PREVENTIE SI DEPISTARE IN CANCER

Catedra de oncologie,
Facultatea de medicina - UMF “Carol Davila”
2003-2004
NIVELURILE DE PREVENTIE IN CANCER
• Preventia primordiala vizeaza impiedicarea aparitiei si stabilirii unor modele
sociale, economice si culturale de viata despre care se stie ca pot contribui la cresterea
riscului de boala

• Preventia primara consta in controlul cauzelor si factorilor de risc (expunerea la

carcinogenii cunoscuti ) avand ca scop scaderea incidentei cancerelor

• Preventia secundara consta in tratamentul starilor precanceroase, identificate

prin actiuni de depistare sau prin diagnostic precoce.

• Preventia tertiara este preventia sechelelor terapeutice, reinsertia sociala si

profesionala a bolnavilor tratati.

DEPISTAREA ≠ DIAGNOSTIC PRECOCE

Depistarea este descoperirea unui cancer inainte de aparitia semnelor clinice ale bolii.
Anticipeaza diagnosticul obisnuit printr-un test care separa persoanele aparent sanatoase
de cele care pot suferi de boala.

Diagnosticul precoce este identificarea primelor semne clinice de boala prin

autoexamen sau examen medical

PREVENTIA PRIMARA: Recomandarile grupurilor de experti cancerologi

Food, Nutrition and the Prevention of Cancer: A Global Perspective
WCRF: The World Cancer Reseaech Fund + AICR: American Institute for Cancer
Research
• Descurajarea productiei,promovarii si utilizarii tutunului
• Consum moderat de alcool.
• Evitarea expunerii excesive la soare.
• Respectarea masurilor de protectie a muncii in activitatea profesionala.
• Recomandari legate de dieta si stil de viata:
- Alimentatie variata, bazata pe fructe si vegetale,
- Mentinerea greutatii normale
- Mentinerea activitatii fizice
- Regim alimentar «  anticanceros »

Fumatul
• Implicat in etiologia si dezvoltarea a 30% din malignitati
• C. pulmonare, digestive( stomac, pancreas, ororfaringe), laringiene, vezica
urinara, col uterin, rinichi, leucemii.
• Lupta contra fumatului:
– Convingerea copiilor intre 10- 12 ani sa nu fie tentati de fumat
– Convingerea fumatorilor de a nu fuma
– Protejarea nefumatorilor de fumatul pasiv
Alcoolul:
- Implicat in etiologia mai multor cancere: gura, faringe, laringe, esofag, ficat,
plaman, rect, san
- Consumul in limitele recomandate previne peste 20% din cancerele aero-
digestive, colon, rect, san
- Consum moderat: O bautura/zi la femei; 2 bauturi/ zi la barbati
- O bautura = 250 ml bere; 100 ml vin; 25 ml alcool concentrat

Evitarea expunerii excesive la soare

- Rolul nociv al radiatiilor UV
- De evitat expunerea la soare in intervalul de maxima nocivitate(12-16)
-Utilizarea cremelor cu factor de protectie cel putin 12 – imperativ la persoanele cu ten
deschis, blonde, roscate, satene.

• Respectarea masurilor de protectia muncii

- cunosterea factorilor de risc profesionali
- identificarea substantelor cancerigene
- persoanele care au lucrat in medii cu substante cunoscute a fi carcinogene
trebuiesc urmarite dupa pensionare (manifestarile bolii apar dupa intervale mari de/de la
expunere)

Dieta si Stil de viata

• 30%- 40% din cancere pot fi prevenite prin dieta corecta, activitate fizica si
mentinerea greutatii normale.
• La scara globala: prin dieta pot fi prevenite 3- 4 milioane de cazuri de cancer/an
• Dieta care contine fructe si vegetale in cantitate sufucienta previne 20% din
cazurile de cancer (400- 800g. fructe si legume/zi; 600- 800g. cereale si legume
radacinoase/zi)
• Preventia prin dieta este la fel de eficienta ca oprirea fumatului.
• Alte recomandari alimentare:
– Conservarea alimentelor prin frig (nu : afumare sau conservare prin sare)
– Alimente vegetale preparate termic cat mai putin
– Evitarea prajirii si frigerii la flacara a carnii; Da- fiert, copt
– Limitarea aditivilor alimentari si substantelor chimice implicate in alimentatie
– Minimalizarea consumului de sare, zahar rafinat

