0anuala Calendaristica6-1

PLANIFICARE ANUALǍ
Clasa a VI-a, Editura Didactică şi Pedagogică

An şcolar 2009-2010
ARIA CURRICULARǍ : LIMBǍ ŞI COMUNICARE

OBIECTUL : LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNǍ
CURRICULUM APLICAT : T.C. 4 ore
Profesor:
Semestrul Unitatea de învăţare Nr. ore Săptămâna Observaţii

I Unitatea 1: STRUCTURA OPEREI EPICE 28 S1 – S7
Unitatea 2: STRUCTURA OPEREI LIRICE 16 S8 – S11
Recapitulare + teza 5 S12 – S13
Unitatea 3: DESCRIEREA: TABLOU ŞI PORTRET 23 S13 – S18
II Unitatea 4: OPERA EPICĂ 28 S19 – S25
Unitatea 5: OPERA LIRICĂ 12 S26 – S28
Unitatea 6: FOLCLOR LITERAR 12 S29 – S31
Recapitulare finala 10 S33 – S35
PLANIFICARE CALENDARISTICĂ
Clasa a VI-a
An şcolar: 2009-2010
Curriculum aplicat: T.C. 4 ore
Profesor: Elena Rotaru
Nr. Unitatea de învǎţare Competenţe specifice Conţinuturi asociate Nr. Sǎpt. Observaţii
crt. ore
Actualizarea cunoştin- Ore pentru prezentarea şi îndrumarea lecturii şi a 4 S1
ţelor recapitulării.
Noţiuni de teorie literară. Actualizare (operă
literară, moduri de expunere, genuri, specii, figuri
de stil).
Fonetică. Vocabular. Sistematizarea şi actualizarea
cunoştinţelor.
Morfologie şi sintaxă. Actualizarea cunoştinţelor şi
a deprinderilor din clasa a V-a.
Evaluare predictivă
1. STRUCTURA 1.1. distingerea între informaţiile esenţiale şi - mesaje orale diverse; 24 S2 – S7
OPEREI EPICE cele de detaliu dintr-un mesaj oral, stabilind
legături sau diferenţieri între informaţiile - structurarea textului oral (actualizare);
receptate din surse diverse - elementele textului oral de tip narativ, descriptiv
şi informativ;
- *acte de vorbire;
1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în
funcţie de context - structura fonematică a cuvântului;
- forme lexicale corecte/ incorecte;
- receptare auditivă a cuvintelor noi în texte
literare şi nonliterare; integrarea cuvintelor noi
în serii sinonimice şi antonimice; stabilirea
sensului unui cuvânt necunoscut prin apel la
context; sensul omonimelor în context;
- arhaisme şi regionalisme; rolul lor în textele
literare studiate;
- sufixe diminutivale şi sufixe augmentative;
- cuvinte compuse prin alăturare, subordonare şi
abreviere;
- familia lexicală;
1.3. sesizarea abaterilor de la normele
gramaticale într-un mesaj oral - corectitudinea structurii gramaticale
(morfologică şi sintactică) în fluxul enunţurilor
orale; abateri de la normele gramaticale (acord,
1.4. aplicarea principiilor ascultării active în flexiune) într-un mesaj oral;
manifestarea unui comportament comunicativ - organizarea textului dialogat;
adecvat
2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor - *elemente verbale şi nonverbale în comunicarea
într-un monolog (narativ, descriptiv, orală;
informativ) - ordonarea ideilor în comunicare (actualizare):
realizarea orală a unui plan simplu şi dezvoltarea
acestuia prin adăugarea ideilor secundare;
- rezumarea orală a unui text dat (actualizare);
- alcătuirea unor texte orale narative, descriptive şi
2.2. utilizarea relaţiilor de sinonimie, de informative;
antonimie, de omonimie în organizarea
mesajului oral - sensurile şi semnificaţia unor cuvinte în diferite
contexte;
- utilizarea, în contexte diverse, a achiziţiilor
lexicale noi;
2.3. utilizarea categoriilor gramaticale - utilizarea adecvată, în contexte diverse, a unor

