PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE

CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

CAPITOLUL 6
PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA
MOTTO: ”Arhitectura construită din timp şi lumină este
rezistentă trecerii timpului şi schimbării şi aspiră la o
perenitate clasică.” 1
6.1. SRTRUCTURAREA CONCEPTELOR
Pe site-ul sau oficial, Alberto Campo Baeza publică un eseu
manifest numit „Esenţialitate” 2unde-şi declară conceptele.
„propun, scrie el, o arhitectură esenţială a ideii, luminii şi
spaţiului: ideea construită, materializată în spaţii esenţiale,
animată de lumină”.3 Ideea va fi cea care generează arhitectura
şi va cuprinde probleme de context, funcţiune, compoziţie şi
construcţie, răspunde la probleme ca unde, de ce, cum. Problema
contextului are legătură cu locul, geografia lui, istoria lui,
răspunde practic la întrebarea unde? Funcţiunea îşi are originea în
răspunsul la întrebarea pentru ce?. Compoziţia organizează
spaţiul şi este răspunsul geometric la cum? Construcţia care
materializează spaţiul, supunându-l la legile gravitaţiei, răspunde
în plan fizic la întrebarea cum? Lumina este cea care pune în
valoare, spaţiul, este materialul de baza în arhitectura, cea care
dă capacitatea spaţiului de a emoţiona. Spaţiul este sculptat de
formă, este cel care transmite ideea, este rezultatul tangibil al
arhitecturii.4

1
Original: „architecture built of time and light is resistant to time and change, and aspires to
classical permanence”, ALBERTO CAMPO BAEZA
2
Extras dintr-un aticol publicat în Munchen de editura Baumeister, în 1991.
3
„Essentiality”, manifest publicat pe site-ul sau ofocial in 1991, trad. Aut., în original: „I
propose an essentioal architecture of idea, space and light. Of built idea , materialized in
esential spaces animated bz the light”.
4
Loc. Cit.

1
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

La baza studiului meu asupra acestui arhitect au stat cartea

„Alberto Campo Baeza- Work and projects” scrisă de Antonio
Pizza, documentaţia pusă la dispoziţie pe site-ul oficial al
arhitectului, o seamă de articole şi interviuri, imagini. Sintetizând
materialul, problemele al căror răspuns guvernează arhitectura lui
Alberto Campo Baeza sunt:
1. LUMINA ÎN ARHITECTURĂ CA RĂSPUNS LA PROBLEMA

GRAVITAŢIEI
2. ALBUL ÎN ARHITECTURA CA RASPUNS LA PROBLEMA LUMINII

3. RELAŢIA CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR. CONTRAST.

DECONTEXTUALIZARE.. SPAŢIUL HETEROTOPIC. TECTONIC-

STEREOTOMIC
4. COMPOZIŢIA SPAŢIALĂ SIMPLĂ CA RĂSPUNS LA PROBLEMA
ESENŢIALIZĂRII.
În introducerea făcută la eseul său „La idea construita. La
architectura a la luz de las palabras”1, Baeza defineşte arhitectura
ca fiind „o idee exprimată (construită) în forme” iar istoria
arhitecturii ca o istorie a ideilor construite. Şi explică observând
ca formele se distrug odată cu trecerea timpului, perene fiind
doar ideile. Filosofia lui se bazează pe două concepte cheie, cum
le denumeşte Pizza : gravitaţia (o forţă statică invizibilă) şi
lumina (o radiaţie electromagnetică invizibilă) care face obiectele
vizibile ochiului uman.
6.2. LUMINA ÎN ARHITECTURĂ CA RĂSPUNS LA PROBLEMA
GRAVITAŢIEI
Principalele probleme ale arhitecturii, după Baeza, sunt cum
să controlăm gravitaţia şi cum să ne relaţionam (să ne
1
ALBERTO CAMPO BAEZA, „La idea construida. La architectura a la luz de las
palabras” ,Colegio Oficial de Arquitectos, Madrid, 1998

2
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

poziţionăm) la lumină. Conform părerii lui, gravitaţia construieşte

spaţiul iar lumina îi dă timpului un înţeles, un chip. Umbrele
purtate şi proprii ale volumelor clădirilor joacă un rol de ceas
solar. De aceea procesul creaţiei de arhitectură încearcă să
scoată la iveală valorile „de dincolo” de constrângerile
geografice, temporale sau cronologice, frumosul în arhitectură
fiind perceput ca un „altfel” misterios, abia tangibil, dincolo de
aparenţele construcţiei propriu-zise.
Este destul de significant pentru felul oarecum nostalgic cum
percepe Baeza relaţia obiectului de arhitectură cu mediul exterior,
comentariul unei eventuale închideri a cheii de bolta din Parteonul
din Roma. „Multe lucruri s-ar întâmpla dacă s-ar face asta dar mai
multe sunt cele care nu s-ar întâmpla, cum ar fi lumina directă,
căldura, ploaia şi vântul... Soarele îi va deplânge dispariţia pentru
că arhitectura şi soarele sunt cei mai buni prieteni ”(t.n.)1.
Pizza denumeşte acest aspect „misticismul luminii” şi-i găseşte
explicaţia în faptul că „naturalul” se pierde tot mai mult în lumea
contemporană, artificialul luîndu-i locul tot mai des, aşa că să
2
găseşti un loc „virgin” ca să construieşti este foarte greu. Schiţa
concept pentru şcoala publică din Madrid, San Sebastian de los
Reyes este un exemplu(fig.1).
Lumina, în toate aspectele
traseului posibil, diagonal,
vertical, orizontal, zenital, este
controlată printr-o atentă

