Sunteți pe pagina 1din 3

MODEL TEHNICO-ECONOMIC CADRU PENTRU

CREŞTEREA TAURINELOR (VACI DE LAPTE)

1. Rasele de taurine

RASE ZONĂ DE CREŞTERE POTENŢIAL PRODUCTIV


Litri pe lactaţie
- Brună de Maramureş Deal – Munte 3200 – 3500
- Bălţată românească Deal – Şes 3000 – 3500
- Holstein – Friza Deal – Şes 5000 – 5500
- Pinzgau Munte 2600 – 3300

2. Construcţii zootehnice

• Suprafaţa pe animal: • Tipuri de adăposturi:


○ Vaci de lapte, în sistem legat - 1,70 m2 / cap ○ Închise - cu întreţinerea vacilor la stand
- cu întreţinerea vacilor libere
○ Vaci de lapte, în stabulaţie liberă - 2,10 m2 / cap ○ Semideschise
○ Tineret taurin - 1,12 m2 / cap

• Îngrijirea adăposturilor:
○ Bălegarul şi aşternutul murdar trebuie scoase de 2-3 ori pe zi.
○ Vara se vor efectua mici reparaţii la pereţi, uşi, ferestre, pardoseli, igienizare prin văruirea pereţilor şi tavanelor
• Amplasarea adăposturilor:
○ Trebuie să fie amplasate la loc însorit, să nu fie inundabile sau în zone cu alunecări de teren şi eroziuni ale solului.
• Orientarea adăposturilor:
○ Să fie în aşa fel făcută încât să se realizeze o protecţie faţă de vânturile predominante din zonă; să aibă o luminozitate cât mai bună în interior; să evite
supraîncălzirea acestora în timpul verii
• Cerinţe microclimat:
○ Temperatua optimă în adăpost: 14 – 18 oC ○ Umiditatea aerului: 60 – 75%
• Echipamente:
○ Instalaţii de muls mecanic; ○ Echipamente pentru răcirea şi stocarea laptelui; ○ Utilaje pentru administrarea furajelor;
○ Utilaje pentru evacuarea dejecţiilor

3. Construcţii anexe

○ Bucătărie furajeră; ○ Depozit concentrate; ○ Magazie unelte.

4. Reproducţia la animale

• Organizarea producţiei urmăreşte obţinerea de la fiecare vacă a unui • Depistarea vacilor în călduri se face pe baza manifestărilor exterioare
viţel pe an. ale acestora
• Sisteme de reproducere: • Însămânţarea la timpul optim
○ Montă naturală
○ Însămânţare artificială

5. Flux tehnologic

• Furajarea vacilor de lapte:


○ Consumul de furaje variază în funcţie de starea fiziologică a animalului;
○ Programele de hrănire trebuie întocmite în funcţie de producţia pe care ar putea să o dea.
• Exploatarea vacilor de lapte:
○ În sistem legat – pe un stand cu o lungime variabilă de 160-180 cm şi o lăţime de 110-115 cm;
○ În sistem liber: - cu cuşete individuale pentru odihnă
- fără cuşete, exploatarea animalelor se face pe aşternut permanent
• Creşterea tineretului de prăsilă (3 – 18 luni):
○ Se face în sistem legat sau liber în loturi dimensionate pe vârstă şi dezvoltare corporală.
6. Optimizarea procesului de creştere a tineretului prin elaborarea planului de creştere, ţinând seama de:

RASĂGreutatea la:Spor mediu zilnic (g)Greutatea la vârsta de adult (kg)ÎÎnţărcare (kg)1 an (kg)2 ani (kg)6-12 luni1-2 ani-
R
Brună de Maramureş180275400525440500-550- B Bălţată românească190300450600450600-650- Holstein –
F
Friza185285420550440500-600 - Pinzgau175265400500420500-550

7. Optimizarea raţiilor furaje şi elaborarea planului de furajare:

• Stabilirea listei de furaje existentă în fermă • Consum zilnic de furaje la vacile de lapte
○ Fân (leguminoase + ierburi perene) ○ 8 kg
○ Suculente (sfeclă furajeră, gulii, siloz de porumb) ○ 20 kg
○ Grosiere (paie) ○ 5 kg
○ Masă verde (leguminoase + ierburi perene) ○ 60 kg
○ Amestec concentrate + P.V.M. ○ 5 kg

• Fixarea normelor de furajare pe cap şi zi:


○ Nevoi de întreţinere pentru funcţiile vitale: 1,28 UN şi 70 g proteină, pentru fiecare 100 kg greutate vie
○ Nevoi pentru producţie 0,47 UN şi 70 g proteină pentru fiecare litru de lapte

• Calcularea furajelor necesare pentru fiecare categorie de vârstă

Categoria Cap Necesarul de furaje anual (kg)


Masă Fânuri Suculente Grosiere Nutreţ combinat Amestec concentrat +
verde P.V.M.
Vaci 25 270.000 36.000 90.000 22.750 - 23.125
Juninci 5 27.000 14.600 13.500 27.000 7.300
Viţele de 18 luni 2 12.250 6.380 15.750 13.500 3.650
Viţele de 12-18 luni 5 22.500 5.400 22.500 18.500 3.600
Viţele de 16-12 luni 5 18.500 4.500 13.500 18.500 2.700
Viţele de 3-6 luni 2 6.750 2.250 4.500 9.000 1.125
Viţele de 0-3 luni 3 450 9.000 450
Tăuraşi 3 12.250 4.050 6.750 13.500 1.350
TOTAL 50 369.250 736.630 166.500 131.750 20.175 23.125