învăţate, în diverse tipuri de propoziţii sinonime, antonime, omonime; familii lexicale;
câmpuri lexico-semantice;
- folosirea corectă, într-un context dat, a
categoriilor gramaticale specifice părţilor de
2.4 adaptarea vorbirii la situaţia concretă de vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi):
dialog sau de monolog verbul, substantivul
- textul dialogat: dialoguri pe diverse teme de
interes pentru elevi, modalităţi de adaptare la
interlocutor;
- monologul oral (texte narative, descriptive,
informative);
- organizarea replicilor într-un dialog complex;
adaptarea la interlocutor;
- *modalităţi de conectare a elementelor
nonverbale la cele verbale;
- pronunţarea fluentă a unor secvenţe
semnificative ale mesajului oral, reglarea to-
nului, a intonaţiei, în funcţie de starea de spirit
2.5. participarea la diferite situaţii de (bucurie, surpriză, supărare);
comunicare, manifestând o atitudine
favorabilă progresiei comunicării - comunicare orală cu scop declarat de informare,
de luare de atitudine, de opinie;
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de - organizarea replicilor într-un dialog complex;
cele de detaliu în cadrul textului citit iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog cu
diferite categorii de interlocutori cunoscuţi;
- identificarea problemei principale abordate într-
un text literar sau nonliterar (într-o descriere:
elementele şi trăsăturile obiectelor descrise; într-
o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune,
timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele;
într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi
intenţia comunicativă din spatele acestora);
- subiectul operei literare, momentele subiectului,
3.2. identificarea modurilor de expunere într- timpul şi spaţiul în naraţiune;
un text epic şi a procedeelor de expresivitate
- *structura cărţii: rolul cuprinsului, al prefeţei,
artistică într-un text liric
postfeţei şi al notelor;
texte literare epice şi lirice; texte nonliterare
- caracteristicile operelor epice (în proză sau
versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la
persoana I, subiectul operei literare, momentele
subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor,
narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii
într-o naraţiune; descrierea (portretul literar,
tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a
personajelor;
- rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte
3.3 sesizarea valorii expresive a literare, populare şi culte (personificare,
unităţilor lexicale în textele citite
comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet,
antiteza);
- diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică;
- explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi
identificate într-un text citit, în context sau cu
ajutorul dicţionarelor;
- rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei
într-un text dat; sensurile cuvintelor în contexte
diferite; expresivitatea formelor arhaice şi
regionale;
- mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului
3.4. sesizarea organizării morfologice şi (derivarea, compunerea, schimbarea valorii
sintactice a textelor citite (nonliterare şi gramaticale);
literare) - gruparea cuvintelor din textele studiate în
anumite câmpuri lexico-semantice, în vederea
identificării ariilor semantice importante ale
textelor studiate;
- categorii morfologice specifice părţilor de
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse vorbire: verbul (verbe predicative şi verbe
nepredicative – copulativele a fi şi a deveni şi
auxiliarele; moduri personale şi nepersonale);
substantivul (substantive defective de singular
sau de plural; substantivele colective; cazurile şi
funcţiile sintactice ale substantivului);
4.2 utilizarea unui lexic diversificat, recurgând
la categoriile semantice - structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
studiate şi la mijloacele de îmbogăţire a - redactarea unor scrisori şi anunţuri;
vocabularului, pentru exprimarea nuanţată - rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar);
aprecieri personale referitoare la textele epice şi
lirice studiate;
- descrierea de tip tablou şi de tip portret;
- utilizarea sinonimelor, a antonimelor şi a
omonimelor adecvate în contexte date;
- familia lexicală (derivate, compuse, cuvinte
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în obţinute prin schimbarea valorii gramaticale),
textul redactat, utilizând corect semnele câmpurile lexico-semantice;
ortografice şi de punctuaţie - utilizarea mijloacelor interne de îmbogăţire a
vocabularului (derivare cu sufixe şi prefixe,
compunere – prin alăturare, subordonare şi
abreviere, schimbarea valorii gramaticale);
- utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a
4.4. alcătuirea rezumatului unui text literar sau semnelor de punctuaţie (punctul, virgula,
nonliterar punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză)
şi a semnelor ortografice (cratima, punctul);
- ortografierea diftongilor, a triftongilor şi a
vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de
despărţire în silabe a cuvintelor;
- identificarea şi ordonarea secvenţelor narative
dintr-un text dat, în vederea rezumării acestuia;
alcătuirea planului de idei; transformarea
textului dialogat în text narativ;
- rezumarea textelor narative (pregătire, redactare,
verificare).
2. STRUCTURA 2.3. utilizarea categoriilor gramaticale