1
Citat original: „And yet no trace would remain of that miraculous sun-trap devised by
human beings to ensure that light from their friendlz star would rain down inside the buiding
every single daz of the year. The sun will mourn its passing and so would architecture,
because they are more than just friends” PIZZA, op cit, p 15
Fig.
2
1 Schiţă
PIZZA, concept
op cit, p 17

3
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

poziţionare pe de-o parte a golurilor prin care pătrunde, pe de

alta a suprafeţelor ce o reflectă, acestea putând fi albe sau din
sticlă, strălucitoare sau mate după efectul şi amplitudinea care se
doreşte a fi obţinută. Un alt exemplu ar fi casa Turegano, unde
este studiat traseul luminii în interiorul spaţiului, ea devenind un
factor important în înţelegerea geometriei spaţiului. Lumina este
decontextualizată, căpătând şi conotaţii scenografice. Dar nu
numai lumina este astfel transformată.

6.3. ALBUL ÎN ARHITECTURĂ CA RĂSPUNS LA PROBLEMA

LUMINII

Pentru Campo Baeza „albul este simbolul permanenţei, al

universalului în spaţiu şi al eternului în timp.”1 „Părul albeşte
odată cu trecerea timpului şi acelaşi lucru îl fac şi construcţiile”,
spune el.
„Un pictor bun ştie exact cum să folosească suprafaţa albă ca să
transmită lumina soarelui direct in spaţiul interior. În arhitectură
albul este mai mult decât o pură abstracţie. Oferă o bază sigură şi
efectivă de la care să poţi lucra cu lumina: poţi s-o reţii, s-o
reflecţi, să saturezi materia cu ea, să umpli spaţiul de ea.
Controlezi spaţiul controlând lumina, iluminând suprafeţele albe
care-i dau formă.”2 Deşi aparenţa masivă, monolitică nu este
negată în creaţiile sale, implicările gravitaţiei sunt

1
PIZZA, op. Cit. p21
2
Pizza, op. cit. , p 17, în original : « "A good painter knows exactly how to use white
surfaces to transmit light from the sun directly into inner space. In architecture,
white is much more than a pure abstraction. It provides a secure and effective base
from which to work with light: you can capture it, reflect it, etch with it, make it slide
around. You control space by controlling light, by illuminating the white surfaces
that give it shape."

4
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

nedeterminabile, golite, uşurate datorită efectelor de lumină

realizate fie prin reflexie a materialelor fie prin poziţionarea
golurilor, dar nu sunt negate în totalitate.
Baeza vede efectul de lumină în spaţiul interior asemănător
celui din picturile lui Rembrandt, unde fereastra este sugerată
doar prin lumina care vine de la ea, lumină care produce anumite
străluciri şi lasă anumite umbre pe lucrurile care umplu acest
spaţiu, contraste care-l duc pe personaj în centrul atenţiei.
Ferestrele caselor lui Baeza îşi măresc efectul dramatic datorită
poziţiei dar şi a formei schematizate, ele au un impact metaforic,
cum spune Pizza şi devin semne şi visuri ale unui „alter spatio” ca
şi în tablourile pictorului.1

6.4. RELAŢIA CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR.

CONTRAST. DECONTEXTUALIZARE. SPAŢIUL HETEROTOPIC.
TECTONIC-STEREOTOMIC

6.4.1. CONTRAST.
În general acest aspect al relaţiei arhitecturii minimaliste cu
exteriorul este un punct special al studiului meu. Şi ipoteza
mea în acest subiect este că una din paradigmele care
guvernează acesta relaţie este contrastul. Fie că este căutat fie
că nu, acest efect însoţeşte totdeauna obiectul de arhitectură
minimalist. Dacă se află într-un spaţiu urban, clădirea
minimalistă va opune mişcării continue şi dinamismului cu care
se combină formele şi culorile, pauza, pauza în mişcare,
culoare, secvenţialitate. Va opune spaţiului striat al oraşului

1
PIZZA, op cit, p 19

5
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

împânzit de cabluri şi intoxicat de imagine, suprafaţa netedă.

Spaţiul neted este conturat de linia abstractă multidirecţională,
fără interior nici exterior care trece printre puncte, umplând un
spaţiu neted, urzind o materie vizuală optică şi apropiată1.
Imaginea surprinsă asupra
oraşului Granada(fig. 2) nu te
lasă nici o clipă să scapi din
vedere cubul perforat
minimalist care este Caja del
Granada a lui Baeza. Dacă se
află în mediu natural, va deveni
o cutie introvertită de zidărie
albă, (fig.3) cum este cazul
Casei Guerero care se
detaşează de culorile şi liniile

Fig. 2
organic-naturale, cu unghiuri şi
muchii drepte care se opun aleatoriului şi aglutinatului natural.
Acest efect este rezultatul conformării volumetrice
preponderent paralelipipedice simple total lipsite de decoraţie,
cu ferestre rare şi mari aşezate pentru confortul interior şi nu
pentru efecte vizuale exterioare.

6.4.2. DECONTEXTUALIZAREA ELEMENTELOR NATURII.

SPAŢIUL HETEROTOPIC
Cu toate acestea, construcţia minimalistă, situată într-o
perfectă detaşare formalistică de natural, este perfect atentă la
1
Referire la teoria spaţiului striat a lui Gilles Deleuze Gilles Deleuze & Félix Guattari,
CAPITALISME ET SCHIZOPHRÉNIE 2. MILLE PLATEAUX, Les Editions de Minuit, Paris,
1980, Le lisse et le strié (pp. 592-625)

6
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

natura pe care o supune şi o transformă în interiorul ei

decontextualizând-o. Diferenţe de nivel, curţi interioare,
podiumuri, volume delimitate de ziduri, din totul este sistematic
reconteztualizat prin faptul ca aceste clustere introvertite sunt de
fapt deschise către cer. În interiorul curţilor lumina transformă şi
dematerializează betonul ca manifestare fizică a materiei,
plasând casa într-un loc aparte în realitatea de zi cu zi.

