Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Programul
-varianta scurta-
Capitolul 1: Introducere
Despre autor:
De cand imi pot aduce aminte , am fost fascinat de conceptul de“Eu”
care mi se parea asa suspect ca este reprezentat doar de corpul meu (da,
aveam doar 6 ani), de cum functioneaza lucrurile fizic si metafizic, de
conceptele de dualitate si mai ales ce scop serveste acest joc confuz al
dualitatii.
Toata viata mea, (cu o mica pauza in adolescenta cand am avut alte
preocupari) am fost interesat de scopul final, de “the big picture” al oricarui
lucru pe care il fac, si mai ales m-a interesat scopul final al Creatiei.
Sunt de parere ca orice filosofie si orice teorie nu valoreaza nimic daca
nu poate fi pusa in practica. Din aceasta cauza, nu am fost deloc satisfacut de
descrierile vagi ale misticilor estici despre EU-l din spatele egoului, asa ca
munca mea de-a lungul anilor a fost sa creez un sistem care este lipsit de
ambiguitati, poate fi reprodus de oricine din lumea vestica si care este foarte
eficient. Asa a luat nastere “Programul” Identitatii . Varianta scurta este total
lipsita de credintele mele personale si se bazeaza numai pe dovezi si exercitii
© Alexandru Leuca 2010
Programul Identitatii
Cuvantul eneagrama vine din limba greaca , unde este format din “enea”
insemnand cifra 9 si cuvantul “gram” insemnand “punct”. Deci, eneagrama
inseamna 9 puncte.
Radacinile Eneagramei sunt cel putin neclare. Unii cercetatori, spun ca
au gasit variante ale eneagramei in invataturile pitagoreice unde se explicau
teoriile mistice ale numerelor.
Alti cerecetatori considera ca eneagrama a intrat in sistemul esoteric
iudaic prin Philo , un evreu neo – Platonic (Plato – discipolul lui Pitagora)
unde a aparut drept Copacul Vietii in sistemul Cabalistic al celor 9 cai.
Eneagrama este prezenta si in sistemul de credinte Sufi prin filosoful
arab al-Ghazzali.
Mai recent, G. Gurdjieff(1879 – 1949) , un contemporan al lui Freud si
un invatator al esoterismului, a folosit eneagrama pentru a explica studentilor
modul in care Creatia se desfasoara in cele 9 moduri. Este cunoscut faptul ca
Gurdjieff a fost introdus in conceptul eneagramei , odata cu vizita sa intr-o
manastire Sufi din Afghanistan.
Eneagrama personalitatii, asa cum o stim astazi, a fost dezvoltata de
catre Oscar Ichazo. El a predat sistemul sau in cadrul scolii Arica din Africa
de Sud. El a descoperit ca Eneagrama sau Eneagonul (asa cum il numea el)
prezinta perfect cele 9 directii ale comportamentului uman. Ichazo spune ca a
ajuns la sistemul eneagramei prin propriile cercetari.
Cel care a adus eneagrama personalitatii in lumea vestica a fost Claudio
Naranjo, un psiholog din Chile care a preluat invataturile lui Ichazo si le-a
prelucrat, dandu-le o interpretare psihologica moderna (cea prezenta in
aceasta lucrare).
In anii '70 , Robert Ochs si Helen Palmer au studiat sistemul
Eneagramei personalitatii cu Naranjo. Prin Ochs, Eneagrama a fost introdusa
si in diverse comunitati crestine si folosita cu succes de catre Rohr, Maria
Beesing, Don Riso, Robert Nogosek, Andreas Ebert. Acesti autori au
propagat Eneagrama Personalitatii catre un scop si o folosinta mult mai inalta
decat simpla recunoastere a unui tip de personalitate. Autorul acestei carti se
Acesta este testul QUEST, realizat de catre Don Riso si Hudson. Acest
test nu este exhaustiv, dar este dovedit ca fiind cea mai rapida metoda de a-ti
afla tipul de personalitate.
Testul se desfasoara in modul urmator:Exista doua grupuri a cate 3 afirmatii,
fiecarei afirmatii fiindu-i atribuita o litera. Alege din fiecare grup, cate o
singura afirmatie care ti se potriveste cel mai bine si care seamana cel mai
mult cu ce ai alege in viata de zi cu zi.
Grupul I
A. Am tendinta sa fiu destul de independent si imi place sa ma afirm. Am
simtit ca este mai bine sa iau viata in piept. Mi-am stabilit scopurile, imi
place sa ma implic si sa fac ca lucrurile sa-mi iasa. Nu-mi place sa stau
deoparte. Vreau sa realizez lucruri mari si sa am impact asupra celor din jur.
