Elixirul vieţii, dimineţii, licoarea magică şi divină care te scoală din pat şi te

transformă imediat într-un angajat model, plin de resurse fizice şi intelectuale

este....CAFEAUA!!!

Asemănările fonetice dintre cuvântul „cafea” şi echivalenţii săi

europeni(în italiană „caffe”, în franceză „caffé” şi „kaffee” în germană, de
exemplu), i-au determinat pe oameni să creadă că numele provine din „Kaffa”,
provincia etiopiană de unde cafeaua îşi trage obârşia. Dar o altă ipoteză a sugerat
că acest cuvânt provine din arabescul „quahwek”, care înseamnă ”stimulant”.
Într-o celebră legendă se spune că un păstor de capre din Etiopia,
KHALDI, ar fi observat că animalele pe care le păzea deveneau foarte jucăuşe şi
agitate imediat după ce mâncau fructe dintr-un anumit arbust. Curios din fire,
Khaldi a încercat şi el să mânânce fructe şi a observat că îi dădeau multă
energie. Vestea despre arbustul cu fructe magice s-a răspândit repede.
Fructele de cafea au fost transportate din Etiopia în Peninsula Arabică şi
au fost cultivate în zona în care se află acum Yemen. Din Yemen, fructele au
fost transportate în Turcia unde, pentru prima dată, boa
După ce erau prăjite, boabele erau strivite şi apoi fierte în apă, creând o
versiune mai primitivă a cafelei pe care o bem în ziua de azi.
Conusmul de cafea a fost scos în afara legii la Mecca în 1511 şi la Cairo,
în anul următor, dar această hotărâre a fost retrasă în faţa protestelor populaţiei.
După aceea, prima cafenea din Instanbul a fost inaugurată în 1554. Cafeaua a
fost introdusă în Anglia în 1430 de către un profesor grec de la Oxford,
IOANNIS SERVOPOULOS şi de aici şi-a continuat lungul traseu spre
popularitatea din ziua de azi. Cu siguranţă, trebuie să le mulţumim companiilor
britanice şi olandeze pentru că datorită lor a devenit această băutură accesibilă în
Europa secolului al XVI-lea.
Primele cafenele s-au deschis abia la mijlocul secolului al XVII-lea la
Londra (1652), la Boston (1670), şi la Paris(1670). Prima plantaţie de cafea din
Lumea Nouă a fost întemeiată în Brazilia în 1727, ţară care se spijinea în
principal pe munca sclavilor africani. Succesul cafelei în Europa secolului al
XVII-lea a fost paralel cu râspândirea masivă a obiceiului de a fuma tutu, în
timpul Războiului de 30 de ani(1618-1648).
Cafeaua praf datează din secolul al XVIII-lea, dar nu a devenit populară
decât în 1901, când cafeaua instant a fost prezentată de SATORE KATO la
expoziţia „Buffalo Pan America”. Acest tip de cafea a fost comercializată

Cofeina, principalul element din compoziţia bobului de cafea,

stimulează sistemul nervos, creşte activitatea intelectuală, reduce temporar
starea de oboseală şi favorizează digestia, stimulând activitatea aparatului
excretor. Acţionează asupra tubului respirator şi este un bun remediu împotriva
durerilor de cap şi al migrenelor pentru că dilatează vasele de sânge. Studiile de
specialitate arată că nivelul mic de cofeină conţinut într-o ceaşcă de cafea
îmbunătăţeşte puterea de decizie şi viteza de reacţie, în timp ce cantităţi mai
mari (2-3 mg/kg din greutatea corporală) determină o mai bună rezistenţă la
efort fizic. Prin îmbunătăţirea performanţelor, vigilenţei şi promptitudinii,
cofeina din cafea scade nivelul de depresie şi anxietate, precum şi riscul de
suicid. Acesta se absoarbe rapid şi se elimină la fel de repede în organism într-
un interval de 3-6 ore se reduce la jumătate cantitatea aflată în sânge.
Pe lângă beneficiile unui consum moderat, cafeaua are şi contraindicaţii.
Astfel, cei cu afecţiuni precum hepatita cronică,ciroza, ulcer gastric sau
duodenal, gută, nevroza, dureri de cap, hipertensiune arterială şi enterocolită
cronică ar fi bine să evite consumul de cafea. De asemenea, cafeaua nu este
recomandată copiilor şi adolescenţilor. Consumul exagerat al cafelei poate avea
şi efecte negative: tulburări la nivelul tubului digestiv, cu arsuri şi chiar dureri şi
spasme gastrointestinale

26/08/2010