Proiectul amenajării
pieţei catedralei din
Almeria(fig.3), este unul
din cele mai clare
exemple de
recontextualizare a
elementelor naturii. Ca
fiind singurul loc
neîntinat de om, după
Fig. 3 părerea arhitectului,
cerul este cel mai potrivit ca boltă a unui spaţiu sacru. Scurgerea
sa gravitaţionala firească, coloanele sale de sprijin cele mai
naturale ar fi chiar copacii. În concepţia acestui spaţiu public
arhitectul caută efectul înălţător din catedralele gotice pe care-l
realizează din elemente naturale decontextualizate căpătând
multiple valenţe. Cerul, spune el, este locul unde lumea noastră
fizică penetrează lumea de dincolo.1

1
În original: „our physical world penetrates the world beyond”, PIZZA, op cit, p 19

7
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

Una din articulaţiile spaţiale

prezente des în arhitectura
minimalistă este curtea zidită
care este, cum spune Baeza,
o încăpere a cărei tavan este
bolta cerului. Ea este de tip
paţio la spaţiile publice cum
Fig. 4 ar fi la sediul BIT din Mallorca
sau şcoala Drago din Cadiz şi de tip hacienda, împrejmuitoare, la
locuinţe. Un exemplu perfect este casa Guerero(fig.4). Capete de
perspectivă create de jocurile volumetrice, goluri în pereţii drepţi
şi înalţi sunt făcute special pentru a capta priveliştea. De asemeni
elemente din natură, cum ar fi apa sau copacii, devin elemente
decorative, aşa cum o anumita imagine, atent aleasă spre a se
zări printr-o fereastră devine o specială decoraţie parietală.
Elemente din natură, cum ar fi luciul apei sau copacii, devin
elemente decorative, aşa cum o anumită imagine, atent aleasă
spre a se zări printr-o fereastră devine o specială decoraţie
parietală. În căutarea de a găsi un pic de spaţiu virgin,
necontaminat de artificialitate, cerul este cel mai bun loc în care
intervenţia omului este invizibilă. Acest spaţiu este mai mult
decât o configuraţie standard de paţio, cu toate conotaţiile
obişnuite domestice, este, de asemenea, un ansamblu de
elemente arhitecturale semantic polarizate pentru a forma un
prag important semnificativ între oraş şi casa, public şi privat. Ca
origine este provenită din curtea interioară tradiţională, dar modul
cum este configurată, materialele, „decoraţia” cu elemente
naturale scoase din context, controlul luminii şi al suprafeţelor,

8
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

toate acestea îi dau un aspect contemporan. Deci este un spaţiu

şi contemporan dar şi tradiţional în acelaşi timp. Pe de altă parte
este un spaţiu de trecere de la public la privat. Pe de-o parte
îmbrăţişează şi protejează locuinţa de exterior prin configuraţia
spaţială pe care o are, pe de alta deschide interiorul către exterior
prin golurile practicate, prin jocul de plane verticale făcut de
pereţi, prin legătura pe care o face cu cerul utilizând elemente
verticale pentru o scurgere natural-gravitaţională. Această
dualitate, pe de-o parte între public şi privat pe de altă parte între
modern şi tradiţional, formează acel tip de spaţiu heterotopic
descris în teoriile lui Foucault. Heterotopia, spaţiul “altfel”, are
puterea de a juxtapune într-un singur loc mai multe tipuri de
spaţii: public-privat, străin-familiar, universal-local. Heterotopiile
au cu spaţiul restant un raport care se desfăşoară între doi poli: -
creează un “spaţiu de iluzie care denunţă ca încă şi mai iluzoriu
întregul spaţiu real”1 . Pentru Foucault, zidurile au un dublu rol de
închidere: închid interiorul faţă de exterior dar şi exteriorul faţă de
interior. Părerea lui Foucault este că în societăţile moderne nu
există exterior. Pentru Baeza zidul are un dublu rol de deschidere-
deschide interiorul către exterior prin crearea de goluri bine
controlate din interior- şi deschide exteriorul către interior prin
acele curţi care sunt de fapt tot nişte spaţii interioare cu cerul
drept plafon.
În general spaţiul minimalist aminteşte de spaţiul
heterotopic prin paradigma contrastului care pare a guverna

1
Michel Foucault, Dits et écrits 1984 , Des espaces autres (conférence au Cercle
d'études architecturales, 14 mars 1967), in Architecture, Mouvement,
Continuité, n°5, octobre 1984, pp. 46-49.

9
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

efectele relaţiilor interne stabilite între elementele componente.

Gravitaţia sugerată de compoziţia simplă de volume masive este
contracarată cu lumină. Lumina este folosită de fapt printr-un
efect de reflexie, deci respingere, a ei datorită albului
omniprezent sau suprafeţelor reflectante. Prin formă construcţiile
se detaşează de mediul înconjurător şi par solitare de acesta şi
totuşi mediul exterior este căutat din interior şi transformat, deci
integrat.

