam M * = H ∞ , I * H-interpretarea asociata L-structurii M.
Fie valuatia s : V → H ∞ astfel incat s( X ) = gaa , s(Y ) = fa .
Pentru t = gfXfgXY,
a. ( )
ϕ t I (s ) =754
*
c. ( )
ϕ t I (s ) =889
*
ϕ (t (s ))=342
*
I
f I (n ) = 2n + 1 , g I (n, m ) = n 2 + m 2 .
Notam M * = (H ∞ , I * ) H-interpretarea asociata L-structurii M. Fie valuatia s : V → H ∞ astfel
incat s( X ) = gfafa , s(Y ) = ffgaa .
Pentru t = gfXfgXY,
a. ( )
ϕ t I (s ) =2344
*
c. ( )
ϕ t I (s ) =4442
*
ϕ (t (s ))=1354
*
I
f I (n ) = 2n + 1 , g I (n, m ) = n + 3m , P I (n, m ) = if n + m < 100 then T else F ,
Q I (n) = if 2 n then T else F . Notam M * = (H ∞ , I * ) H-interpretarea asociata L-structurii M. Fie
valuatia s : V → H ∞ astfel incat s( X ) = fffa , s (Y ) = fgafa .
Pentru t = gfXfgXY,
a. t I (ϕ s ) =277 c. t I (ϕ s ) =185
b. t I (ϕ s ) =186 d. t I (ϕ s ) =321
24
Name: ________________________ ID: A
f I (n ) = 2n + 1 , g I (n, m ) = n + 3m , P I (n, m ) = if n < m then T else F ,
Q I (n) = if 2 n then T else F . Notam M * = (H ∞ , I * ) H-interpretarea asociata L-structurii M.
P I ( ffa, gfafa) ∨ Q I ( fffa) = T P I ( ffa, gfafa) → ¬Q I ( fffa) = F
* * * *
a. c.
P I ( ffa, gfafa) → Q I ( fffa) = T P I ( ffa, gfafa) ↔ Q I ( fffa) = T
* * * *
b. d.
f I (n ) = 2n + 1 , g I (n, m ) = n + 3m , P I (n, m ) = if n < m then T else F ,
Q I (n ) = if 2 n then T else F .
Notam M * = (H ∞ , I * ) H-interpretarea asociata L-structurii M.
¬P I ( fgafa, gfafa) → ¬Q I ( gfafa) = T
* *
a.
¬P I ( fgafa, gfafa) ↔ ¬Q I ( gfafa) = T
* *
b.
¬P I ( fgafa, gfafa) ∧ Q I ( gfafa) = F
* *
c.
d.
*
(
¬P I ( fgafa, gfafa) ∧ ¬Q I (gfafa) → Q I ( gfafa) = T
* *
)
____ 62. Fie multimea de clauze S= {¬PXfY ∨ QfX , PXgXY ∨ ¬QX ∨ PXY , QfX ∨ ¬QgXfX }
unde P, Q ∈ PS , r (P ) = 2, r (Q ) = 1 , f , g ∈ FS , r ( f ) = 1, r (g ) = 2 , X , Y variabile. Notam
f I (n ) = 2n , g I (n, m ) = n + m , P I (n, m ) = if n < m then T else F ,
( )
Q I (n ) = if n < 10 then T else F . Notam M * = H ∞ , I * H-interpretarea asociata L-structurii M.
a. ¬P I*
( fgafa, gfafa) → ¬Q (gfafa) = T
I*
I*
( fgafa, gfafa) ↔ ¬Q I (gfafa) = T
*
b. ¬P
( fgafa, gfafa) ∧ Q I (gfafa) = F
* *
c. ¬P I
( fgafa, gfafa) ∧ (¬Q I (gfafa) → Q I (gfafa)) = T
* * *
d. ¬P I
25
Name: ________________________ ID: A
____ 63. Fie multimea de clauze S= {k1 , k 2 , k3 } unde k1 = ¬PXfY ∨ QfX , k 2 = PXgXY ∨ ¬QX ∨ RXY ,
k3 = QfX ∨ PXgXfX , P, Q, R ∈ PS , r (P ) = 2, r (Q ) = 1, r (R ) = 2 , f , g ∈ FS ,
r ( f ) = 1, r (g ) = 2 , X , Y variabile. Se considera L-structura M = (N , I ) unde N este multimea
numerelor naturale; f I (n ) = 2n , g I (n, m ) = n + m , P I (n, m ) = if n < m then T else F ,
Q I (n ) = if n < 10 then T else F , R I (n, m ) = if n 2 = m then T else F pentru orice n,m numere
naturale.
a. S este invalidabila.
b. M este model pentru {k1 , k 2 } dar nu este model pentru S.
c. Multimea de clauze {k1 , k3 } este invalidabila.
d. Toate afirmatiile precedente sunt false.
____ 64. Fie multimea de clauze S= {k1 , k 2 , k3 } unde k1 = ¬PXfY ∨ QfX , k 2 = PXgXY ∨ ¬QX ∨ RXY ,
k3 = QfX ∨ PXgXfX , P, Q, R ∈ PS , r (P ) = 2, r (Q ) = 1, r (R ) = 2 , f , g ∈ FS ,
r ( f ) = 1, r (g ) = 2 , X , Y variabile. Se considera L-structura M = (N , I ) unde N este multimea
numerelor naturale; f I (n ) = 2n , g I (n, m ) = n + m , P I (n, m ) = if n < m then T else F ,
Q I (n ) = if n < 10 then T else F , R I (n, m ) = if n 2 = m then T else F pentru orice n,m numere
naturale.
a. S este validabila dar nu admite H-modele.
b. M este model pentru S.
c. M este un model Herbrand pentru S.
a. Daca S este validabila atunci pentru orice L-structura M = (D, I ) exista cel putin
o valuatie s ∈ [V → D ] astfel incat k I (s ) = T pentru orice k ∈ S .
b. Daca S este invalidabila atunci pentru orice L-structura M = (D, I ) exista cel
putin o valuatie s ∈ [V → D ] astfel incat k I (s ) = F pentru orice k ∈ S .
c. S este validabila daca exista o L-structura M = (D, I ) astfel incat exista o valuatie
s ∈ [V → D ] , si k I (s ) = T pentru orice k ∈ S .
d. S este validabila daca pentru orice L-structura M = (D, I ) , pentru fiecare k ∈ S
exista cel putin o valuatie s ∈ [V → D ] astfel incat k I (s ) = T .
a. Daca S este validabila atunci pentru orice L-structura M = (D, I ) exista cel putin
o valuatie s ∈ [V → D ] astfel incat k I (s ) = T pentru cel putin o clauza k ∈ S .
b. Daca S este invalidabila atunci pentru orice L-structura M = (D, I ) exista cel
putin o valuatie s ∈ [V → D ] astfel incat k I (s ) = F pentru orice k ∈ S .
c. S este validabila daca pentru orice L-structura M = (D, I ) exista o valuatie
d. S este validabila daca exista o L-structura M = (D, I ) astfel incat exista o valuatie
26
Name: ________________________ ID: A

a. Daca S este validabila atunci orice H-interpretare este model pentru S.
b. Este posibil ca S sa fie validabila dar sa nu existe H-interpretare model pentru S.
c. S este validabila numai daca exista H-interpretare model pentru S.
d. S este validabila daca si numai daca fiecare clauza din S este validabila.
____ 68. Fie multimea de clauze S = {PX , QfX } unde P, Q ∈ PS , r (P ) = r (Q ) = 1 , f ∈ FS ,
r ( f ) = 1 , X variabila.
a. Universul Herbrand H ∞ este o multime finita.
b. Multimea atomilor Herbrand este o multime numarabil infinita.
c. Pentru orice numar natural n ≥ 1 , f ... fX ∈ H ∞

n ori
d.Toate afirmatiile precedente sunt adevarate.

____ 69. Fie P simbol predicational de aritate 2, X,Y variabile. Notam cu "≡" relatia de echivalenta
semantica.
a. ∀X∃YPXY ≡ ∃Y∀XPXY
b. ∀X∃Y (PXY → QY ) ≡ ∀X∃Y (PXY ↔ QY )
c. ∀X∃Y (PXY → QY ) ≡ ∀X∃Y (¬PXY ∨ QY )
semantica.
a. ∃Y∀X¬(PXY → QY ) ≡ ∃Y∀X (¬PXY ∨ ¬QY )
b. ∃Y∀X (PXY → QY ) ≡ ∃Y∀X (PXY ↔ QY )
c. ∃Y∀X (PXY → QY ) ≡ ∃Y∀X (¬PXY ∨ QY )
semantica.
a. ∃Y∀X ((PXY ↔ QY ) → (PXY → QY )) ≡ ∃Y∀X ((PXY → QY ) → (PXY ↔ QY ))
b. ∀Y∀X ((PXY ↔ QY ) → (PXY → QY )) ≡ ∀Y∀X ((PXY → QY ) → (PXY ↔ QY ))
c. ∃Y∃X ((PXY ↔ QY ) → (PXY → QY )) ≡ ∃Y∃X ((PXY → QY ) → (PXY ↔ QY ))
____ 72. Se considera multimea de expresii E = { PfXYghXZ , PZgXY } unde P ∈ PS , r ( P ) = 2 ,
f , g , h ∈ FS , r ( f ) = r ( g ) = 2, r ( h ) = 1 .
a. E este unificabila
b. Exista cel putin doua substitutii mgu pentru E.
c. E admite o singura substitutie mgu.
____ 73. Fie λ , µ , θ substitutii arbitrare.
a. Exista τ substitutie astfel incat λ τ = µ θ
b. ( λ µ ) θ = λ ( µ θ )
c. λ µ = µ λ
27
Name: ________________________ ID: A
____ 74. Se considera multimea de expresii E = { PfXhYa, PfXZa, PfXhYb} unde P ∈ PS , r ( P ) = 3 ,