8. Organizarea păşunatului

• Păşunatul taurinelor se face pe păşuni cultivate sau naturale


• Tarlalizarea păşunii în vederea practicării păşunatului raţional
• Determinarea capacităţii de păşunat (încărcătura de animale) pe hectar (185 zile în zona de câmpie şi deal)
• Data începerii păşunatului în funcţie de înălţimea plantelor şi umezeala solului (10-15 cm păşuni naturale, 20-30 cm păşuni
cultivate)
• Asigurarea sursei de apă prin adăpători, fixe sau mobile
9. Măsuri sanitar-veterinare de prevenire şi combatere a bolilor în ferme de bovine

• Împrejmuirea fermei cu gard protector • Control periodic medical al personalului de deservire


• Filtru sanitar în care se află camera de igienizare a personalului • Introducerea în efectiv a animalelor din unităţi indemne de boli
• Punct de însămânţări artificiale infecto-contagioase (TBC, leptospiroză, leucoză etc.) şi
• Punct de tăiere de necesitate cu spaţii frigorifice (facultativ) parazitare cu respectarea perioadei de carantină de minimum 60
• Anexă pentru ecarisaj sau folosind investiţiile locale din zonă de zile
• Limitarea circulaţiei persoanelor şi vehiculelor străine • Dezinfecţia staţionarului sanitar-veterinar
• Respectarea regulilor sanitar-veterinare de prelucrare, depozitare • Dezinfecţia adăpostului
şi valorificare a produselor de origine animală • În spaţiile destinate creşterii tienretului din primele 3 – 4
săptămâni de viaţă se va respecta curăţenia şi igiena
administrării alimentelor făcându-se dezinfecţia după
fiecare ciclu de depopulare
• Deratizări generale
• Dezinsecţia
• Obligativitatea controlului sanitar-veterinar

10. Calcule economice estimate pentru anul 2008 pentru 25 capete vaci de lapte

Venituri (V)125.000 leiCheltuieli (C)96.100 leiCantitatePreţ (lei/litru) Total (lei)Total (lei)- vânzarea producţiei principale125.0001,0 125.000-
furaje82.000- subvenţii naţionale şi europene(conform legislaţiei în vigoare)- energie, apă, combustibili5.000- medicamente1.500- forţe de
muncă6.500- alte cheltuieli1.100Rezultat financiar (R = V - C)125.000-96.100= 28.900 Lei + subvenţii

11. Modul de acordare al subvenţiilor

• Pentru a beneficia de subvenţii, solicitantul trebuie să fie înscris în Registrul Fermelor, iar suprafaţa pe care o posedă să nu fie mai mică de
1 ha, formată din parcele de cel puţin 0,3 ha (0,1 ha în cazul coacăzul.
Subvenţiile se acordă în urma completării unei cereri care se depune la sediul APIA unde îşi are domiciliul solicitantul
• Depunerea se face la începutul fiecărui an (pentru anul 2008 perioada de depunere a cererilor a fost între 01.03.2008 – 15.06.2008, conform
O.U.G. nr. 255/30/04/2008, Legii nr. 139/2007 şi OM nr. 64/31.01.2008)
• Se acordă plăţi directe pe hectar din fondurile Uniunii Europene şi plăţi naţionale complementare din bugetului Ministerului Agriculturii.
• Subvenţia in zootehnie in anul 2008 se acordă o singură dată de an (indiferent de categoria de animale), în funcţie de efectivul de bovine
înregistrat în Registrul Naţional al Exploataţiilor de la data de 1 februarie 2007-31 ianuarie 2008, care îndeplinesc cumulativ următoarele
condiţii:
○ Exploataţia trebuie să fie de minimum 3 capete de bovine la data înfiinţării exploataţiei;
○ Vârsta bovinelor să fie de minimum 6 luni la data înfiinţării exploataţiei;
○ Exploataţia să fie înregistrată în Registrul Naţional al Exploataţiilor la data solicitării primei
○ Să nu aibă datorii la bugetul de stat şi la bugetul local .
Pentru anul 2008, prima pe exploataţia de bovine se acordă producătorilor agricoli care au beneficiat în anul 2007de schema de plăţi
naţionale directe complementare în condiţiile prevăzute de O.U 295/2007.
Până la 15/06/2008 solicitanţii trebuie să depună o cerere la centrul A.P.I.A. judetean, însoţită de următoarele documente;
-copie B.I/C.I. ;
-documente ce atestă provenienţa animalelor;
-declaraţie pentru animalele care n-au fost eligibile la plată în 2007:
-declaraţie că nu au datorii la bugetul de stat.

12. Trasabilitatea
 Înregistrarea tuturor elementelor care constituie filiera de trasabilitate respectiv :
- lanţul animalier
- lanţul furajer
- lanţul medicamentos
- lanţul alimentar
- lanţul de12.distribuţie şi comercializare
Trasabilitatea
 Înregistrarea tuturor elementelor care constituie filiera de trasabilitate
respectiv :
- lanţul animalier
- lanţul furajer
- lanţul medicamentos
- lanţul alimentar