6.4.4. TECTONIC-STEREOTOMIC

Încă o dată apare contrastul: aceste forme cuboidale, aparent

detaşate formal de aglutinarea organică, sunt aranjate ţinându-se
seama de tectonica sitului, acest lucru ajutându-le de fapt să se
integreze.
Pentru concursul
„Filarmonicii din
Copenhaga”, de exemplu
(fig. 5), Baeza imaginează
practic o peşteră
generatoare de sunete,
complet integrată in relieful
Fig. 5 stâncos, în ciuda formei
simplu-prismatice, aşa cum se vede şi in schiţele alăturate.
Aceeaşi preocupare pentru integrarea în tectonica locului apare şi
la conceptul sediului BIT(fig. 6), deşi configuraţia planului este un
triunghi, după cum aminteam. Baeza explică cele două concepte,
tectonic şi

10
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

stereotomic făcând el
însuşi o descompunere
morfologică a construcţiei
văzută ca întreg:
stereotomic se referă la
partea de clădire care simte
nevoia să aparaţină
Fig. 6 pământului, iar tectonic se
referă la partea de structură (a întregului) care se desprinde de
pământ. Prima tinde spre întuneric iar cealaltă spre lumină.
Echilibrul sau raportul acestor două părţi exprimă opoziţia
materialul masei, imaterialului cadrului, simbolizează cei doi poli
cosmogonici către care aspirăm: cerul şi pământul. Aceşti doi poli,
declară Baeza pe site-ul sau, sunt încă limitele experienţei
noastre de viaţă, în ciuda vremurilor tehno-ştiinţifice pe care le
traversăm.1 Stereotomic derivă din cuvântul grecesc pentru solid
(stereos) şi verbul a tăia (tomia).
Arhitectura stereotomică este atunci când forţa
gravitaţională este transmisă continuu într-un sistem structural
continuu. Este o arhitectură masivă, care se aşează pe pământ ca
şi cum ar fi o parte componentă a sa dar caută lumina,
perforându-şi zidurile pentru a o capta. Caja Granada este
supranumită „cutia luminii” din cauza efectului de caleidoscop
creat prin perforarea anvelopantei. Este arhitectura podiumului,
a soclului. Este arhitectura excavaţiei2.

1
Extrase traduse de autor din articolul „From the cave to the hut”,
http://www.campobaeza.com/index_en.html, 2004
2
În original Baeza foloseşte termenul de „cave” care are şi conotaţia de peştera, cavitate,
săpătură.

11
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

Arhitectura tectonică este acolo unde forţa gravitaţională

este transmisă într-un mod sincopat printr-un sistem structural de
noduri. Se aşează pe pământ ca şi cum ar sta pe vârfuri. Este
arhitectura care se apără de lumina care curge practic în ea. Este
1
denumită de Baeza ca fiind arhitectura colibei. Un astfel de
exemplu este sediul corporaţiei BIT, unde planşeul superior stă
aparent, pe pereţii de sticlă, iar lumina se strecoară pe
dedesubtul său. Casa De Blas are aceeaşi structură tectonic-
stereotomic, care exprimă formalistic acest dialog. Parterul sau
formează practic baza care escavează pământul, pe care se
aşează o cutie de sticlă. În cazul acesta rolul de trecere, de spaţiu
heterotopic este luat de acest podium care se detaşează de
pământ în acelaşi demers formalistic ca al lui Mies van der Rohe
la Pavilionul de la Barcelona.
Simbolistica podiumului este explicată în alt text altă
prelegere a sa, numită „The foundations of architecture”2. Scrie
Baeza: „omul a simţit întotdeauna o fascinaţie pentru orizont,
acea joncţiune între cer şi pământ.”3. Altfel spus, linia care
desparte dar şi uneşte lumea stereotomică, legată de lumea
gravitaţională, cu lumea tectonică, legată de cer şi lumină,
elemente imateriale. Linia aceasta însă este iluzorie, fiind
demarcaţia planului orizontal, terestru. Pe acest plan orizontal, cel
mai vechi impuls al omului, după ce a ieşit din caverne este să
aşeze un element orizontal de aşezare dar şi de demarcaţie, pe
pământ, pentru a-şi face adăpostul. Abia pe acest element, care
putea fi o bucată de piatră sau doar o dungă trasa în nisip, se
1
Loc. Cit.
2
trad. Aut. : Fundaţia Arhitecturii, http://www.campobaeza.com/index_en.html, 2004
3
Loc. Cit., în original: „Man has always felt a special fascination for the horizon, that line
which joins or separates heaven and earth” trad. Aut.

12
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

ridica, pe pilaştrii, acoperământul. Acest element a căpătat în

arhitectura greacă antică valoare compoziţională. Templele
greceşti se aşează temeinic pe pământ prin intermediul soclurilor
dar se şi departajează de acesta, înălţându-şi coloanele către cer,
având rolul de a demarca practic tectonicul de stereotomic.

6.5. COMPOZIŢIA SPAŢIALĂ SIMPLĂ CA RĂSPUNS LA PROBLEMA

ESENŢIALIZĂRII

Arhitectura specifică lui Baeza formează compoziţii

volumetrice introvertite saturate de lumină datorită albului
strălucitor, transmiţând un sentiment de izolare totală datorită
detaşării de „restul”. Această simplitate compoziţională şi
detaşare dă construcţiilor o forţă neobişnuită. Configuraţia
planimetrică este extrem de simplă, chiar şi la clădiri publice.
Despre arhitectura esenţială, cum o denumeşte arhitectul în
manifestul său publicat pe site-ul oficial spune că este: simplă şi
curată, naturală şi deschisă, liberă şi eliberatoare, în concluzie,
pentru viaţă.
Dacă nu este un pătrat cum sunt planurile caselor Gaspar,
Turegano, Asencio, a Cajei Granada, configuraţia planimetrică
este simplă, o formă sau o intersecţie de forme primare. Sediul
BIT din Mallorca de exemplu are planul un triunghi, dar de fapt
este o jumătate dintr-un pătrat. Expresia volumetrică a acestor
planuri nu poate fi decât simplă şi asta dă forţă şi personalitate
dar şi un sentiment de solitudine. Despre Universidad Laborar din
Almeria spune: „Ne-am gândit că este important să se