f , h ∈ FS , r ( f ) = r ( h ) = 1 , a, b ∈ CS , X,Y,Z variabile
a. Dezacordul multimii E este c. Dezacordul multimii E este
D = {hY , Z } D = {Y , Z }
b. Dezacordul multimii E este d. Dezacordul multimii E este definit.
D = {h, Z }
____ 75. Fie substitutiile θ = { fY | X , Z | Y } , σ = {a | X , b | Z } si E = PXYgZ unde P ∈ PS , r ( P ) = 3 ,
f , g ∈ FS , r ( f ) = r ( g ) = 1 , X,Y,Z variabile, a, b ∈ CS .
a. Eθ = PffYZgZ c. E (θ σ ) = PfgYbgfb
b. E (θ σ ) = PfYbgb d. ( Eθ ) σ ≠ E (θ σ )
____ 76. Fie expresiile E = PfXYgZa, F = PfYXgUa unde P ∈ PS , r ( P ) = 3 ,
f , g ∈ FS , r ( f ) = 2, r ( g ) = 1 , X,Y,Z ,U variabile, a ∈ CS .
a. Pentru orice λ substitutie daca Eλ = F atunci exista µ substitutie astfel incat
E = Fµ
b. Pentru orice λ substitutie exista µ substitutie astfel incat λ µ = ε , unde ε este
substitutia vida.
c. Exista λ , µ substitutii astfel incat Eλ = F si E = F µ
d. Daca exista λ substitutie astfel incat Eλ = F atunci exista µ substitutie astfel
incat E ( λ µ ) ≠ F µ
____ 77. Fie expresiile E = PXX , F = PXY unde P ∈ PS , r ( P ) = 2 , X,Y variabile.
a. Exista λ , µ substitutii astfel incat Eλ = F si E = F µ
b. Daca exista λ substitutie astfel incat Eλ = F atunci exista µ substitutie astfel
incat E ( λ µ ) ≠ F µ
c. Daca λ este o substitutie astfel incat Eλ = F atunci E ( λ λ ) = F λ
____ 78. Fie E = { PfagX , PYY } , F = { PXX , PYfY } unde P ∈ PS , r ( P ) = 2 ,
f , g ∈ FS , r ( f ) = r ( g ) = 1 , X,Y variabile, a ∈ CS .
a. E este unificabila
b. Daca E este unificabila atunci F este unificabila.
c. E ∪ F este unificabila
d. Cel putin una dintre multimile E,F este unificabila.
____ 79. Fie E = { RaXhgZ , RZhYhY } , F = {PXX , PYfY } unde P, R ∈ PS , r ( P ) = 2, r ( R ) = 3 ,
f , g , h ∈ FS , r ( f ) = r ( g ) = r ( h ) = 1 , X,Y,Z variabile, a ∈ CS .
a. Ambele multimi, E,F sunt unificabile.
b. Multimea E ∪ F este unificabila
c. Daca F este unificabila atunci E este unificabila.
d. Daca E este unificabila atunci F este unificabila.
28
Name: ________________________ ID: A
____ 80. Fie E = { RaXhgZ , RZhYhY } R ∈ PS , r ( R ) = 3 , h, g ∈ FS , r ( g ) = r ( h ) = 1 , X,Y,Z variabile,

a ∈ CS .
a. σ = {a | z, hga | X , ga | Y } este unica substitutie unificator pentru E.
b. σ = {a | z, hga | X , ga | Y } este substitutie unificator pentru E dar nu este mgu
pentru E.
c. σ = {a | z, hga | X , ga | Y } este mgu pentru E.
____ 81. Fie limbajul de primul ordin CS = {a, b} , FS = {S} , PS = { P, Q, R} ,
r ( P ) = r ( R ) = 2, r ( Q ) = 1 . Fie formula α = ∀X ∃YPXY .
Se considera L-structura M = ( N , I ) unde N este multimea numerelor naturale si I astfel incat
a I = 0, b I = 1 , S I ( n ) = n + 1 ,
P I ( n, m ) = if n > m then T else F
R I ( n, m ) = if n | m then T else F
Q I ( n ) = if n > 0 then T else F
a. Pentru orice valuatie s ∈ [V → N ] , α I ( s ) = T
b. Exista s ∈ [V → N ] astfel incat α I ( s ) = T
c. Pentru orice s ∈ [V → N ] , α I ( s ) = F
d. Exista s1 , s2 ∈ [V → N ] astfel incat α I ( s1 ) = T si α I ( s2 ) = F .
r ( P ) = r ( R ) = 2, r ( Q ) = 1 . Fie formula α = ∃X ∀YRXY .
a I = 0, b I = 1 , S I ( n ) = n + 1 ,
a. Pentru orice valuatie s ∈ [V → N ] , α I ( s ) = F
b. Exista s ∈ [V → N ] astfel incat α I ( s ) = T
c. Pentru orice s ∈ [V → N ] , α I ( s ) = T
d. Exista s1 , s2 ∈ [V → N ] astfel incat α I ( s1 ) = T si α I ( s2 ) = F
29
Name: ________________________ ID: A

r ( P ) = r ( R ) = 2, r ( Q ) = 1 . Fie formula α = ∃X ∀YRXY , β = ∀X ∃YPXY , γ = ¬PSab
a I = 0, b I = 1 , S I ( n ) = n + 1 ,
Pentru orice valuatie s ∈ [V → N ] , ( (α ∨ β ) → γ ) ( s ) = F
I
a.
Pentru orice valuatie s ∈ [V → N ] , ( ( (α ∨ γ ) ↔ ( β ∨ γ ) ) ) ( s ) = F

I
b.
Pentru orice valuatie s ∈ [V → N ] , ( (α ∧ γ ) ↔ β ) ( s ) = T

I
c.
Pentru orice valuatie s ∈ [V → N ] , ( ( (α ∨ γ ) ∧ ( β ∨ γ ) ) ) ( s ) = F

I
d.

r ( P ) = r ( R ) = 2, r ( Q ) = 1 . Fie formula α = ∀X ( QX → PXa ) , β = ∀XPSXX , γ = ¬PSab
a I = 0, b I = 1 , S I ( n ) = n + 1 ,
a. M este model pentru (α ∧ β )
b. M este model pentru ( (α ∧ β ) → ¬γ )
c. M este model pentru cel mult doua dintre formulele α , β , γ
d. Multimea {α , β , γ } este invalidabila.
____ 85. Fie limbajul de primul ordin CS = {a, b} , FS = { S} , PS = { P, Q, R} ,
r ( P ) = r ( R ) = 2, r ( Q ) = 1 . Fie formula α = ∀X ∀Y ( RXY → ¬PXY ) ,
β = ∀X ( ( ∃YPXY ∨ RSbSX ) → QX )
a I = 0, b I = 1 , S I ( n ) = n + 1 ,
a. M este model pentru (α ∧ β ) c. M este model pentru ( β → α )
b. M este model pentru (α → β ) d. Toate afirmatiile precedente sunt
false.
30
Name: ________________________ ID: A
____ 86. Fie formula α = ( ∀X ∃YPXY → ∃Y ∀XPXY )

a. α este formula valida c. α este validabila dar nu este valida
b. α este invalidabila d. α este tautologie
____ 87. Fie formula α = ( ∃Y ∀XPXY → ∀X ∃YPXY )
a. α este formula valida c. α este falsificabila
b. α este invalidabila d. Toate afirmatiile precedente sunt false
____ 88. Notam cu M + pseudoinversa Penrose a matricei M .
Egalitatea ( BA ) = ( AB ) este adevarata pentru orice A, B matrice patratice.
+ +
a.
Egalitatea ( BA ) = ( AB ) este adevarata pentru orice matrice A daca B = AT ,

+ +
b.
unde AT este transpusa matricei A
c. Pentru orice matrice B , B + = B
Egalitatea ( BA ) = ( AB ) este adevarata numai daca cel putin una din matricele
+ +
d.
A, B este inversabila.
____ 89. Se considera secventa de instruire
  1    −1    −1     1   
S 4 =    ,1  ,    , −1 ,    ,1  ,    , −1 
  1   1     −1     −1   
a. Secventa nu este linear separabila

b. Pentru orice vector al ponderilor sinaptice initial, procedura PERCEPTRON
determina o evolutie ciclica.
c. Exista vectori ai ponderilor sinaptice initiale astfel incat o memorie sinaptica
pentru separarea corecta a secventei S4 este calculabila pe baza procedurii
PERCEPTRON.
d. Procedura ADALINE permite calculul unei memorii sinaptice pentru separarea
corecta a secventei S4
____ 90. Notam cu M + pseudoinversa Penrose a matricei M .
a. Exista matrice inversabile A astfel incat m = n A ≠ A−1
Pentru orice matrice A ∈ M nxm , ( AT ) = ( A+ ) numai daca m = n .
+ T
b.
c. Nu exista A ∈ M nxm astfel incat A = A+
d. Daca m = n si A3 = A atunci A = A+
____ 91. Fie t o t-norma inferior semicontinua; si ϕ : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] astfel incat pentru orice
{
a, b ∈ [ 0,1] , ϕ ( a, b ) = sup c t ( a, c ) ≤ b }
a. t ( a, ϕ ( a, b ) ) > b
b. φ ( a , t ( a, b ) ) < b
c. a ≤ b daca si numai daca ϕ ( a, b ) = 1
d. exista b ∈ [ 0,1] astfel incat ϕ (1, b ) ≠ b
31
Name: ________________________ ID: A
 0.7 0.5 0 0
 0 0 0 1 
____ 92. Se considera relatia fuzzy definita de matricea de apartenenta M R = 
 0 0.4 0 0
 
 0 0 0.8 0
a. Relatia are cel putin doua inchideri tranzitive max-min
b. a. Inchiderea tranzitiva max-min este unica si corespunde matricei de
apartenenta
 0.7 0.5 0.5 0.5 
 0 0.4 0.8 1 
M Rɶ =  
 0 0.4 0.4 0.4 
 