OPEREI LIRICE învăţate, în diverse tipuri de propoziţii
- folosirea corectă, într-un context dat, a 16 S8 – S11
categoriilor gramaticale specifice părţilor de
vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi):
pronumele ; relaţii şi funcţii sintactice;
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de
cele de detaliu în cadrul textului citit - identificarea problemei principale abordate într-
3.2. identificarea modurilor de expunere într- elementele şi trăsăturile obiectelor descrise;
un text epic şi a procedeelor de expresivitate - rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte
artistică într-un text liric literare, populare şi culte (personificare,
antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima
împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată)
şi măsura versurilor;
3.3 sesizarea valorii expresive a
unităţilor lexicale în textele citite - diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică;
- expresivitatea formelor arhaice şi regionale;
- gruparea cuvintelor din textele studiate în
3.4. sesizarea organizării morfologice şi
textelor studiate;
sintactice a textelor citite (nonliterare şi
literare) - categorii morfologice specifice părţilor de
vorbire: pronumele (pronumele personal,
pronumele posesiv şi adjectivul pronominal
posesiv, pronumele demonstrativ şi adjectivul
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în pronominal demonstrativ);
textul redactat, utilizând corect semnele
ortografice şi de punctuaţie - utilizarea corectă, în propoziţie şi în frază, a
semnelor de punctuaţie (punctul, virgula,
punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză)
3. DESCRIEREA : 1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în - arhaisme şi regionalisme; rolul lor în textele 23 S13 – S18
TABLOU funcţie de context literare studiate;
PORTRET
- realizarea orală a unui plan simplu şi dezvoltarea
2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor acestuia prin adăugarea ideilor secundare;
într-un monolog (narativ, descriptiv,
informativ) - rezumarea orală a unui text dat (actualizare);
- folosirea corectă, într-un context dat, a
2.3. utilizarea categoriilor gramaticale categoriilor gramaticale specifice părţilor de
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii vorbire învăţate (actualizare şi conţinuturi noi):
numeralul, adjectivul, adverbul, prepoziţia,
conjuncţia, interjecţia;
cele de detaliu în cadrul textului citit - identificarea problemei principale abordate într-
elementele şi trăsăturile obiectelor descrise;
timpul şi spaţiul în naraţiune;
3.2. identificarea modurilor de expunere într- - caracteristicile operelor epice (în proză sau
un text epic şi a procedeelor de expresivitate versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la
artistică într-un text liric persoana I, subiectul operei literare, momentele
personajelor;
literare, populare şi culte (personificare,
antiteza);
3.4. sesizarea organizării morfologice şi
sintactice a textelor citite (nonliterare şi - categorii morfologice specifice părţilor de
literare) vorbire: numeralul (valoarea substantivală şi
adjectivală a numeralului; numeralul cardinal şi
numeralul ordinal, funcţii sintactice); adjectivul
(forme flexionare, articolul demonstrativ,
gradele de comparaţie, funcţii sintactice);
adverbul (gradele de comparaţie; funcţii
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse sintactice); prepoziţia (regimul cazual);
conjuncţia; interjecţia (interjecţii predicative);
- structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
- rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar);
aprecieri personale referitoare la textele epice şi
lirice studiate;
- descrierea de tip tablou şi de tip portret.
4. OPERA EPICĂ 1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în

funcţie de context
- stabilirea sensului unui cuvânt necunoscut prin 28 S19 – S25
apel la context;
- arhaisme şi regionalisme; rolul lor în textele
literare studiate;
2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor
într-un monolog (narativ, descriptiv, - ordonarea ideilor în comunicare (actualizare):
informativ) realizarea orală a unui plan simplu şi dezvoltarea
acestuia prin adăugarea ideilor secundare;
- rezumarea orală a unui text dat (actualizare);
- alcătuirea unor texte orale narative, descriptive şi
2.2. utilizarea relaţiilor de sinonimie, de informative;
antonimie, de omonimie în organizarea - sensurile şi semnificaţia unor cuvinte în diferite
mesajului oral contexte;
- utilizarea, în contexte diverse, a achiziţiilor
2.3. utilizarea categoriilor gramaticale lexicale noi;
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii - relaţii şi funcţii sintactice; părţi de propoziţie:
predicatul (verbal şi nominal), subiectul
(exprimat şi neexprimat), acordul predicatului cu
subiectul, complementul (complementele
circumstanţiale de loc, de timp, de mod;
complementele necircumstanţiale, complementul
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de direct şi complementul indirect);
cele de detaliu în cadrul textului citit
3.2. identificarea modurilor de expunere într- - subiectul operei literare, momentele subiectului,
un text epic şi a procedeelor de expresivitate timpul şi spaţiul în naraţiune;
artistică într-un text liric - caracteristicile operelor epice (în proză sau
versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la
personajelor;
antiteza);
3.3 sesizarea valorii expresive a
unităţilor lexicale în textele citite - trăsături ale speciilor literare: fabula
- expresivitatea formelor arhaice şi regionale;
3.4. sesizarea organizării morfologice şi - gruparea cuvintelor din textele studiate în
sintactice a textelor citite (nonliterare şi anumite câmpuri lexico-semantice, în vederea
literare) identificării ariilor semantice importante ale
textelor studiate;
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse - părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi
nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat);
acordul predicatului cu subiectul; complementul.
- structurarea detaliilor în jurul ideii principale;
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în - rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar);
textul redactat, utilizând corect semnele aprecieri personale referitoare la textele epice şi
ortografice şi de punctuaţie lirice studiate;
4.4. alcătuirea rezumatului unui text literar sau semnelor de punctuaţie (punctul, virgula,
nonliterar punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză)
alcătuirea planului de idei; transformarea
textului dialogat în text narativ;
- rezumarea textelor narative (pregătire, redactare,
verificare);
5. OPERA LIRICĂ 2.3. utilizarea categoriilor gramaticale - părţi de propoziţie: atributul (atributul adjectival, 12 S26 – S28
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii substantival, pronominal, verbal) ;