13
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

demonstreze că atât principiile cât şi trăsăturile caracteristice

arhitecturii populare pot fi folosite pentru a crea clădiri
funcţionale, total modeme care sunt mult mai bine adaptate la
mediul nostru decât arhitectura importată."1 Casa Turegano este
un exemplu pentru felul cum exprimă setul de valori arhetipale în
starea ei „primitivă”, neînfrumuseţată prin folosirea unei
configuraţii geometrice primare. Simplul cub capătă importanţă
prin poziţia sa dominantă, prin albul strălucitor dar şi prin
proporţia plin-gol, mat-strălucitor. Baeza îşi numeşte arhitectura
mai degrabă esenţialistă- un termen mai conceptualist care
include atât noţiunea de simplificare dar şi de purificare,
arhitectura ca expresie a esenţei- decât minimalistă, considerând
termenul un alt „ism” banalizat. Parafrazându-l pe Mies van der
Rohe cu al sau „less is more”, Baeza afirmă: „mas con menos”2.
Astfel simplitatea planurilor, prezenţa curţilor, fie ele de tip
împrejmuire, fie de tip paţio, capătă sens, un sens dat de locuinţa
arhetipală, originară. Baeza spune în cartea sa :”arhitectura
trebuie să ofere fiinţei umane acea frumuseţe misterioasă,
intangibilul „altfel” care este frumuseţea. Acel tip inteligent de
frumuseţe emanată de ideile construite. Acesta este mult mai
mult decât o construcţie în sensul său banal.”3
Conformarea volumetrică a acestor planuri aduse la
simplitatea esenţialului nu poate fi decât o compoziţie minimală
1
PIZZA, 1999, P 12 (trad. Aut). În orognal: „We thought it important to demonstrate that
both the principles and the characteristic features of popular architecture can be used to
create totally modem, functional buildings that are much better suited to many of our
environments than imported highbrow architecture."

2
T.a. : mult cu puţin”, PIZZA, 1999, P 13
3
T.a. ,PIZZA, 1999, P 13 , în orginal:architecture must offer human beings that mzsterious
zat tangyble „other” which is beautz. The intelligent kind of beautz that emanates from
constructed ideas. This is something else, much much more than construction in the normal
sense.”

14
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

de volume prismatice. Cu atât mai puternică este personalitatea

dar şi aspectul solitar, artificial, de lucru produs de om.
La finalul acestui studiu am să las loc unui citat al lui Alberto
Campo Baeza care defineşte arhitectura: „Simt emoţia deci
exist, ...dar de fapt nu este arhitectura despre emoţii? Ar trebui
spus lumii că arhitectura este o sinteză a construcţiei raţionale şi
emoţiilor neraţionale, între percepţie şi pasiune. Această
arhitectură care este făcută şi stârneşte emoţii va fi întotdeauna
arhitectura rafinată. Spre deosebire de arhitectura erudită de
astăzi, care este foarte des neruşinat de exhibiţionistă,
arhitectura rafinată vorbeşte o limbă tăcută care este greu de
1
explicat uneori, dar este mereu uşor de înţeles.”
Acestea sunt o parte din ipotezele pe care, alături de
ipotezele pe care le-am enunţat la începutul lucrării, le voi
demonstra analizând morfologic un set de 10 construcţii publice şi
private, ce formează setul de specimene alese dintre construcţiile
lui Baeza ca făcând parte din clasa de construcţii minimaliste. În
modul descris la începutul lucrării voi descompune fiecare
specimen în parte în segmente omologe pe care le voi analiza şi
compara. Descompunerea va fi sugerată practic de modul în care
arhitectul îşi aplică conceptele şi de discontinuităţile care se
observă în conformaţia întregului. De exemplu faptul că el declară
că lucrează cu lumina ca factor esenţial va genera o anumită

1
Citat din interviul dat de arhitect în A+C magazine (iulie 1985); în original: "I feel
emotion, therefore I exist, [...] but then, isn't architecture all about emotion? We
should tell the world that architecture is a synthesis of rational construction and
irrational emotion, precept and passion. This architecture, which is made of and
arouses emotion, will always be cultured architecture. Unlike today's erudite
architecture, which more often than not is unashamedly exhibitionist, cultured ar-
chitecture speaks a silent language which can sometimes be difficult to explain, but
is always easy to understand."

15
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

conformare a secţiunilor, poziţionare a ferestrelor, formei şi

mărimii lor. Pe de altă parte el nu spune nimic despre spaţiul de
trecere pe care eu l-am denumit heterotopic şi a cărui prezenţă şi
efecte vreau să le analizez.

16
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

6.6. CONSTITUIREA UNEI COLECŢII DE LUCRĂRI EXEMPLIFICATIVE

Colecţia este formată din următoarele lucrări pe care le vom nota
cu Ln în tabele de analiză :
1. L1-Caja general de Ahoros, Granada, 2001

2. L2-Sediul firmei BIT, Mallorca, 1998

3. Şcoala Drago, Cadiz, 1992

17
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

4. Vila Gaspar, Zahora, 1992

5. Casa Turegano, Madrid, 1988

18
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

6. Rezidenţa Garcia Marcos, Madrid, 1991

7. Căminul de copii Beneton , Treviso, 2007

8. Casa Guererro, Zahora, 2005

9. Vila de Blas, Madrid, 2001

19
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

10. Casa Asencio, Cadiz, 2001

Cele zece lucrări ale arhitectului s-au dorit a fi din perioade

diferite. Am dorit să includ funcţiuni diverse dar colecţia este
constituită pentru a valida ipotezele preliminare despre
minimalism care au fost prezentate în capitolul anterior.
Conform principiilor de analiză morfologică puse la punct de
Şcoala de la Lyon, pun în ecuaţie şi ipoteze generale cum ar fi
că specimenele fac parte din aceeaşi clasă, respectiv a
arhitecturii minimaliste contemporane, pot fi descompuse în

20
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

segmente omologe comparabile şi răspund ipotezelor

preliminare.