 0 0.4 0.8 0.4 
c. Relatia nu admite inchidere tranzitiva.
d. a. Una din inchiderile tranzitive ale relatiei este data de matricea de
apartenenta
 0.7 0.5 0.5 0.5 
 0 0.4 0.8 0.4 
M = 
 0 0.4 0.4 0.4 
 
 0 0.4 0.4 0.4 
____ 93. Se considera relatiile fuzzy binare definite prin matricele
 0.7 0.4 0 
 0.9 1 0.4   0.9 0.5 0.7 0.7 
   
MR = , M Q =  0.3 0.2 0 0.9 
 0 0.7 1   1
   0 0.5 0.5 
 0.7 0.9 0 
a. Compunerea max-min P Q nu este definita
 0.8 0.15 0.4 0.45 
 
b. Compunerea max-min P Q este definita si M PQ =  1 0.14 0.5 0.63 
 0.5 0.2 0.28 0.54 
 
 0.8 0.3 0.5 0.5 
 
c. Compunerea max-min P Q este definita si M PQ =  1 0.2 0.5 0.7 
 0.5 0.4 0.5 0.6 
 
d. Compunerile max-min P Q , Q P sunt definite si M PQ ≠ M Q P
32
Name: ________________________ ID: A
____ 94. Se considera relatiile fuzzy binare definite prin matricele

 0.3 0.5 0.8   0.9 0.5 0.7 0.7 
   
M R =  0 0.7 1  , M Q =  0.3 0.2 0 0.9 
 0.4 0.6 0.5   1 0 0.5 0.5 
  
a. Compunerea max-produs P ⊙ Q nu este definita
b. Compunerea max-produs Q ⊙ P este definita
 0.8 0.3 0.5 0.5 
 
c. Compunerea max-produs P ⊙ Q este definita si M P ⊙Q =  1 0.2 0.5 0.7 
 0.5 0.4 0.5 0.6 
 
d. Compunerea max-produs P ⊙ Q este definita si
 0.8 0.15 0.4 0.45 
 
M P ⊙Q =  1 0.14 0.5 0.63 
 0.5 0.2 0.28 0.54 
 
 0.3 0.2 
 
____ 95. Se considera relatia fyzzy binara R definita de matricea M R =  0 1 
 0.6 0.4 
 
a. Inversa relatiei R nu este definita
 0.3 0 0.6 
b. Inversa relatiei R este data de matricea M R −1 =  
 0.2 1 0.4 
c. Inversa relatiei R este definita si este o relatie crisp
Exista relatii fuzzy Q astfel incat ( Q −1 ) ≠ Q
−1
d.
 0.7 0.4 0 
 0.9 1 0.4 
____ 96. Se considera relatia fuzzy binara R definita de matricea M R =   ; notam cu Λ
 0 0.7 1  R
 
 0.7 0.9 0 
multimea nivelelor relatiei.
a. Multimea nivelelor relatiei R este Λ R = {0, 0.4, 0.7, 0.9,1}
b. Multimea nivelelor relatiei R este Λ R = {0.4, 0.7, 0.9}
c. Multimea nivelelor relatiei R este Λ R = [ 0,1]
d. Multimea nivelelor relatiei R este Λ R = ( 0,1)
33
Name: ________________________ ID: A
____ 97. Se considera relatia fuzzy ternara R ( X 1 , X 2 , X 3 ) , definita pe X 1 × X 2 × X 3 , unde

X 1 = { x, y} , X 2 = {a, b} , X 3 = {*,$} ,
R ( X 1 , X 2 , X 3 ) = 0.9 x, a,* + 0.4 x, b,* + 1 y , a,* + 0.7 y , a,$ + 0.8 y , b, $ . Se noteaza prin
Rij =  R ↓ { X i , X j } proiectia relatiei R pe X i × X j .

a. R1 = 0.9 x + 1 y
b. R12 = 0.5 x, a + 0.4 x, b + 1 y, a + 0.8 y , b
c. R12 = 0.5 x, a + 0.4 x, b
d. R1 = 0.8 x + 0.5 y
X 1 = { x, y} , X 2 = {a, b} , X 3 = {*,$} ,
R ( X 1 , X 2 , X 3 ) = 0.9 x, a,* + 0.4 x, b,* + 1 y , a,* + 0.7 y , a,$ + 0.8 y , b, $ . Se noteaza prin

a. R13 = 0.5 x,* + 0.4 y ,$
b. R13 = 0.9 x,* + 0.4 y ,* + 0.8 y ,$

c. R3 = 1 * + 0.8 $
d. R3 = 0.5 * + 0.8 $
X 1 = { x, y} , X 2 = {a, b} , X 3 = {*,$} ,
R ( X 1 , X 2 , X 3 ) = 0.9 x, a,* + 0.4 x, b,* + 1 y, a,* + 0.7 y, a,$ + 0.8 y, b, $ . Se noteaza prin

a. R12 = 0.7 x, a + 0.5 x, b + 1 y , a + 0.8 y , b
b. R12 = 0.9 x, a + 0.4 x, b + 1 y , a + 0.8 x, b

c. R12 = 0.9 x, b + 0.4 x, b + 1 y, a + 0.8 x, a
d. R12 = 0.9 x, a + 0.4 x, b + 1 y , a + 0.8 y , b
34
Name: ________________________ ID: A

X 1 = { x, y} , X 2 = {a, b} , X 3 = {*,$} ,
R ( X 1 , X 2 , X 3 ) = 0.9 x, a,* + 0.4 x, b,* + 1 y, a,* + 0.7 y, a,$ + 0.8 y, b, $
Se noteaza prin  Rij ↑ Y  extensia cilindrica a relatiei Rij la domeniul X i × X j × Y

a. µ  R ↑ X  ( x, a,*) = µ  R ↑ X  ( x, a,$ ) = µ R12 ( x, a ) = 0.9
 12 3  12 3
b. µR ( x, a ) = 0.9 si µR ↑ X  ( x, a,*) ≠ µR

12 12 3 
12 ↑ X 3 
( x, a,$ )
c. µ R ↑ X  ( x, a,*) = µ  R ↑ X  ( x, a,$ ) = 0.5
 12  3   12 3
d. µ R ↑ X  ( x, a,*) < µ R ( x, a )
 12  3 12

X 1 = { x, y} , X 2 = {a, b} , X 3 = {*,$} ,
R ( X 1 , X 2 , X 3 ) = 0.9 x, a,* + 0.4 x, b,* + 1 y, a,* + 0.7 y, a,$ + 0.8 y, b, $
Se noteaza prin  Rij ↑ Y  extensia cilindrica a relatiei Rij la domeniul X i × X j × Y

a. µ R ↑ X × X  ( y, a,$ ) = 0.5
 1 2 3
b. µR ↑ X
 1 2×X3 

( y, a,$ ) = µ  R12 ↑ X 3 
( y, a,$ )
c. µR ↑ X
 1 2 × X3 

( y, a,$ ) < µ  R12 ↑ X 3 
( y, a,$ )
d. µR ↑ X
 1 2× X3 

( y, a,*) ≠ 1
X 1 = { x, y} , X 2 = {a, b} , X 3 = {*,$} ,
R ( X 1 , X 2 , X 3 ) = 0.9 x, a,* + 0.4 x, b,* + 1 y, a,* + 0.7 y, a,$ + 0.8 y, b, $
Notam cil ( R12 , R13 , R23 ) relatia inchidere cilindrica a relatiilor R12 , R13 , R23 .
a. cil ( R12 , R13 , R23 ) = 0.5 x, a,* + 0.5 x, b,* + 0.7 y , a,*
b. cil ( R12 , R13 , R23 ) = 0.7 y, a,* + 0.7 y, a,$ + 0.4 y, b,* + 0.8 y, b,$
c. cil ( R12 , R13 , R23 ) = 0.9 x, a,* + 0.4 x, b,* + 1 y, a,* + 0.7 y, a,$ + 0.4 y, b,* + 0.8 y, b,$
d. niciuna dintre afirmatiile (a),(b),(c) nu este adevarata
35
Name: ________________________ ID: A
____ 103. Se considera ecuatia fuzzy

 0.1 0.7 
 
p  0.2 0.8  = ( 0.6 0.3)
 0.9 1 
 
a. Ecuatia are o singura solutie
b. Ecuatia are o infinitate de solutii
c. Ecuatia nu are solutii.
d. Ecuatia are cel putin trei solutii.
 0.9 0.5 
 
p  0.3 0.8  = ( 0.6 0.3)
 1 0.1 
 
a. p = ( 0.3 0.3 0.6 ) este solutie
b. Ecuatia are cel mult trei solutii
c. Ecuatia are cel putin doua solutii si cel mult sapte solutii
d. Toate afirmatiile (a),(b),(c) sunt false.
 0.1 0.4 0.5 0.1
 0.9 0.7 0.2 0 
p  = ( 0.8 0.7 0.5 0 )
 0.8 1 0.5 0 
 
 0.1 0.3 0.6 0 
a. Ecuatia are cel putin doua solutii maximale
b. Ecuatia are un numar finit de solutii
c. Ecuatia nu are solutii minimale
d. p = ( 0 0.8 0.7 0.5 ) este solutia maximala a ecuatiei
 0.1 0.4 0.5 0.1
 0.9 0.7 0.2 0 
p  = ( 0.8 0.7 0.5 0 )
 0.8 1 0.5 0 
 
 0.1 0.3 0.6 0 
a. Ecuatia are a singura solutie maximala si o singura solutie minimala
b. Multimea solutiilor minimale este
s : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1]
t ( a, b ) = max {0, a + b − 1} n : [ 0,1] → [ 0,1] n ( a ) = 1 − a
 1

s ( a, b ) = max 0,1 − ( a p + b p ) p  p ∈ ( 0, ∞ )
 