PRINCIPII SI STRATEGII DE DEPISTARE

Ce este depistarea ?
• Depistare = screening = triaj
• Depistarea = identificarea unui cancer inaintea aparitiei semnelor clinice ale bolii
• Depistarea ≠ Diagnostic
• Diagnosticul = ansamblul de mijloace utilizate în stabilirea etiologiei precise,
pornind de la un simptom
Tipuri de depistare:
 Depistare in masa = act de sanatate publica
Se aplica populatiei dintr-o anumita arie geografica
Scop: împartirea populatiei în 2 grupe
- Grupa cu testul (-)
- Grupa cu testul (+): necesitatea altor investigatii pentru
afirmarea sau infirmarea dg. de cancer
 Depistare individuala (“oportunista”)- orientata de factori de risc
- se limiteaza la pacientii care se adreseaza medicului pentru alt motiv,
- este recomandata de medicul specialist
Criterii de indeplinit pentru instituirea unui program de depistare:

• Boala - grava dar curabila

• Prevalenta inalta in stadiu preclinic
• Istoria naturala a bolii este cunoscuta
• Perioada de timp indelungata intre primele semne de boala si boala declarata

• Testul de diagnostic: - sensibil si specific

- simplu si ieftin
- lipsit de risc
- sigur (fiabil)

• Diagnostic si tratament:
- Sa existe tratament eficient, acceptabil si lipsit de riscuri
- Tratamentul precoce trebuie sa fie mai eficient in reducerea mortalitatii
sau morbiditatii decat tratamentul inceput dupa manifestarea evidenta a bolii

TESTUL DE TRIAJ - Calitati impuse de OMS

• Sensibilitate = numar mic de rezultate fals negative la bolnavi
- probabilitatea ca un test sa fie (+) la persoanele bolnave
• Specificitate = numar mic de rezultate fals pozitive
- probabilitatea ca un test sa fie (-) la persoanele care nu sunt bolnave
• Fiabilitate = rezultate valide;
Clasificarea corecta a populatiei investigate în persoane cu/ fără boală
• Acceptat de populatie, simplu, nedureros
• Valoare de predictie pozitiva:
- probabilitatea ca persoana sa fie bolnava cand testul este pozitiv
• Valoare de predictie negativa:
- probabilitatea ca persoana sa nu fie bolnava cand testul e negativ
• Randament bun:
 - Scaderea mortalitatii prin cancerele depistate in grupul populational in care a
fost aplicat

PRINCIPALELE MIJLOACE DE DEPISTARE

• Clinice: autoexamen ; examenul clinic medical (+ dg.precoce)
Ex.: autoexamenul si ex. clinic al sanului, tuseul rectal pentru cancerul de
prostata, inspectia leziunilor cutanate
• Metode radiologice: mamografia
• Metode endoscopice : eficacitate mare; acceptabilitate mica
• Metodele biologice
- interes public mare; interes medical redus
- Markerii biologici – nu au nuvele crescute paralel cu stadiul evolutiv al bolii
• Examenele citologice:
- au permis realizarea celui mai fiabil test de depistare: ex.citologic cervico-
vaginal în depistarea cancerului de col uterin
- citologia exfoliativa – c. bronsic, vezical,
EVALUAREA (ECONOMICA) A ACTIUNII DE DEPISTARE
• Dificil de facut un raport cost/ eficienta
• Mamografia a redus cu 37% mortalitatea prin cancer mamar
• Citologia cervico-vaginala a redus cu 90% mortalitatea prin cancer de col uterin

ATITUDINI PRACTICE
DE PREVENTIE SI DEPISTARE
IN PRINCIPALELE LOCALIZARI ALE CANCERELOR
CANCERUL COLULUI UTERIN
Incidenta: locul III (II la femei); Mortalitate: locul IV
• Preventia primara: informatii legate de factorii de risc (Ex. Boli cu transmitere
sexuala)
• Depistarea: Citologie exfoliativa cervico-vaginala – Test Babes- Papanicolaou:
- Ritm: intre 18 is 56 de ani, la 2-3 ani sau la indicatia medicului
Rezultate: 5 clase de gravitate:
- 1- normal; 2 – benign; 3- suspect; 4- cel.maligne izolate; 5- cel. maligne in
placard
- Modern: displazie usoara, moderata, severa, cancere in situ
Atitudine terapeutica:
Clasa 3- se trateaza cauzele leziunilor benigne sau suspecte
- se repeta testul; daca se mentine (+): biopsii dirijate prin
colposcopie
Clasa 4 si 5: biopsie dirijata
• Preventia secundara:
 Tratamentul starilor precanceroase
Cancerele in situ se trateaza conservator (conizatie)