21
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

6.3. PARADIGME RELEVATE CA IPOTEZE DE LUCRU. ÎNTOCMIREA

MATRICEI DE APLICARE A IPOTEZELOR
Ipotezele de lucru vor fi grupate în două categorii, fiind notate în
matricea booleană cu Pn:
a) CONCEPTELE ARHITECTULUI care se împart în trei categorii
1. ESENŢIALIZARE :
P1 – folosirea materialelor fruste: beton aparent, tencuială
tradiţională, materiale vernaculare
P2 – compoziţia planimetrică simplă
P3 – compoziţie volumetrică simplă, prismatică
P4 – lipsa decoraţiilor

2. CONTROLUL LUMINII:
P5 – controlul traseului luminii
P6 – poziţionarea golurilor în funcţie de efectul interior de
peisaj sau lumină
P7 – folosirea albului în interior şi exterior
P8 – folosirea suprafeţelor cu proprietăţi speciale în contact cu
lumina: reflexie, transparenţă, filtrare.

3. DIALOG TECTONIC-STEREOTOMIC
P9 – compoziţia obiectului de arhitectură rezultă din dialogul
tectonic-stereotomic
P10 – existenţa unui podium care aşează clădirea pe sit.
b) IPOTEZE PROPRII
P11 – prezenţa unui spaţiu de tip heterotopic, trecere, dual

22
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

P12 – decontextualizarea elementelor naturale prin atribuirea

de valenţe diferite
P13 – efectul de contrast în dialogul vizual cu mediul
înconjurător

23
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

Analiza morfologică a segmentelor omologe comparate în tabelele de la finalul capitolului şi se ordonează în tabelul următor. Voi nota fiecare proprietate cu P(n) şi fiecare
lucrare cu L(n). Cu cât ipoteza se verifică la mai multe specimene cu azât este mai puternică. Tabelul 1 va compila gradul de aplicabilitate al ipotezelor.
LUCRĂRI REPREZENTATIVE
CATEGORII

L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8 L9 L10
REZIDENŢA CAMINUL
P(n) PROPRIETĂŢI CAJA GENERAL SCOALA VILA REZIDENŢA REZIDENŢA VILA DE VILA
SEDIUL BIT GARCIA DE COPII
DE AHORROS DRAGO GASPAR TUREGANO GUERRERO BLAS ASENCIO
MARCOS BENETON
FOLOSIREA MATERIALELOR FRUSTE: BETON
P1 APARENT, TENCUIALĂ TRADIŢIONALĂ, • •
ESENŢIALIZARE

MATERIALE VERNACULARE

P2 COMPOZIŢIA PLANIMETRICĂ SIMPLĂ • • • • • • • • • •

COMPOZIŢIE VOLUMETRICĂ SIMPLĂ,

P3 • • • • • • • • • •
PRISMATICĂ

P4 LIPSA DECORAŢIILOR • • • • • • • • • •

P5 CONTROLUL TRASEULUI LUMINII • • • • • • • • • •

CONTROLUL LUMINII

POZIŢIONAREA GOLURILOR ÎN FUNCŢIE DE

P6 • • • • • • • • •
EFECTUL INTERIOR DE PEISAJ SAU LUMINĂ

FOLOSIREA ALBULUI ÎN INTERIOR sau

P7 • • • • • • • •
EXTERIOR

FOLOSIREA SUPRAFEŢELOR CU PROPRIETĂŢI

P8 SPECIALE ÎN CONTACT CU LUMINA: lucioase, • • • • • • • •
translucide,
STEREOTOMIC

PREZENŢA DIALOGULUI TECTONIC-

TECTONIC-

P9 • • •
STEREOTOMIC

EXISTENŢA UNUI PODIUM CARE AŞEAZĂ

P10 • • • •
CLADIREA PE SIT.

PREZENŢA UNUI SPAŢIU DE TIP

P11 • • • • • • •
HETEROTOPIC, TRECERE, DUAL
IPOTEZE PROPRII

DECONTEXTUALIZAREA ELEMENTELOR
NATURALE PRIN ATRIBUIREA DE VALENŢE
P12 • • • • • •
DIFERITE

EFECTUL DE CONTRAST ÎN DIALOGUL

P13 VIZUAL CU MEDIUL ÎNCONJURĂTOR • • • • • • • • •

24
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

25
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

Într-o interpretare booleană, avem următoarele mulţimi formate

după lucrările Ln care îndeplinesc respectivele proprietăţi Pn:
P1: (L1, L9)
P2 : (L1...L10)
P3 : (L1..L10)
P4 : (L1...L10)
P5 : (L1...L10)
P6 : (L1, L3...L10)
P7 : (L3...L10)
P8 : (L2, L3, L4, L6...L10)
P9 : (L1, L2, L9)
P10 : (L1, L2, L6, L9)
P11 : (L1, L2, L4, L6, L7, L8, L10)
P12 : (L2, L4, L6, L7, L8, L10)
P13 : (L1, L3...L10)
6.4. ANALIZAREA REZULTATELOR MATRICEI BOOLEENE. IPOTEZE
DOVEDITE VALABILE.
Am întocmit, cu ajutorul unui program, un tabel de relaţii de
incluziune (TABELUL 2), intersecţie şi disjuncţie între aceste
mulţimi. După cum reiese din conţinutul mulţimilor de mai sus,
ipotezele puternice, care se dovedesc a fi valabile la toate
specimenele colecţiei sunt: P2, P3, P4, P5, deoarece sunt mulţimi
care conţin toate elemente. Aceasta dovedeşte ca toate
specimenele din colecţie au următoarele proprietăţi care vor
caracteriza fără echivoc arhitectura minimalistă a lui Campo
Baeza:
• COMPOZIŢIA PLANIMETRICĂ SIMPLĂ