elementele şi trăsăturile obiectelor descrise);
3.2. identificarea modurilor de expunere într- - rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte
un text epic şi a procedeelor de expresivitate literare, populare şi culte (personificare,
artistică într-un text liric comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet,
3.3 sesizarea valorii expresive a - trăsături ale speciilor literare: pastelul;
unităţilor lexicale în textele citite - gruparea cuvintelor din textele studiate în
3.4. sesizarea organizării morfologice şi textelor studiate;
sintactice a textelor citite (nonliterare şi - părţi de propoziţie: atributul ;
literare)
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse
- descrierea de tip tablou.
6. FOLCLOR LITERAR 1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în - arhaisme şi regionalisme; rolul lor în textele 12 S29 – S31
funcţie de context literare studiate;
2.1 înlănţuirea clară şi corectă a ideilor - rezumarea orală a unui text dat (actualizare);
într-un monolog (narativ, descriptiv,
informativ) - alcătuirea corectă a propoziţiilor simple şi
2.3. utilizarea categoriilor gramaticale dezvoltate; fraze construite prin coordonare şi
învăţate, în diverse tipuri de propoziţii subordonare;
- propoziţia regentă; elementul regent;
- relaţii şi funcţii sintactice;
timpul şi spaţiul în naraţiune;
- texte literare epice şi lirice; texte nonliterare:
3.2. identificarea modurilor de expunere într- anunţul, ştirea;
un text epic şi a procedeelor de expresivitate - caracteristicile operelor epice (în proză sau
artistică într-un text liric versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la
personajelor;
- trăsături ale speciilor literare: doina populară;
- texte nonliterare: anunţul, ştirea; modul de
reflectare a realităţii în textul nonliterar (prin
comparaţie cu modul de reflectare a realităţii în
3.3 sesizarea valorii expresive a textul literar);
unităţilor lexicale în textele citite
3.4. sesizarea organizării morfologice şi - expresivitatea formelor arhaice şi regionale;
sintactice a textelor citite (nonliterare şi - gruparea cuvintelor din textele studiate în
literare) anumite câmpuri lexico-semantice, în vederea
textelor studiate;
- felul propoziţiilor, fraza, propoziţia regentă,
4.1 redactarea textelor cu destinaţii diverse
elementul regent, coordonarea şi subordonarea;
- redactarea unor scrisori şi anunţuri;
- rezumatul unui text citit (literar sau nonliterar);
4.3 înlănţuirea corectă a frazelor în aprecieri personale referitoare la textele epice şi
textul redactat, utilizând corect semnele lirice studiate;
ortografice şi de punctuaţie - coordonarea şi subordonarea;
4.4. alcătuirea rezumatului unui text literar sau
nonliterar semnelor de punctuaţie (punctul, virgula,
punctul şi virgula, linia de dialog, linia de pauză)
- aplicarea topicii normale în propoziţie şi în frază;
- alcătuirea planului de idei; transformarea textului
dialogat în text narativ.
Recapitulare finală 10 S33 – S35

0anuala Calendaristica6-1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

0anuala Calendaristica6-1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLANIFICARE ANUALǍ

Clasa a VI-a, Editura Didactică şi Pedagogică

ARIA CURRICULARǍ : LIMBǍ ŞI COMUNICARE

Semestrul Unitatea de învăţare Nr. ore Săptămâna Observaţii

2.3. utilizarea categoriilor gramaticale - utilizarea adecvată, în contexte diverse, a unor

2. STRUCTURA 2.3. utilizarea categoriilor gramaticale

Recapitulare + teza 5 S12 – S13

4. OPERA EPICĂ 1.2 sesizarea sensului unităţilor lexicale noi în

3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de

Recapitulare + teza 6 S32 – S33

Recapitulare finală 10 S33 – S35

S-ar putea să vă placă și