  
1
p p
t ( a, b ) = 1 − min 1, (1 − a ) + (1 − b )  
p
   

c. Multimea solutiilor ecuatiei este {( 0 0.8 0.5 0 ) , ( 0 0.8 0 0.5 )}
d. Niciuna din afirmatiile (a).(b),(c) nu este adevarata
36
Name: ________________________ ID: A
____ 107. Fie t : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] , t ( a, b ) = max {0, a + b − 1} , n : [ 0,1] → [ 0,1] , n ( a ) = 1 − a
a. Functia t este o t-conorma
b. Functia t este o t-norma si s : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] , s ( a, b ) = min {1, a + b} este
t-conorma duala in raport cu functia de negatie n
c. Functia n nu este o functie de negatie
d. Functia t este o t-conorma si s : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] , s ( a, b ) = min {1, a + b} este
t-norma duala in raport cu functia de negatie n
 p p
1

____ 108. Fie t p : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] , t p ( a, b ) = 1 − min 1, (1 − a ) + (1 − b )
  , n : [ 0,1] → [ 0,1] ,
p
  
 
n ( a ) = 1 − a , p ∈ ( 0, ∞ )
a. Functia t p este o t-norma si s : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] ,
 1

s ( a, b ) = max 0,1 − ( a p + b p ) p  este t-conorma duala in raport cu functia de
 
negatie n
b. Functia t p este o t-conorma si s : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] ,
 1

s ( a, b ) = min 1, ( a p + b p ) p  este
 
t-norma duala in raport cu functia de negatie n
c. Functia t p este o t-conorma si s : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] ,
 1

s ( a, b ) = max 0,1 − ( a p + b p ) p  este t-norma duala in raport cu functia de negatie
 
n
d. Functia t p este o t-norma si s : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] ,
 p p
1
s ( a, b ) = min 1, ( a + b )  este t-conorma duala in raport cu functia de negatie
p
 
n
 a + b − 1 + λ ab 
____ 109. Fie tλ : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] ,
tλ ( a, b ) = max 0,  , λ ∈ ( −1, ∞ )
 1+ λ 
a. Functia tλ este o t-conorma
b. Functia tλ este si t-norma si t-conorma
c. a. Duala functiei tλ in raport cu functia de negatie n este
s : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] ,
s ( a, b ) = max {0, a + b − λ ab}
d. a. Duala functiei tλ in raport cu functia de negatie n este
s : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] ,
s ( a, b ) = max {0, a + b − λ ab}
37
Name: ________________________ ID: A
 p p
1

____ 110. Fie t p : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] , t p ( a, b ) = 1 − min 1, (1 − a ) + (1 − b )
  , p ∈ ( 0, ∞ ) si
p
   
 
{
ϕ : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] , ϕ ( a, b ) = sup c t p ( a, c ) ≤ b }
1, a ≤ b
a. ϕ ( a, b ) = 
b , a > b
  b
 min 1,  , a ≠ 0
b. ϕ ( a, b ) =   a
1, a = 0

c. ϕ ( a, b ) = min {1,1 − a + b}
d. Niciuna dintre afirmatiile (a),(b),(c) nu este adevarata
 a + b − 1 + λ ab 
____ 111. Fie tλ : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] , tλ ( a, b ) = max 0,  , λ ∈ ( −1, ∞ ) si
 1+ λ 
ϕ : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] , ϕ ( a, b ) = sup {c tλ ( a, c ) ≤ b}
  b
 min 1,  , a ≠ 0
a. ϕ ( a, b ) =   a
1, a = 0

b. { λ
ϕ ( a, b ) = max 0,1 − (1 − b ) − (1 − a )
λ
}
1 − a + b + λb
c. Daca a > b atunci ϕ ( a, b ) =
1+ λa
1 − a + b + λb
d. Pentru orice a, b ∈ [ 0,1] , ϕ ( a, b ) =
1+ λa
 1
1 − 1
, a ≠ 0, b ≠ 0
λ λ λ
  
____ 112. Fie tλ : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] , tλ ( a, b ) =  1 +  1 − a  +  1 − b   , unde λ > 0 ,
  a   b  

1, a = 0 sau b = 0
ϕ : [ 0,1] × [ 0,1] → [ 0,1] , ϕ ( a, b ) = sup {c tλ ( a, c ) ≤ b}
a. Functia tλ este o t-conorma
1
b. Daca a>b>0 atunci ϕ ( a, b ) = 1
 1 − b  λ  1 − a  λ  λ
1 +   −  
 b   a  
b + ( λ − 1)(1 − a ) b
c. Daca a>b atunci ϕ ( a, b ) =
a + ( λ − 1)(1 − a ) b
1 − a + b + λb
d. Daca a>b atunci ϕ ( a, b ) =
1+ λa
38
Tehnici avansate de programare _ Probleme propuse
1. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule
din lista. Daca P, Q si R sunt adresele a trei celule din lista astfel incat:
Q == P -> urm -> urm
si
R -> urm == P -> urm -> urm,
atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este:
a. Q, R, P c. P, R, Q
b. R, Q, P d. P, Q, R
din lista. Daca p, q si r sunt adresele a trei celule din lista astfel incat:
p -> urm == q -> urm -> urm
si
r-urm == q,
atunci ordinea logica a celulelor in lista (celulele fiind identificate prin adrese) este:
a. q, r, p c. r, q, p
b. p, q, r d. p, r, q
3. Intr-o lista simplu inlantuita cu cel putin 4 celule, fiecare celula retine in campul urm adresa urmatoarei celule
din lista, iar P este adresa celei de-a treia celule din lista. Atunci Q este adresa primei celule din lista daca si
numai daca este satisfacuta conditia:
a. P -> urm -> urm == Q -> urm

b. P -> urm -> urm == Q
c. Q -> urm -> urm -> urm == P -> urm
d. Q -> urm -> urm == P -> urm
4. Intr-o lista circulara simplu inlantuita alocata dinamic cu cel putin un element, fiecare element retine in campul
nr un numar intreg si in campul urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p retine adresa
unui element din lista si variabila t este de acelasi tip cu p, stabiliti care dintre urmatoarele secvente afiseaza
toate valorile memorate in nodurile listei, fiecare valoare fiind afisata exact odata.
a. t = p;
while(t -> urm != p) {
printf(“%d “, t -> nr;
t = t->urm;}
b. t = p;
do{
printf(“%d “, t -> nr;}
t = t->urm;
}while(t != p);
c. t = p;
while(t != p) {
printf(“%d “, t -> nr;
t = t->urm;}
d. t = p->urm;
do{
printf(“%d “, t -> nr;}
t = t->urm;
}while(t != p);
5. Intr-o lista simplu inlantuita, cu cel putin doua celule, fiecare celula retine in campul URM adresa urmatoarei
celule din lista, iar Q memoreaza adresa penultimei celule din lista. Daca P este adresa unei celule ce urmeaza
a fi adaugata la sfarsitul listei si P -> URM are valoarea NULL, stabiliti care dintre urmatoarele actiuni este o
operatie corecta de adaugare.
a. P -> URM = Q
b. Q -> URM = P
c. Q -> URM -> URM = P
d. P -> URM -> URM = Q
6. Intr-o lista simplu inlantuita alocata dinamic fiecare element retine in campul nr un numar intreg si in campul
urm adresa urmatorului element din lista. Stiind ca variabila p contine adresa primului element din lista si
variabila t este de acelasi tip cu variabila p, stabiliti care dintre urmatoarele secvente elibereaza intreaga zona
de memorie ocupata de elementele listei.
a. while(p) {t = p; p = p->urm; free(p);}
b. while(p) {t = p; p = p->urm; free(t);}
c. while(p) {t=p; t=t->urm; free(t);}
d. free(p);
7. Se considera o coada in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, elementele 1 si 2. Daca se noteaza cu
AD(x) operatia prin care se adauga informatia x in coada, si cu EL() operatia prin care se elimina un element
din coada, care este rezultatul executarii secventei: EL(); Ad(3); EL(); AD(4); AD(5);?
a. 1, 4, 5
b. 5, 4, 2
c. 3, 4, 5
d. 5, 4, 3
din lista, iar Q este adresa ultimei celule din lista. Atunci P este adresa antepenultimei celule din lista daca si
numai daca este satisfacuta conditia
a. Q -> urm -> urm == P

b. P -> urm == Q
c. P -> urm -> urm == Q
d. Q -> urm == P -> urm -> urm
9. Intr-o lista liniara simplu inlantuita, fiecare element retine in campul urm adresa urmatorului nod din lista, iar
in campul inf un numar intreg. Adresa primului element al listei este retinuta in variabila p. Daca in lista sunt
memorate, in aceasta ordine, numerele: 5, 9, 3, si 6 (6 fiind ultimul element), in urma executarii secventei de
instructiuni (p indica, initial, nodul cu numarul 5):
{ q = p -> urm -> urm; p->urm -> urm = q -> urm; q->urm = p -> urm; p -> urm = q;}
in lista vor fi in ordine numerele:
a. 9, 5, 3, 6
b. 5, 9, 6, 3
c. 5, 3, 9, 6
d. 5, 3, 6, 9
10. Intr-o lista simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa urmatorului nod din
lista, iar in campul info un numar intreg. Adresa primului element al listei este memorata in variabila prim. Se
stie ca lista are cel putin 3 noduri. Care dintre urmatoarele secvente de instructiuni elimina corect penultimul
element al listei?
a. {
p = prim; do p = p->next; while(p->next->next->next);
p->next=p->next->next;
}
b. {
p = prim;
while (p->next->next->next) p = p->next;
}
c. {
p = prim;
while (p->next->next) p = p->next;
}
d. prim -> next = prim->next -> next;
11. Se considera o stiva alocata dinamic care are cel putin 10 elemente. Variabila vf memoreaza adresa de inceput
a stivei si orice element al stivei memoreaza in campul info un numar intreg, iar in campul next adresa nodului
urmator. Se considera seceventa de program:
while (vf && vf -> info %2 == 0) {
aux = vf;
vf = aux-> next;
free (aux);
}
Daca in urma executarii secventei de program, variabila vf are valoarea NULL, atunci:
a. Primul element memorat in stiva este par, celelalte fiind numere impare.
b. In stiva nu s-a memorat nici un numar impar.
c. Ultimul element memorat in stiva este par, celelalte elemente fiind numere impare.
d. In stiva nu s-a memorat nici un numar par.
12. Intr-o lista liniara, simplu inlantuita, alocata dinamic, fiecare element retine in campul next adresa urmatorului
nod din lista, iar in campul info in numar intreg. Adresa primului element al listei este memorata in variabila
prim. Lista contine cel putin 3 noduri. Care este efectul executarii urmatoarei secvente de program
{
p = prim; q = p->next -> next;
while ( q-> next) {p = p->next; q = q-> next;}
p -> next = q;
}
a. Eliminarea nodului din mijlocul listei