26
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

• COMPOZIŢIE VOLUMETRICĂ SIMPLĂ, PRISMATICĂ

• LIPSA DECORAŢIILOR
• CONTROLUL TRASEULUI LUMINII

Datorită echivalenţei între ele am exclus relaţiile dintre

mulţimile P3...P5 cu celelalte elemente deoarece sunt identice
cu relaţiile cu mulţimea P2. Putem face următorul grafic de
relaţii. Săgeţile indică apartenenţa la mulţimea respectivă. De
exemplu: P8 şi P11 aparţin lui P2.

P2 P3 P4 P5

P11 P6 P13

P8 P12 P7 P1 P9 P10

Proprietăţile P6 si P13 sunt si ele destul de aplicabile deoarece

au o singură excepţie, L2, sediul BIT , conţin aceleaşi
specimene deci se poate spune că elementele care au
proprietatea de a fi contrastante cu mediul o au şi pe cea de a
avea ferestrele aşezate în funcţie de controlul luminii. Am
putea deci trage concluzia că unul din lucrurile care dă insolitul
şi elementul de contrast cu mediul înconjurător, şi asta mai
ales în mediul urban, este poziţionarea ferestrelor, pe faţadele
clădirilor, după reguli de efect interior şi nu exterior.

27
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

După numărul de elemente pe care le conţin, alte ipoteze pe

care le putem considera puternice sunt:
• POZIŢIONAREA GOLURILOR ÎN FUNCŢIE DE EFECTUL INTERIOR DE
PEISAJ SAU LUMINĂ
• EFECTUL DE CONTRAST ÎN DIALOGUL VIZUAL CU MEDIUL
ÎNCONJURĂTOR
Iar cele ce au proprietăţile P1 şi P7, adică, materiale fruste şi
folosirea materialelor albe la finisaj, au şi proprietăţile P6 şi P13
şi automant şi P2...P5.
Din faptul că P1 şi P12 sunt mulţimi distinctive, neavând nici
un element comun, se poate spune că specimenele care conţin
beton aparent nu prezintă elemente naturale decontextualizate.
Proprietăţile P1 şi P9, adică folosirea betonului aparent şi
respectiv, evidenţa acelui dialog tectonic-stereotomic, au cele mai
puţine elemente deci sunt cele mai slabe pentru colecţia de
specimene din arhitectura lui Baeza. În ceea ce priveşte celelalte
proprietăţi, vom avea următoarele relaţii, care dau puterea lor de
aplicare, viabilitatea. Este interesantă relaţia dintre P1 (folosirea
materialelor fruste) şi P7 (folosirea albului). Iată că P7 este o
ipoteză mai slabă decât cea a contrastului şi aşezării golurilor
după lumină şi este exclusă acolo unde apare P1. Şi totuşi, există
o ipoteză preliminară conform căreia arhitectura minimalisă
foloseşte neapărat albul sau betonul aparent. Să cercetăm atunci
reuniunea dintre cele două mulţimi care este echivalentă cu suma
întregii colecţii. Astfel putem afirma că o ipoteză conform căreia
arhitectura minimalistă este fie albă, fie foloseşte materiale
fruste, naturale, specifice mediului înconjurător şi puţin fasonate
cum ar fi piatră, lemn sau, din alt spectru, betonul aparent se

28
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

poate verifica şi în colecţia lui Baeza. De asemeni, putem

interpreta ca naturală, specifică locului, folosirea tencuielii albe ce
ne aminteşte de tradiţionalele finisaje mediteraneene. Deci în
formularea ipotezei P1 s-a strecurat această omisiune, a folosirii
finisajelor tradiţionale de fapt ca inspiraţie şi ca mijloc de
integrare pentru arhitectura minimalistă. Astfel tencuiala albă
este doar un corolar al ipotezei P1, ea avându-şi rostul şi
motivaţia, după cum afirmam mai devreme şi în controlul luminii.
Specimenele care prezintă proprietatea de a avea un podium
(P10) o prezintă şi pe cea de a avea prezenţa dialogului tectonic-
stereotmic(P9) şi pe cea de a folosi betonului aparent (P1).
Din relaţia P12⊆P11⊆P2...P5 rezultă că existenţa spaţiului
heterotopic (P11) este cumva condiţionată de conţinerea
proprietăţii (P12), elemente naturale decontextualizate şi
specimenele care o conţin au şi celelalte proprietăţi P2...P5,
forme simple, lipsa decoraţiilor, controlul luminii, etc. De asemeni
aceleaşi elemente cu P12, (decontextualizarea) au şi P8, folosesc
suprafeţe cu proprietăţi speciale în contact cu lumina.