CANCERUL MAMAR
Incidenta: locul II; Mortalitate: locul III
Procent de vindecari: 65%- 70%
• Preventia primara :
- Recomandari dietetice:alimentatie bazata pe vegetale, limitarea grasimilor,
dulciurilor, alcoolului, fumatului,mentinerea greutatii normale
- chemopreventie ? Progesteron? Tamoxifen?
• Diagnostic precoce = recunoasterea semnelor clinice de catre bolnava
(autoexamen) sau medic (examen clinic al sanului)
 Autoexamenul sanului (autoinspectie, autopalpare) – trebuie invatat
- este util intre mamografii si ex. medicale
- reducerea mortalitatii cu 10% -15%
 Examenul clinic al sanului: reducerera mortalitatii cu 20%- 25%(?)
- recomandat intre mamografii, de 2-3 ori/an peste 40 ani (peste 20 de
ani?)
 Mamografia – cel mai important rol in depistarea cancerului mamar
- cancerele depistate prin mamografii au invazie ggl.axilara in 25% din cazuri
( 45%- 55% in tumorile manifeste clinic)
- scaderea mortalitatii cu 30%- 55%
- Ritm: la 1-2 ani intre 40-49 ani (?); la 1-2 ani intre 50 is 75 ani
- Depistare in masa :conform unei metodologii riguroase:
teste (+) = 5%- 10% (la un procent de participare de 65%)

CANCERUL BRONHOPULMONAR
Incidenta: locul I; Mortalitate: locul I
• Preventia este extrem de simpla (a nu fuma), dar greu de realizat
• Depistarea prin Rgr, este usor de realizat si acceptata de populatie, dar nu
influenteaza rata mortalitatii
• Rgr pulmonara si examenul citologic al sputei nu reprezinta metode eficiente de
screening
• Preventia prin lupta contra tabagismului trebuie sa fie o prioritate pentru toti
medicii indiferent de domeniul in care lucreaza
- Implicarea medicilor nu este suficienta daca actiunea nu este continuata în
familie, societate si mediul educativ
- Responsabilitatea puterii politice este mare : interzicerea fumatului în locuri
publice, suprimarea reclamelor pentru tigari, cresterea pretului la tigari, reducerea
cantitatii de gudron, etc.
CANCERUL COLORECTAL
Incidenta: locul V; Mortalitate: locul V
• Rata de curabilitate globala: 40% (numar mare de cazuri inoperabile)
• Supravietuire la 5 ani: 80% in stadiul A-Dukes; 20% in stadiul D-Dukes
• Preventia primara: Recomandari dietetice si stil de viata: alimentatie bogata în
fibre, cereale, fructe si legume, scaderea grasimilor saturate, consum moderat de alcool,
evitarea prajelii si frigerii, greutate normala, activitate fizica
• Depistarea: Testul de depistare a sangerarilor oculte în scaun
- 2% -5% teste (+) peste 45 ani
- 6 teste (+): 2 polipi, 1 cancer, 3 fals(+)
- reducerea mortalitatii cu 15%- 21% la 16- 18 ani (annual / bianual)
- se recomanda peste 45- 50 ani annual/ bianual
• Colonoscopia: depisteaza 100 cazuri cancere de colon la 1000 colonoscopii
- sigmoidoscopie = depistarea (si tratarea) polipozei intestinale in 55-75% din
cazuri - - recomandata la 2-3 ani numai la persoanele cu risc
• Preventia secundara: tratarea starilor premaligne: polipul adenomatos
CANCERUL DE PROSTATA
Incidenta: locul III; Mortalitate: locul III
Incidenta in crestere in acord cu cresterea sperantei de viata
• Preventia primara: necunoscuta
• Depistarea:
 Tuseul rectal: depistare individuala - anual la barbati între 60-70 ani
- poate depista tumori corespunzatoare unui stadiu B de cancer
- în caz de suspiciune clinica: dozarea PSA, ecografie transrectala, biopsie
prostatica transrectala
 PSA –Antigenul specific prostatic
- marker biologic foarte sensibil
- nu este specific cancerului de prostata
- creste si in hipertrofiile benigne (75%)
- nu poate fi utilizat în depistarea în masă
 Ecografia transrectala:
- nu poate fi utilizata ca metodaă de depistare în masă
- utilă pentru orientarea punctiei bioptice

CANCERELE CUTANATE
Epitelioamele bazocelulare – strict localizate
Melanoamele – tumora grava , curabilitate mica in std. metastazat
• Preventia primara: - evitarea expunerii prelungite la soare, la ore cu nocivitate
maxima a radiatilor UV, utilizarea cremelor cu factori de protectie
- Examen clinic: recunoasterea leziunilor cutanate cu risc de malignizare
• Preventia secundara: tratarea leziunilor precanceroase in formele lor incipiente
 Leziuni nevice preexistente (Melanom)
- Semne de malignitate: cresterea in dimensiuni, modificarea culorii, halou
inflamator, neregularitati ale marginilor
- Biopsia – prohibită!!
- Corect: Excizie chirurgicală
= vindecare 100% din cazurile cu adancimea leziunii < 0,75 mm
= vindecare 75% din cazurile cu adancimea de < 2 mm
 “Alunitele” – risc de malignizare, daca isi modifica caracterele sau sunt in
zone expuse traumatismelor mici si repetate