b. Eliminarea din lista a ultimului nod;
c. Eliminarea din lista a penultimului nod
d. Eliminarea celui de-al doilea nod al listei
13. Fiecare element al unei liste liniare simplu inlantuite alocata dinamic retine in campul adru adresa elementului
urmator din lista. Daca p retine adresa primului element, iar lista are cel putin doua elemente, care dintre
urmatoarele secvente dee instructiuni sterge al doilea element al listei?
a. q = p->adru; p->adru = q -> adru; free(q);
b. p -> adru = p->adru -> adru; free (p->adru);
c. q = p-> adru; free(q); p ->adru = q->adru;
d. free(p->adru);
14. Intr-o lista dublu inlantuita care incepe cu elementul memorat la adresa p si contine cel putin 4 elemente,
fiecare element retine in campul urm adresa elementului urmator, in campul pre adresa elementului precedent,
iar in campul inf o valoare intreaga. Care dintre urmatoarele variante tipareste valoarea celui de-al treilea
element al listei?
a. printf(“%d “, p->urm -> urm -> pre -> inf);
b. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm -> pre -> inf);
c. printf(“%d “, p->urm -> urm -> urm);
d. printf(“%d “, p->urm -> urm);
15. Variabila p retine adresa unui element oarecare al unei liste circulare nevide alocata dinamic, in care fiecare
element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului urmator. Care dintre
urmatoarele variante tipareste toate elementele listei?
a. q = p; do{
printf(“%d”, q -> nr); q = q -> urm;
} while (q != p);
b. q = p; while (q -> urm != p){
}
c. q = p; while (q != p){
}
d. q = p->urm;
while (q != p){
}
16. Se considera o stiva in care initial au fost introduse, in aceasta ordine, valorile 1 si 2. Daca se noteaza cu
PUSH(x). operatia prin care se insereaza valoarea x in varful stivei si POP() operatia prin care se extrage
elementul din varful stivei, care este continutul stivei in urma secventei de operatii: POP(); PUSH(3); POP();
PUSH(4); PUSH(5);
a. 5 b. 5 c. 2 d. 1
4 4 3 4
3 1 5 5
17. In lista circulara simplu inlantuita ce contine numerele 1, 2, 3, 2, 3 in aceasta ordine, iar p este adresa nodului
ce contine primul numar 2 (fiecare nod are un camp nr ce contine numarul intreg si un camp urm care indica
adresa elementului urmator din lista). Prin executarea secventei
while (p -> nr > 0) {p -> nr = p -> nr -1; p = p -> urm;}
continutul listei, citit de la adresa de plecare va fi:
a. 0, 1, 0, 2,0
b. 1, 2, 1, 2, 0
c. 0, 1, 1, 2, 0
d. 0, 1, 0, 1, 0
18. Se considera ca variabilele p si q memoreaza adresa primului, respectiv ultimului element al unei liste liniare
nevide dublu inlantuite. Elementele listei retin in campul urm adresa elementului urmator, iar in campul prec
adresa elementului anterior. Stabiliti care este numarul de noduri din lista daca p -> urm -> urm si q -> prec ->
prec indica acelasi nod al listei.
a. 4 c. 3
b. 5 d. 2
19. Se considera lista circulara simplu inlantuita ce contine celulele cu numerele 1, 2, 3, 4 (in aceasta ordine).
Fiecare element memoreaza in campul nr un numar intreg, iar in campul urm adresa elementului urmator din
lista. Variabila prim indica nodul ce contine numarul 1. Cate treceri sunt necesare pentru ca toate elementele
din lista sa ajunga egale. Definim prin trecere prelucrarea data de secventa urmatoare:
p = prim;
do {if(p->nr > prim->nr) p->nr = p->nr -1; p = p -> urm;}
while (p != prim);
a. 5 c. 3
b. 2 d. 4
20. Intr-o lista circulara simplu inlantuita, p este adresa unui nod din lista si campul next memoreaza pentru fiecare
nod adresa nodului urmator din lista. Pentru a numara elementele listei vom scrie secventa (variabila q este de
acelasi tip cu variabila p):
a. q = p; k = 1; while(q -> next != p) {k++; q = q -> next;}
b. q = p; k = 1; do{ q = q -> next; k++; } while(q ==p);
c. q = p; k = 1; while(q!=p) {k++; q = q->next;}
d. k=0; do{p=p->next; k++;} while (p!=NULL);
21. Se considera o lista circulara cu 8 elemente numerotate cu 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Mai intai se elimina elementul
numerotat cu 3, apoi se elimina fiecare al treilea element al parcurgeri, numararea continuandu-se cu
succesorul elementului eliminat, pana cand lista va mai contine un singur element. Care va fi numarul de
ordine al elementului ramas?
a. 2 c. 3
b. 7 d. 4
22. Se considera o lista circulara dublu inlantuita ale carei noduri retin in campul st adresa nodului anterior, iar in
campul dr adresa nodului urmator din lista. Lista are cel putin doua elemente. Stiind ca p retine adresa unui nod
din lista, care este numarul de noduri din lista astfel incat relatia
p->st->st == p->dr sa fie adevarata?
a. 5 c. 2
b. 3 d. 4
23. Intr-o lista simplu inlantuita circulara, fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator din lista.
Daca p si q sunt adresele a doua elemente distincte din lista astfel incat sunt satisfacute conditiile p == q -> adr
si q == p -> adr. Atunci lista are
a. un numar impar de elemente c. cel putin 3 elemente
b. exact 2 elemente d. exact 1 element
24. Se considera o stiva implementata prin intermediul vectorului a cu elementele a[0] = 0, a[1] = 10, a[2] = 20,
a[3] = 30, a[4] = 40, a[5] = 50. Daca cel de-al doilea element, incepand de la baza stivei este 10, atunci primul
element care iese din stiva este:
a. a[6] c. a[5]
b. a[1] d. a[0]
25. Intr-o lista circulara simplu inlantuita fiecare element retine in campul adr adresa elementului urmator din lista.
Daca p reprezinta adresa unui element din lista atunci stabiliti care dintre urmatoarele expresii are valoarea 1
daca si numai daca lista contine exact doua noduri.
a. p -> adr == p c. p -> adr -> adr == p
b. p -> adr -> adr == NULL d. p -> adr != NULL
26. Se considera urmatoarea functie recursiva apelata numai pentru numere naturale nenule:
int f(int a, int b){
if (a<b) return a; else return f(a-b, b);
}
Care dintre urmatoarele functii este echivalenta cu functia data?
a. int f(int a, int b){return a*b;}

b. int f(int a, int b){return a-b+1;}
c. int f(int a, int b){return a%b;}
d. int f(int a, int b){return a/b;}
27. Se considera definitia

void f(int n){
int j;
if (n>0) for (j=1; j<=n; j++) {printf(“%d”,j); f(n-1);}
}
Ce se afiseaza ca urmare a apelului f(2)?
a. 1122 c. 121
b. 112 d. 1121
28. Se considera definitia:
long f(int n){
if (n == 0) return 1;
else if (n == 1) return 4;
else return f(n-1) - f(n-2);
}
Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(7).
a. 1 c. -4
b. -3 d. 4
29. Se considera definitia

long f(int n, int k){
if (n == k || k == 1) return 1;
if (n < k) return 0;
long s=0, i;
for (i=1; i<=k; i++) s+=f(n-k,i);
return s;
}
Stabiliti ce valoare returneaza apelul f(6,3).
a. 3 c. 2
b. 1 d. 4
30. Se considera definitia:

long f(int x, int y){
if (x == y || x == 0) return 1;
else return f(x,y-1)+f(x-1,y-1);
}
Ce valoare returneaza apelul f(8,10)?
a. 50 c. 40
b. 45 d. 55
31. In functia recursiva de mai jos se considera ca tabloul unidimensional v este declarat global.
void star(int i){
if(i<10) {
printf(“*”);
if (v[i] == i+1) star(i+2); else star(i+1);
}
}
Pentru care dintre declaratiile urmatoare, apelul star(0) produce 7 asteriscuri (stelute)?
a. int v[] = {1, 4, 3, 2, 1, 6, 5, 4, 3, 10};

b. int v[] = {3, 2, 1, 4, 3, 6, 7, 2, 9, 2};
c. int v[] = {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10};
d. int v[] = {10, 9, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1};
32. Stiind ca p este un vector (tablou unidimensional) cu 3 componente intregi (tabloul este declarat global), M
este multimea tuturor cifrelor nenule, iar functia tipar afiseaza valorile elementelot p[0], p[1] si p[2], cu ce
trebuie inlocuite simbolurile a, b si c in definitia functiei G astfel incat in urma apelului G(0) sa se afiseze toate
elementele produsului cartezian MxMxM?
void G(int k){
int i;
for (i = a; i<=b; i++) { p[k] = i; if (k == c) tipar(); else G(k+1);}
}
a. a = 0, b = 10, c = 3 c. a = 1, b = 9, c = 3
b. a = 1, b = 3, c = 9 d. a = 1, b = 9, c = 2
33. Pentru definitia alaturata a functiei ex(), stabiliti ce se afiseaza la apelul ex(120)?
void ex(int x){
if (x != 0){
printf(“%d”, x %10);
ex(x/10);
}
}
a. 012 c. 021
b. 120 d. 21
34. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare.
Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas, atunci timpul necesar
efectuarii sortarii prin interclasare este:
a. O(n) c. O(n log2n)
b. O(n2) d. O(n ln n)
35. Se considera algoritmul cautarii binare si 2k-1£ n < 2k. In cazul unei cautari cu succes se fac
a. k-1 comparatii c. cel mult k comparatii
b. exact k comparatii d. n comparatii
36. Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii prin partitionare binara numita si metoda
sortarii rapide (quicksort). Notam prin T(n) numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica
crescatoare a celor n siruri. Atunci T(n) =
a. O(n) c. O(n ln n)
b. O(n2) d. O(n log2n)
37. Numarul de comparatii necesare unui algoritm optim pentru determinarea simultana a celui mai mic, respectiv
a celui mai mare element al unui tablou unidimensional cu n (n > 0) numere intregi este:
a. 2n c. 3n/2 + O(1)
b. 2n-2 d. O( )
38. Complexitatea algoritmului de cautare binara a unui element intreg x intr-un tablou unidimensional cu n (n > 1)
numere intregi sortate descrescator este:
a. n c.
b. n/2 d. ln n
39. Fie relatia de recurenta