29
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

TABELUL 2
distin
sets equal 1⊆2 2⊆1 intersection relation
ct
P1 & P2 FALSE FALSE TRUE FALSE L1, L9 P1⊆P2

P1 & P3 FALSE FALSE TRUE FALSE L1, L9 P1⊆P3

P1 & P4 FALSE FALSE TRUE FALSE L1, L9 P1⊆P4

P1 & P5 FALSE FALSE TRUE FALSE L1, L9 P1⊆P5

P1 & P6 FALSE FALSE TRUE FALSE L1, L9 P1⊆P6

P1 & P7 FALSE FALSE FALSE FALSE L9
P1 & P8 FALSE FALSE FALSE FALSE L9
P1 & P9 FALSE FALSE TRUE FALSE L1, L9 P1⊆P9

P1 & P10 FALSE FALSE TRUE FALSE L1, L9 P1⊆P10

P1 & P11 FALSE FALSE FALSE FALSE L1
P1 & P12 TRUE FALSE FALSE FALSE P1≠P12
P1 & P13 FALSE FALSE TRUE FALSE L1, L9 P1⊆P13
P6 & P7 FALSE FALSE FALSE TRUE L3, L4, L5, L6, L7, L8, L9, L10 P7⊆P6
P6 & P8 FALSE FALSE FALSE FALSE L3, L4, L6, L7, L8, L9, L10
P6 & P9 FALSE FALSE FALSE FALSE L1, L9
P6 & P10 FALSE FALSE FALSE FALSE L1, L6, L9
P6 & P11 FALSE FALSE FALSE FALSE L1, L4, L6, L7, L8, L10
P6 & P12 FALSE FALSE FALSE FALSE L4, L6, L7, L8, L10
L1, L3, L4, L5, L6, L7, L8, L9,
P6 & P13 FALSE TRUE TRUE TRUE P6≡P13
L10
P7 & P8 FALSE FALSE FALSE FALSE L3, L4, L6, L7, L8, L9, L10
P7 & P9 FALSE FALSE FALSE FALSE L9
P7 & P10 FALSE FALSE FALSE FALSE L6, L9
P7 & P11 FALSE FALSE FALSE FALSE L4, L6, L7, L8, L10
P7 & P12 FALSE FALSE FALSE FALSE L4, L6, L7, L8, L10
P7 & P13 FALSE FALSE TRUE FALSE L3, L4, L5, L6, L7, L8, L9, L10 P7⊆P13
P8 & P9 FALSE FALSE FALSE FALSE L2, L9
P8 & P10 FALSE FALSE FALSE FALSE L2, L6, L9
P8 & P11 FALSE FALSE FALSE FALSE L2, L4, L6, L7, L8, L10
P8 & P12 FALSE FALSE FALSE TRUE L2, L4, L6, L7, L8, L10 P12⊆P8
P8 & P13 FALSE FALSE FALSE FALSE L3, L4, L6, L7, L8, L9, L10
P9 & P10 FALSE FALSE TRUE FALSE L1, L2, L9 P9⊆P10
P9 & P11 FALSE FALSE FALSE FALSE L1, L2
P9 & P12 FALSE FALSE FALSE FALSE L2
P9 & P13 FALSE FALSE FALSE FALSE L1, L9
P10 & P11 FALSE FALSE FALSE FALSE L1, L2, L6
P10 & P12 FALSE FALSE FALSE FALSE L2, L6
P10 & P13 FALSE FALSE FALSE FALSE L1, L6, L9
P11 & P12 FALSE FALSE FALSE TRUE L2, L4, L6, L7, L8, L10 P12⊆P11
P11 & P13 FALSE FALSE FALSE FALSE L1, L4, L6, L7, L8, L10
P12 & P13 FALSE FALSE FALSE FALSE L4, L6, L7, L8, L10

30
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

TABEL 3- ESENŢIALIZARE – IPOTEZA P2

FORMA
(Ln CONFORMAŢIA PLANIMETRICĂ
SPECIMEN DOMINANTĂ
)
EVIDENŢIATĂ

CAJA
GENERAL
L1
DE
AHORROS

plan parter
plan parter vedere
aeriană

SEDIUL
L2
BIT

SCOALA
L3
DRAGO

plan parter

VILA
L4
GASPAR

plan parter

REZIDENŢ
A
L5
TUREGAN
O

plan parter plan etaj

31
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

plan parter

REZIDENŢ
L6 A GARCIA
MARCOS

plan parter

CĂMINUL
L7 DE COPII
BENETON

REZIDENŢ
L8 A
GUERRERO
plan parter
plan parter

VILA DE
L9
BLAS
Plan terasă

L1 VILA
0 ASENCIO

plan parter

32
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

TABEL 6- VERIFICAREA IPOTEZELOR : C

P11 - PREZENŢA UNUI SPAŢIU DE TIP HETEROTOPIC, TRECERE, DUAL
P12 - DECONTEXTUALIZAREA ELEMENTELOR NATURALE PRIN ATRIBUIREA DE VALENŢE DIFERITEL4 L
• • VILA a
GASPAR
CONFORMAŢIA PLANIMETRICĂ plan parter C
P1 P1 SPECIMEN şi
1 2 (Ln) EVIDENTIEREA HETEROTOPIEI plan terasa C

L5
L1 REZIDEN
CAJA ŢA
GENERAL TUREGA
• DE NO
AHORRO
S
L2 • • plan parter C
L6
SEDIUL REZIDEN
BIT L
ŢA a
• • GARCIA
MARCOS

L7 C
L3 CĂMINUL
SCOALA DE COPII I
BENETON
DRAGO
• •

plan parter
plan parter

33
PARADIGMELE ARHITECTURII MINIMALISTE CONTEMPORANE
CAP.6 PARADIGMELE LUI ALBERTO CAMPO BAEZA

L8
CASA
• • GUERRER
O
plan parter

L9
VILA DE
BLAS

L10
VILA
• •
ASENCI
O

34