TESTE DE TIPUL A/F
PROPRIETĂŢI CHIMICE ALE
MONOGLUCIDELOR
Nr Întrebarea testului
crt
1 Prin reducerea monoglucidelor F
se formează oxiacizi
2 Catalizatorii acestei reacţii sunt : A
amalgam de Na, Pt, Ni
3 Prin reacţia de reducere, se A
poate face trecerea dintre cei 2
izomeri(aldoză şi cetoză )
4 Reacţia de reducere este cata- F
lizată, în exclusivitate, de
amalgam de Na, Ni, Pt
5 Caracterul puternic oxidativ al F
monoglucidelor este dată de
grupările OH alcoolice
6 Prin oxidarea monoglucidelor se A
obţin oxiacizi, a căror structură
depinde de numărul şi poziţia
grupărilor COOH obţinute
A /F Justificarea răspunsului
Proprietatea de reducere a monoglucide-
lor este reacţia prin care, prin
participarea hidrogenului în reacţie, se
desface legătura dublă , în locul său
formându-se o grupare OH, alcoolică.
Deci, produsul rezultat nu poate fi un
oxiacid, ci este un polialcool.
Aceste elemente/substanţe au capacita-
tea de a facilita reacţia de reducere,
respectiv de desfacere a legăturii duble şi
formare a grupei OH, alcoolice
Reacţia de reducere înseamnă reacţia
prin care se desface legătura dublă, deci,
fie că este aldoză, fie că este cetoză,
devine poliol. Acesta, prin reacţia de
oxidare, deci, pierderea de H2, va deveni
fie aldoză, fie cetoză, care poate fi
izomerul substanţei de la care s-a pornit
Reacţiile de reducere sunt catalizate
enzimatic de enzime numite
hidrogenaze. Deci, alături de substanţele
amintite mai sus, enzimele sunt
catalizatorii de bază a reacţiilor de
reducere
Grupările hidroxil nu au caracter oxidativ.
Acesta este determinat de grupările car-
bonilice libere sau mascate în grupări
semiacetal.
Oxiacizii obţinuţi în urma oxidării slabe se
numesc acizi aldonici, au o grupare
COOH la primul carbon; acizii zaharici
rezultă în urma oxidării energice şi se
caracterizează prin 2 grupări COOH , la
primul şi ultimul carbon; acizii uronici
rezultă în urma oxidării protejate şi se
caracterizează printr-o grupare COOH la
ultimul carbon şi protejarea grupării
carbonilice.
1
7 Catalizatorii utilizaţi în diferite F
tipuri de oxidare sunt identici
pentru toate cele 3 tipuri de
oxidare
8 Acizii aldonici au aplicabilitate în A
practica medicală
9 Oxidarea energică a aldozelor şi F
cetozelor este identică
10 Prin oxidarea protejată apare o F
grupare semiacetal
11 Reacţia de eterificare este reac- A
ţia dintre 2 alcooli
12 Eterificarea grupărilor OH ale F
monoglucidelor se realizează
identic
13 Reacţia de metilare exhaustivă A
a glucozei este recţia prin care
sunt metilate toate grupările OH
ale glucozei
14 Eterii monoglucidelor sunt uşor F
solubili în apă
2
În cazul oxidării blânde , catalizatorul
este apa de clor sau brom; în cazul oxi-
dării energice, catalizatorii sunt acizii
minerali concentraţi; în cazul oxidării
protejate, aceasta se desfăşoară în
condiţii speciale. Aceste reacţii pot fi
catalizate şi de enzime din grupa
oxidazelor
Una din substanţele cel mai des utilizate
este gluconatul de calciu, extrem de util
în tratarea hipocalcemiei
Prin oxidarea energică a aldozelor,
rezultă acizii zaharici, substanţe cu 2
grupări COOH, la primul şi ultimul carbon
Acidul zaharic format are acelaşi număr
de atomi de carbon ca şi aldoza care s-a