f(n) = n f(n-1), n>0
f(0)=1. Atunci f(5) =
a. 120 c. 20
b. 60 d. 0
40. Fie relatia de recurenta

f(n) = n f(n-1), n>1
f(1)=0. Atunci f(5) =
a. 120 c. 20
b. 60 d. 0
41. Se considera un circuit combinational cu n variabile booleene binare care contine circuite de baza pentru
implementarea operatiilor booleene de adunare, inmultire si inversare (negatie). Care este complexitatea
metodei de simulare/testare a functionarii unui astfel de circuit?
a. n
b. n/2
c.
d.
e.
42. In cazul cel mai defavorabil, metoda de sortare prin interschimbare necesita un numar de comparatii
exprimabil prin:
a. O( ) c. O(n)
b. O(n ln n) d. O( )
43. Metoda selectiei pentru ordonarea crescatoare a elementelor unui tablou cu n numere intregi (n par, n = 2k,
k>0), implementata folosind stategia min-max (cu determinarea simultana a maximului si minimului) necesita
un numar de comparatii exprimabil prin:
a. n c.
b. O( ) d.
44. Metoda selectiei pentru ordonarea descrescatoare a elementelor unui tablou cu n numere intregi (n impar, n =
2k+1, k 0), implementata folosind stategia min-max (cu determinarea simultana a maximului si minimului)
necesita un numar de comparatii exprimabil prin:
a. n c.
b. O( ) d.
45. Se considera metodele de sortare