Nu caut neaparat sa ma confrunt cu altii, dar nu las oamenii in niciun caz sa
ma dea la o parte. Cea mai mare parte din timp stiu ce vreau si fac totul
pentru asta. Am tendinta sa muncesc din greu dar si sa ma distrez.
B. Am tendinta sa fiu tacut si imi place sa fiu singur. Nu obisnuiesc sa atrag
atentia asupra mea si nu obisnuiesc in general sa ma afirm. Nu ma simt bine
sa preiau conducerea sau sa fiu asa competitiv ca ceilalti. Multi pot spune
despre mine ca sunt un visator, o mare parte din trairile mele se petrec in
imaginatia mea. Ma simt bine daca nu este nevoie sa fiu tot timpul activ.
C. Am tendinta sa fiu foarte responsabil si devotat. Ma simt groaznic daca
nu-mi tin promisiunile si daca nu fac ceea ce ceilalti asteapta de la mine.
Vreau ca oamenii sa stie ca sunt aici pentru ei si ca voi face tot ceea ce cred
ca este mai bine. Chiar daca ei nu stiu, de multe ori am facut sacrificii mari
Grupul II
X. Sunt o persoana care are de obicei o imagine pozitiva despre viata si simte
ca lucrurile se vor sfarsi cu bine. Pot sa gasesc cu usurinta ceva care sa-mi
trezeasca entuziasmul si gasesc intotdeauna ceva de facut. Imi place sa fiu
impreuna cu altii si sa ii ajut sa fie fericiti. Ma bucur sa-mi impartasesc starea
mea buna cu cei din jur. Nu ma simt intotdeauna grozav dar incerc sa nu arat
asta nimanui! Aman de multe ori sa-mi rezolv problemele.
Y. Sunt o persoana cu sentimente puternice, cei mai multi oameni pot spune
cand nu-mi convine ceva. Pot fi precaut cu ceilalti, dar sunt mult mai sensibil
decat las sa se vada. Vreau sa stiu pe cine ma pot baza si prefer sa-mi
definesc clar relatiile cu ceilalti. Cand sunt suparat as vrea ca oamenii din jur
sa–mi raspunda si sa fie alaturi mine. Stiu care sunt regulile si nu-mi place ca
oamenii sa-mi spuna ce sa fac. Vreau sa hotarasc eu insumi.
Z. Tind sa fiu logic si ma stapanesc bine – dar nu ma simt in largul meu cand
am de-a face cu sentimente si emotii. Sunt eficient – chiar perfectionist – si
prefer sa lucrez singur. Cand sunt probleme sau conflicte personale, incerc sa
nu ma implic emotional in acea situatie. Unii spun ca sunt prea rece si
detasat, dar nu vreau ca emotiile sa ma distraga de la ce este cu adevarat
important pentru mine. De obicei nu-mi manifest reactiile chiar daca ceilalti
insista.
Tehnica Acceptarii
1. Relaxeaza-te intr-un loc confortabil. In intimitatea propriului
dormitor este cel mai indicat loc.
2. Conform fricii principale al tipului tau de personalitate, lasa-te
cuprins de aceasta frica. Iti poti imagina cel mai rau lucru ce se poate
intampla in legatura cu acea frica SAU iti poti aminti o data cand frica a fost
maxima. Important este sa te lasi cuprins de emotie. Lasa emotia sa iti curga
prin vene. Lasa-o sa preia controlul. Nu incerca sa o explici sau sa o
controlezi. Las-o sa existe. Nu are nici-o putere daca nu incerci sa o domini.
Doar rezistenta ta ii da putere. Daca nu intampina rezistenta, se intensifica si
apoi dispare .
3. Acum ca simti emotia ta principala, fii atent unde in corp se simte cel
mai intens. Simte unde se simte cel mai intens si pune-ti atentia asupra acelui
loc. Unde se simte? Un gat? In inima? In stomac? Poate in alta parte? Nu
conteaza unde, conteaza sa fii prezent in mijlocul intensitatii ei.
4. Continua sa o experimentezi, sa te imbaiezi cu emotia ta pana cand
nu mai exista nimic ce poate fi simtit. Atentie! Scopul nu este sa nu mai simti
nimic, deci nu incerca sa grabesti procesul. Procesul (simtirea) sentimentului
este cel care conteaza! Conteaza sa simti emotia. emotia este cea care te
invata ce ai nevoie sa stii despre tine.
5. Daca nu mai exista nimic din acea emotie sa fie simtita, atunci
probabil simti o liniste imensa. O pace care vibreaza. Din nou, atentie,
aceasta pace interioara nu este scopul experimentarii emotiei! Pacea si spatiul
sunt doar simptome ale ne-rezistentei emotiei.
Capitolul 8