oxidat; cetozele , prin oxidare, se rup în
urma legăturii carbonilice oxidate; astfel,
prin oxidarea fructozei se obţine acidul
oxalic şi acidul tartric
Oxidarea protejată presupune menţine-
rea grupării carbonilice şi are lor prin
reacţii de condensare şi esterificare
În cazul eterificării monoglucidelor, unul
din cei2 alcooli este metanolul, etanolul,
etc, celălalt fiind monoglucida ciclată
( care are gruparea carbonil mascată )
Gruparea OH semiacetalică este reactivă
, de aceea se eterifică în urma reacţiei
monoglucidei cu alcoolii mai sus
amintiţi ,rezultând glicozizii ; grupările
alcoolice sunt mult mai puţin reactive, de
aceea reacţia de eterificare nu poate
avea loc în mod direct, ci prin reacţia
monoglucidei cu iodura de meti ( de ex. )
rezultând, în cazul glucozei, un
tetraglucozid, respectiv : 2,3,4,6 –O
glucozidul
Prin metilarea exhaustivă a glucozei
rezultă un pentaeter, respectiv 1,2,3,4,6
–metil glucozid ; această reacţie are o
ma-re importanţă pein aceea că este
utilizată în laboratoarele biochimice
pentru recunoaşterea glucozei
Eterii monoglucidelor sunt insolubili în
apă şi foarte toxici pentru organism
15 Reacţia de esterificare are loc A
între un alcool şi un acid
16 Esterul Cori, Robinson şi A
Harden –Young sunt utili
organismului
17 Acizii organici se pot forma şi A
prin reacţia monoglucidelor cu
anhidridele lor
18 Reacţia de esterificare dintre F
monoglucide şi acizii fenolici nu
este posibilă
19 Aminoglucidele sunt substanţe A
ce rezultă în urma reacţiei dintre
monoglucide ( în special gluco-
za), şi amoniac sau hidroxilami-
nă )
20 Formarea hidroxiglucidelor are F
loc prin înlocuirea unei grupări
OH cu un atom de oxigen
21 Importanţa unor hidroxiglucide F
constă în formarea glucidelor de
depozit
Formarea diglucidelor va fi tratată în alt test. Mulţumesc pentru înţelegere.
În cazul esterificării monoglucidelor,
alcoolul este monoglucida ciclică, ce are
mascată gruparea semiacetalică, iar
acidul poate fi unul anorganic sau
organic Cel mai des este întâlnit este
acidul fosforic
Este chiar puţin spus utili, pentru că ei
sunt cei de care depinde lanţul sintetic al
amidonului, pornind de la glucoză
( esterul Cori, respectiv glucozo 1 –
fosfat), respectiv lanţurile de degradare
ale glucozei, ceilalţi 2 esteri; glicoliza
anaerobă porneşte din esterul Robinson;
de-a lungul lanţului metabolic se
formează esterul Harden Young,
respectiv fructozo 1,6 difosfatul, care se
va rupe , formând 2 trioze esterificate
În cazul glucozei, prin reacţia acesteia,
cu anhidrida acetică, rezultă
pentaacetatul de glucopiranoză
În urma reacţiei dintre monoglucide şi
acizii fenolici ( în cazul glucozei ), rezultă
unele substanţe, de tipul acidului galic,
care se găseşte în alimentele vegetale şi
intră în componenţa taninurilor
În urma acestei reacţii, se formează D –
glucozamina , care are gruparea amino
la carbonul 2 şi care se regăseşte în
aripile insectelor şi carapacea
crustaceilor, sub formă de chitozamină şi
condrozamină
Hidroxiglucidele se formează prin înlocui-
rea unei grupări OH cu un atom de
hidrogen;
Dezoxiglucidele de tipul dezoxiribofura-
nozei intră în structura acizilor nucleici;
de altfel, ca şi glucide, ADN-ul conţine
dezoxiriboză, pe când ARN-ul conţine
riboza