A - metoda interschimbarii
B - metoda interclasarii
C - metoda partitionarii binare (quick sort)
Atunci, in cazul cel mai defavorabil, ordinea crescatoare a complexitatii metodelor - din punct de vedere al
numarului de comparatii efectuate - este:
a. A, B, C
b. C, B, A
c. B, C, A
d. A, C, B
e. C, A, B
46. Complexitatea algoritmului de interclasare (exprimata prin numarul comparatiilor necesare) a doua tablouri
ordonate crescator avind m, respectiv n elemente, unde m>n, este:
a. O(mn) c. O(m)
b. O(m/n) d. O(m+n)
47. Un algoritm de tip backtracking genereaza in ordine lexicografica, toate sirurile de 5 cifre 0 si 1 cu
proprietatea ca nu exista mai mult de doua cifre de 0 consecutive. Primele sase solutii generate sunt: 00100,
00101, 00110, 01001, 01010. Care este cea de-a opta solutie?
a. 01110 c. 01011
b. 01100 d. 01101
48. Un algoritm backtracking genereaza toate sirurile alcatuite din cate 6 cifre binare (0 si 1). Numarul tuturor
solutiilor generate va fi egal cu :
a. 64 c. 16
b. 32 d. 12
49. Aplicand metoda backtracking pentru a genera toate permutarile celor n elemente ale unei multimi, o solutie se
memoreaza sub forma unui tablou unidimensional x1, x2, ..., xn. Daca sunt deja generate valori pentru
componentele x1, x2, ..., xk-1, iar pentru componenta xk (1 <k<n)au fost testate toate valorile posibile si nu a fost
gasita niciuna convenabila, atunci:
a. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta xk-1.
b. se incearca alegerea unei noi valori pentru componenta x1, oricare ar fi valoarea k.
c. se incheie algoritmul.
d. se incearca alegerea unei valori pentru componenta xk+1.
50. Daca se utilizeaza metoda backtracking pentru a genera toate numerele naturale, in ordine strict crescatoare,
formate din 4 cifre pare distincte, care dintre numerele de mai jos trebuie, eliminate astfel incat cele ramase sa
reprezinte o succesiune de numere corect generate?
1) 2068; 2) 2084; 3) 2088; 4) 2468; 5) 2086; 6) 2406
a. numai 3)
b. atat 3) cat si 5)
c. atat 3) cat si 4)
d. numai 4)
51. Se considera multimea {1, 7, 5, 16, 12}. Se genereaza prin metoda backtracking toate submultimile sale
formate din exact 3 elemente: primele patru solutii generate sunt, in ordine: {1, 7, 5}, {1, 7, 16}, {1, 7, 12}.
Care dintre solutii trebuie eliminate din sirul urmator astfel incat cele ramase sa apara in sir in ordinea generarii
lor:
{1, 16, 12}, {5, 16, 12}, {7, 5, 16}, {7, 5, 12}
a. {1, 16, 12}
b. {5, 16, 12}
c. {7, 5, 16}
d. {7, 5, 12}
52. Se considera algoritmul care genereaza in ordine strict crescatoare toate numerele formate cu 5 cifre distincte
alese din multimea {1, 0, 5, 7, 9} in care cifra din mijloc este 0.Selectati numarul care precede si numarul care
urmeaza secventei de numere generate:
19075; 51079; 51097
a. 19057, 57019
b. 15079, 71059
c. 19057, 59071
d. 15097, 71095
53. Daca pentru generarea tuturor submultimilor unei multimi A = {1, 2, ..., n} cu 1 £ n £ 10, se utilizeaza un
algoritm backtracking astfel incat se afiseaza in ordine, pentru n=3, submultimile {}, {1}, {2}, {3}, {1, 2},
{1,3}, {2,3}, {1, 2, 3}, atunci, utilizand exact acelasi algoritm pentr n = 4, in sirul submultimilor generate,
solutia a 7-a va fi:
a. {1,3}
b. {4}
c. {1,2,3}
d. {1,4}
54. Produsul cartezia {1,2,3}x{2,3} este obtinut cu ajutorul unui algoritm backtracking care genereaza perechile
(1,2), (1,3), (2,2), (2,3), (3,2) si (3,3). Care este numarul perechilor obtinute prin utilizarea aceluiasi algoritm la
generarea produsului cartezian {1, 2, 3, 4, 5}x{a, b, c, d}?
a. 9 c. 10
b. 20 d. 6
55. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avand primul
termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult
2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3,4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind aceeasi metoda generam toate
sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mic sau egale cu 6, avand primul termen 1 sau 2,
ultimul termen 6 si diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult 2, care dintre
afirmatiile urmatoare este adevarata:
a. imediat dupa solutia (1, 3, 4, 5, 6) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5, 6)
b. penultima solutie generata este (2, 3, 5, 6)
c. imediat dupa solutia (1, 2, 4, 6) se genereaza solutia (1, 3, 4, 6)
d. in total sunt generate 13 solutii.
56. Avand la dispozitie cifrele 0, 1 si 2 putem genera, in ordine crescatoare, numerele care au suma cifrelor egala
cu 2 astfel: 2, 11, 20, 101, 110, 200, etc. Folosind acest algoritm generati numerele cu cifrele 0, 1 si 2 care au
suma cifrelor egala cu 3. Care va fi al saptelea numar din aceasta generare?
a. 120
b. 1002
c. 201
d. 210
57. Generarea tuturor cuvintelor de 4 litere, fiecare litera putand fi orice element din multimea {a, c, e, m, v, s}, se
realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a:
a. produsului cartezian c. partitiilor unei multimi
b. combinarilor d. permutarilor
58. Folosind un algoritm de generare putem obtine numere naturale de k cifre care au suma cifrelor egala cu un
numar natural s introdus de la tastatura, unde s si k sunt numere naturale nenule. Astfel pentru valorile k = 2 si
s = 6 se genereaza numerele: 15, 24, 33, 42, 51, 60. Care vor fi primele 4 numere ce se vor genera pentru k = 3
si s=8?
a. 800, 710, 620, 530 c. 125, 233, 341, 431
b. 107, 116, 125, 134 d. 116, 125, 134, 143
59. Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului cartezian AxBxC se
genereaza, in ordine astfel: (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1, 4), (3, 1, 2), (3, 1, 3), (3, 1, 4).
Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC, unde A = {a, b}, B ={a}, C =
{b, c, d}, atunci cel de-al cincilea element generat este:
a. (a, a, d) c. (b, a, b)
b. (a, a, c) d. (b, a, c)
60. Pentru a determina toate modalitatile de a scrie numarul 8 ca suma de numere naturale nenule distincte
(abstractie facand de ordinea termenilor) se foloseste metoda backtracking obtinandu-se, in ordine, toate
solutiile 1+2+5, 1+3+4, 1+7, 2+6, 3+5. Aplicand exact acelasi procedeu, se determina solutiile pentru scrierea
numarului 10. Cate solutii de forma 1+ ... exista?
a. 3 c. 5
b. 4 d. 6
61. Se considera multimile A = {1, 2, 3}, B = {1}, C = {2, 3, 4}. Elementele produsului cartezian AxBxC se
genereaza, folosind metoda backtracking, in ordinea (1, 1, 2), (1, 1, 3), (1, 1, 4), (2, 1, 2), (2, 1, 3), (2, 1, 4), (3,
1, 2), (3, 1, 3), (3, 1, 4). Daca prin acelasi algoritm se genereaza produsul cartezian al multimilor AxBxC unde
A = {x, y}, B = {x, u}, c = {x, y, z}, atunci cel de-al saptelea element generat este:
a. (y, u, x) c. (y, x, z)
b. (y, x, x) d. (y, y, z)
62. Generarea tuturor sirurilor formate din trei elemente, fiecare element putand fi oricare numar din multimea {1,
2, 3}, se realizeaza cu ajutorul unui algoritm echivalent cu algoritmul de generare a:
a. permutarilor c. produsului cartezian
b. combinarilor d. aranjamentelor
63. In utilizarea metodei backtracking pentru a genera toate cuvintele alcatuite din doua litere ale multimii {a, c, e,
q}, astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate, cuvintele se genereaza in urmatoarea ordine: aa, ac, ae, aq,
ca, ce, ea, ec, ee, eq, qa, qe. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera cuvinte formate din 4 litere
ale multimii {a, b, c, d, e, f}, astfel incat sa nu existe doua consoane alaturate in cuvant, care este penultimul
cuvant generat?
a. fefa c. feef
b. fafe d. fefe
64. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele formate doar din trei cifre astfel incat fiecare
numar sa aiba cifrele distincte. Cifrele fiecarui numar sunt din multimea {12, 2, 3, 4}. acest algoritm genereaza
numerele, in aceasta ordine: 123, 124, 132, 134, 213, 214, 231, 234, 312, 314, 321, 324, 412, b413, 421, 423,
431, 432. Daca utilizam acelasi algoritm pentru a genera toate numerele de 4 cifre, fiecare numar fiind format
din cifre distincte din multimea {1, 2, 3, 4, 5}, precizati care este numarul generat imedia dupa 4325.
a. 4351 c. 4521
b. 5123 d. 4321
65. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele palindrom formate din 4 cifre. Fiecare numar
contine cifre din multimea {1, 3, 5}. Elementele sunt generate in urmatoarea ordine: 111, 1331, 1551, 3113,
3333, 3553, 5115, 5335, 5555. Daca se utilizeaza exact aceeasi metoda pentru a genera toate numerele
palindrom formate din 4 cifre, fiecare element avand cifre din multimea {1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9}. Sa se
precizeze cate numere pare se vor genera.
a. 99 c. 36
b. 40 d. 72
66. Utilizand metoda backtracking se genereaza elementele produsului cartezian a n multimi A1, A2, ..., An. Daca
utilizam acest algoritm pentru a genera elementele produsului cartezian a 3 multimi: M = {1, 2, 3}, N = {1, 2}
si P = {1, 2, 3, 4} atunci care din urmatoarele secvente nu reprezinta o solutie acestui algoritm, pentru produsul
cartezian PxNxM?
a. (4, 2, 3) c. (3, 2, 1)
b. (3, 3, 3) d. (1, 1, 1)
67. Utilizand metoda backtracking se genereaza toate numerele de cate 3 cifre astfel incat fiecare numar generat
are cifrele distincte si suma lor este un numar par. Precizati care dintre urmatoarele numere reprezinta o solutie
a algoritmului?
a. 235 c. 281
b. 986 d. 455
68. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate posibilitatile de aranjare a 8 dame pe
tabla de sah astfel incat aceastea sa nu se atace. fiecare solutie se exprima sub forma unui vector c = (c1, c2, ...,
c8) unde c1 reprezinta coloana pe care se afla dama de pe lkinia i. Stiind ca primele doua solutii generate sunt
(1, 5, 8, 6, 3, 7, 2, 4), (1, 6, 8, 3, 7, 4, 2, 5) sa se determine solutia generata de algoritm imediat dupa solutia (8,
2, 4, 1, 7, 5, 3, 6).
a. (8, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7) c. (8, 2, 5, 3, 1, 7, 4, 6)
b. (8, 4, 2, 7, 6, 1, 3, 5) d. (7, 4, 2, 5, 8, 1, 3, 6)
69. Se genereaza toate sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 4, avand primul
termen 1 sau 2, ultimul termen 4 si cu diferenta dintre oricare doi termeni aflati pe pozitii consecutive cel mult
2, obtinandu-se solutiile (1, 2, 3, 4), (1, 2, 4), (1, 3, 4), (2, 3, 4), (2, 4). Folosind aceeasi metoda, generam toate
sirurile strict crescatoare de numere naturale nenule mai mici sau egale cu 5, care dintre afirmatiile urmatoare
este adevarata:
a. imediat dupa solutia (1, 3, 5) se genereaza solutia (2, 3, 4, 5).
b. imediat dupa solutia (2, 3, 5) se genereaza solutia (2, 5).
c. penultima solutie generata este (2, 4, 5).
d. in total sunt generate 5 solutii.
70. Se genereaza in ordine crescatoare numerele de cate sase cifre care contin cifra 1 o singura data, cifra 2 de cate
doua ori si cifra 3 de trei ori. Se obtin, in aceasta ordine, numerele 122333, 123233, 123323, ...,333221. care
din urmatoarele propozitii este adevarata?
a. Imediat dupa numarul 332312 se genereaza 332321
b. Sunt 8 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra 1 si ultima cifra 2.
c. Sunt 6 numere generate prin aceasta metoda care au prima cifra si a doua cifra 2.
d. Penultimul numar generat este 333122.
71. Utilizand metoda backtracking se genereaza in ordine lexicografica toate anagramele cuvantului caiet. Stiind
ca primele 2 solutii sunt aceit si aceti, care este cuvantul generat inaintea cuvantului tiaec?
a. teica c. ticae
b. tieac d. tiace
72. O singura statie de servire (procesor, pompa de benzina etc) trebuie sa satisfaca cererile a n clienti. Timpul de
servire necesar fiecarui client este cunoscut in prealabil: pentru clientul i este necesar un timp ti, 1 £ i £ n. Daca
dorim sa minimizam timpul total de asteptare atunci
a. selectam intotdeauna clientul cu timpul maxim de servire din multimea de clienti ramasa
b. selectam intotdeauna clientul cu timpul minim de servire din multimea de clienti ramasa
73. Se considera graful ponderat din imaginea alaturata.
Ordinea de selectare a muchiilor in vederea obtinerii unui arbore partial de cost minim, prin utilizarea strategiei
Greedy de tip Kruskal, este:
a. (1, 2), (2, 3), (4, 5), (6, 7), (1, 4), (4, 7)
b. (1, 2), (2, 3), (6, 7), (4, 5), (2, 5), (1, 4)
c. (5, 6), (5, 7), (3, 6), (2, 4), (3, 5), (1, 4)
74. Managerul artistic al unui festival trebuie sa selecteze o multime cat mai ampla de spectacole care pot fi jucate
in singura sala pe care o are la dispozitie. Stiind ca i s-au propus 8 spectacole si pentru fiecare spectacol i-a fost
anuntat intervalul in care se va desfasura:
1: [10, 15)
2: [2, 4)
3: [7, 9)
4: [21, 25)
5: [10, 12)
6: [12, 15)
7: [7, 8)
8: [20, 27)
Care spectacole trebuie selectate pentru a permite spectatorilor sa vizioneze un numar cat mai mare de
spectacole?
a. 2, 3, 5, 6, 8
b. 1, 8
c. 2, 4, 5, 6, 7
d. 2, 3, 1, 8
75. Se considera ca trebuie transportate cu ajutorul unui rucsac de capacitate 10kg, obiecte cu greutatile 8kg, 6kg si
4kg. Pentru fiecare kg transportat castigul obtinut este 1 LEU.
Stiind ca obiectele se incarca integral in sac si ca se poate alege cel mult un obiect din fiecare tip, atunci solutia
optima este (se noteaza prin 1 - selectarea obiectului, iar prin 0 - neselectarea acestuia):
a. (1, 0, 0) c. (1, 1, 1)
b. (0, 1, 1) d. (1, 1, 0)
76. Se doreste planificarea optimala (penalizarea totala sa fie minima) a 7 lucrari, fiecare lucrare i fiind data prin
termenul de predare t[i] si penalizarea p[i] care se plateste in cazul in care lucrarea nu este finalizata la timp. Se
presupune ca pentru executarea unei lucrari este necesara o unitate de timp si ca nu se pot executa doua lucrari
in acelasi timp.
Se considera datele de intrare:
i t[i] p[i]
1 4 50
2 3 40
3 2 60
4 3 20
5 4 70
6 2 10
7 1 130
Care este penalizarea totala minima ce se poate obtine?
a. 10 c. 20
b. 130 d. 70
77. Fie tabloul unidimensional a in care elementele sunt, in ordine 1, 3, 5, 7, 10, 16, 21. Pentru a verifica daca
numarul x = 4 se afla printre elementele tabloului, se aplica metoda cautarii binare. Care este succesiunea
corecta de elemente cu care se compara x?
a. 1, 3, 5
b. 7, 5, 3
c. 7, 3, 5
d. 21, 16, 10, 7, 5, 3
78. Se considera doua tablouri unidimensionale A si B: A = (1, 3, 5, 9, 10), respectiv B = (2, 4, 6, 7). In urma
interclasarii lor in ordine crescatoare se obtine tabloul cu elementele:
a. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 9, 7, 10) c. Nu se poate realiza interclasarea
b. (1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 9, 10) d. (1, 3, 5, 9, 10, 2, 4, 6, 7)
79. Pentru cautarea unei valori intre elementele unui tablou ordonat descrescator vom utiliza utiliza un algoritm
eficient de tip:
a. interclasare c. cautare binara
b. quicksort d. backtracking
80. Fie secventele de numere:

i) 1, 4, 6, 8, 9
ii) 8, 5, 4, 3, 2, 1
iii) 2, 3, 8, 5, 9
Algoritmul de cautare binara se poate aplica direct, fara alte prelucrari prealabile
a. numai secventei i) c. numai secventei ii)
b. numai secventei iii) d. atat secventei i) cat si secventei ii)
81. Se considera metoda sortarii prin interclasare a n siruri de caractere in ordine lexicografica crescatoare.
Presupunand ca procesul de divizare se bazeaza pe metoda injumatatirii la fiecare pas, atunci timpul cerut de
algoritm este:
a. O(n) c. O(n log2n)
b. O(n2) d. O(n ln n)
82. Pentru rezolvarea problemei Turnurilor din Hanoi se poate utiliza:

a. numai metoda backtracking
b. numai metoda Divide et Impera
c. numai metoda Gready
d. numai metoda eliminarii stivei
e. Atat metoda Divide et Impera cat si metoda eliminarii stivei
83. Se presupune ca n siruri de caractere sunt sortate prin metoda sortarii rapide (quicksort). Notam prin T(n)
numarul mediu de comparatii pentru ordonarea lexicografica crescatoare a celor n siruri. Atunci T(n) =
a. O(n) c. O(n ln n)
2
b. O(n ) d. O(n log2n)
84. Se considera functia C din biblioteca standard:

void * bsearch(const void *x, const void *s, size_t dim, size_t n, int (*f)(const void *, const void *));
Atunci:
a. f este functie de comparare definita de c. s este adresa elementului ce va fi cautat
utilizator
b. x este tabloul in care se cauta d. n este numarul de componente ale sirului in
care se face cautarea
85. Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] - descendent stang, DR[i] - descendent drept)
este ST = (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR = (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat lipsa descendentului
corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitate astfel:
a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9
b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1
86. Metoda Divide et impera, cu divizare binara, pentru rezolvarea unei probleme relativ la obiectele O1, O2, ..., On,
se poarte reprezenta sub forma unui arbore binar. Daca fiecare secventa Op, Op+1, ...., Oq se reprezinta prin
perechea (p, q), atunci varfurile terminale ale arborelui sunt etichetate cu:
a. (1, n)
b. (n+1, )
c. (p, q) cu q = p+1
d. (p, q) cu q-p £ , unde este dimensiunea subproblemei ce se poate rezolva direct.
87. Se considera arborele binar a carui reprezentare standard (ST[i] - descendent stang, DR[i] - descendent drept)
este ST = (2, 3, 4, 0, 6, 0, 0, 0, 0) si DR = (8, 5, 0, 0, 7, 0, 0, 9, 0), unde prin 0 s-a notat lipsa descendentului
corespunzator. Atunci prin parcurgerea in inordine, nodurile arborelui sunt vizitate astfel:
a. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 c. 4, 3, 2, 6, 5, 7, 1, 8, 9
b. 1, 2, 8, 3, 5, 9, 4, 6, 7 d. 4, 3, 6, 7, 5, 2, 9, 8, 1
88. Se considera arborele

Notam prin x si y numerele de la mijlocul sirului care reprezinta traversarea in inordine a arborelui. Atunci:
a. x = 10, y = 11
b. x = 7, y = 17
c. x = 5, y = 9
d. x = 12, y = 19
89. Se considera expresia in forma poloneza prefix (obtinuta prin explorarea in preordine a arborelui binar asociat)
+*+572/82
unde numerele care apar sunt formate dintr-o singura cifra. Rezultatul evaluarii expresiei este:
a. 12 c. 80
b. 24 d. 28
90. Se considera expresia in forma poloneza postfix (obtinuta prin explorarea in postordine a arborelui binar
asociat)
5, 3, *, 2, +, 5, 2, 3, *, +, *
unde informatia stocata in nodurile arborelui este separata folosind virgula. Rezultatul evaluarii expresiei este:
a. 28 c. 17
b. 187 d. 11
91. Se considera arborele binar
Prin traversarea in inordine se obtine:

a. 21, 25, 26, 32, 38, 41, 52, 76, 83, 91, 92, 95
b. 38, 25, 76, 21, 32, 41, 91, 26, 52, 83, 92, 95
c. 38, 21, 25, 26, 32, 76, 41, 52, 91, 83, 92, 95
d. 95, 26, 52, 83, 92, 21, 32, 41, 91, 25, 76, 38

Prin parcurgerea (traversarea / explorarea) in postordine se obtine sirul:
a. 30, 17, 78, 12, 28, 46, 88, 10, 45, 59, 85, 92
b. 10, 12, 28, 17, 45, 59, 46, 85, 92, 88, 78, 30
c. 30, 17, 12, 10, 28, 78, 46, 45, 49, 88, 85, 92
d. 10, 12, 17, 28, 30, 45, 46, 59, 78, 85, 88, 92
Prin parcurgerea (traversarea / explorarea) in preordine se obtine sirul:

a. 01, 26, 27, 31, 40, 54, 59, 71, 72, 76, 89
b. 40, 59, 72, 89, 01, 27, 54, 76, 26, 71, 31
c. 31, 26, 01, 27, 71, 54, 40, 59, 76, 72, 89
d. 31, 26, 71, 01, 27, 54, 76, 40, 59, 72, 89
94. Se considera arborele binar cu radacina 51
Frunzele arborelui sunt:

a. 51, 0, 7, 15, 30, 35, 48, 50, 55, 82, 88, 98
b. 7, 15, 30, 35, 50, 85, 82, 88, 98
c. 11, 33, 48, 74, 93, 0, 47, 86, 28, 54, 51
d. 47, 82, 88
Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa:

a. Arborele este echilibrat c. Arborele are 4 nivele
b. Arborele este complet d. Frunzele arborelui sunt: 4, 6, 9, 14

ALL in ONE Licenta

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ALL in ONE Licenta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Algebra

____ 1. Fie functia f : A → B cu proprietatea:

a. ∀x ∈ ℤ , ∃a ∈ A astfel încât x = a ( mod 5 )

____ 13. Fie ℚ ( 2 ) = {a + b }

____ 14. Fie K un subcorp al corpului ℝ . Atunci:

____ 15. Fie f = 3ˆ + 2ˆ X ∈ ℤ 4 [ X ] . Atunci:

____ 20. Fie G un grup cu proprietatea ∀x ∈ G : x 2 = e . Atunci grupul G este:

a. corp comutativ cu 9 elemente

a. ∀σ ∈ S 3 , f ÊÁË X σ (1 ) , X σ (2 ) , X σ (3 ) ˆ˜¯ = b. ∃σ ∈ S 3 , f ÊÁË X σ (1 ) , X σ (2 ) , X σ (3 ) ˆ˜¯ ≠

= f ÊÁË X 1 , X 2 , X 3 ˆ˜¯ ≠ f ÊÁË X 1 , X 2 , X 3 ˆ˜¯

____ 40. Fie n numarul de subgrupurilor grupului ÊÁË Z 8 , + ˆ˜¯ . Atunci

54. Suma solutiilor sistemului este

λ face ca sistemul de mai jos sa aiba solutii nenule:

60. Fie matricea . Daca A* este matricea adjuncta a matricei A, sa se arate ca

____ 1. Polinomul lui Lagrange de ordin 2 ce interpoleaza valorile din tabelul

. Dupa eliminari succesive se ajunge la sistemul cu matrice superior triunghiulara

. Dupa eliminari succesive se ajunge la sistemul cu matrice superior triunghiulara

____ 6. Se rezolva ecuatia = pe intervalul [0,1] cu metoda aproximatiilor succesive corespunzatoare

Sa se calculeze diferenta divizata f[2,3] .

____ 9. Se aplica metoda iterativa a lui Jacobi sistemului cu predictie initiala

. Sa se calculeze urmatoarea iteratie in metoda lui Jacobi.

. Sa se calculeze urmatoarea iteratie in metoda lui Jacobi.

____ 13. Se rezolva numeric ecuatia diferentiala

Sa se calculeze diferenta divizata f[1,2,3] .

Sa se calculeze diferenta divizata f[1,2,3] .

____ 18. Pentru A= sa se calculeze .

. Sa se calculeze urmatoarea iteratie in metoda lui Gauss-Seidel.

____ 22. Pentru A= sa se calculeze .

____ 26. Pentru A= sa se calculeze .

____ 27. Pentru A= sa se calculeze .

. Sa se calculeze urmatoarea iteratie in metoda lui Gauss-Seidel.

. Sa se calculeze urmatoarea iteratie in metoda lui Gauss-Seidel.

. Sa se calculeze urmatoarea iteratie in metoda lui Jacobi.

cu metoda lui Simpson.

Sa se calculeze diferenta divizata f[1,2,3] .

cu metoda lui Simpson.

. Sa se calculeze urmatoarea iteratie in metoda lui Gauss-Seidel.

____ 45. Se da tabelul

____ 46. Pentru A= sa se calculeze .

Sa se calculeze diferenta divizata f[1,2] .

____ 53. Pentru A= sa se calculeze .

cu metoda lui Simpson.

. Sa se calculeze urmatoarea iteratie in metoda lui Jacobi.

cu metoda lui Simpson.

. Dupa eliminari succesive se ajunge la sistemul cu matrice superior triunghiulara

____ 63. Pentru A= sa se calculeze .

. Sa se calculeze urmatoarea iteratie in metoda lui Gauss-Seidel.

. Dupa eliminari succesive se ajunge la sistemul cu matrice superior triunghiulara

. Dupa eliminari succesive se ajunge la sistemul cu matrice superior triunghiulara

____ 68. Aproximati integrala

Probleme pentru examenul de licenta

____ 1. O baza de date relationala este

CARTE(codc CHAR(5), titlu VARCHAR2(30), autor VARCHAR2(30), pret NUMBER(8,2), nrex

a. CREATE TABLE CARTE

b. CREATE TABLE CARTE

c. CREATE TABLE CARTE

CARTE(codc CHAR(5) , titlu VARCHAR2(30), autor VARCHAR2(30), pret NUMBER(8,2), nrex

a. CREATE TABLE CARTE

b. CREATE TABLE CARTE

selectand cartile care au coddom=’I’.

b. CREATE TABLE CARTE_INFO

a. ALTER TABLE SALARIAT ADD Cod_Funct NUMBER(2), ALTER COLUMN ADD

si sa contina salariatii care au salariu >100?

a. ALTER TABLE SALARIAT