Sunteți pe pagina 1din 14

Prezentarea proiectului pilot de arhitectura

1. INTRODUCERE In acest capitol vom face o analiza a situatiei existente din punct de vedere al criteriilor de sustenabilitate si reabilitare integrata, prezentate in etapele preceente. De asemeni vom analiza solutiile propuse din aceleasi perspective. Pe linga o

prezentare tehnica a acestora, ele vor fi evaluate si din punct de vedere al rezultatului final, care trebuie sa raspunda cerintelor beneficiarilor, stabilite prin chestionarele la care ei au raspuns. Acestea au pus probleme locuitorilor, din citeva capitole importante cum ar fi: circulatie atit pietonala, de biciclete cit si auto, dotari functionale - functiuni prezente in cartier, bloc, unitate de locuit, economice, de confort, sociale- relatii de buna vecinatate intre locuitori, estetice incercarea individulaizeze stupul realizarii unei imagini contemporane care sa

ecodesign si sustenabilitate- solutii care sa integereze noile principii ecologice de construire, folosirea energiilor regenerabile, a solutiilor de gestionare a deseurilor si economisire a resurselor energetice

Dupa studiul solutiilor si generarea conceptului, proiectul SIR propune un proiect pilot care se refera la reabilitarea unui cvartal de constructii configurate in jurul unei curti interioare1. Recapitulind, putem spune ca blocurile existenete sunt D+P+4 si au functiunea de locuire. Spatiul afferent curtii interioare este in mare masura plantat, proiectul SIR folosind acest avantaj pentru imbogatirea mezzopeisajului si a functiunilor de loisir. Corpurile de nord si sud sunt de aceleasi dimensiuni si planimetrie. Ca gabarit general au 34,4x11,2m. Inaltimea unui etaj este de 2.54m. Astfel inaltimea totala a constructiei este de 15.40m, cota zero fiind la 1m de terenul amenajat. Aceeasi inaltime, corespunzind aceluiasi numar de etaje se regaseste si la tronsoanele de vest si de est. Gabaritele lor orizontale sunt , la corpul de vest 69x11,2 m iar la corpul de est de 79x11,2m. Cvartalul este inconjurat de un spatiu verde, de circa 3,5m, trotuar de 1,5m si spatiu carosabil. Dupa studierea necesarului de parcari conform cu normele in vigoare, si cu posibilitatea de dispunere a acestora in sit s-a ajuns la concluzia ca, atit din punct de vedere al poluarii fonice cit si a aerului dar si a unei bune gospodariri a spatiului, sa fie grupate intr-o parcare supraterana, construita intr-o zona invecinata. Astfel spatiile carosabile se vor putea transforma in spatii pietonale cu banda de biciclete. Cartierul in care se afla zona din proiect este configurat pe citeva ansambluri grupate in jurul unor curti interioare. Intentia noastra, prezentata dj in studiile anterioare este ca fiecare dintre aceste spatii sa capede o anumita individualitate, prin rezolvarri diferite peisagere si functionale de loisir. Se propun patru categorii de soluii: Reabilitarea imobilelor de locuine din punctele de vedere ce au fost cercetare n fazele anterioare Adosarea unor spaii cu funciuni complementare locuinelor, pornind de la studierea prin intermediul chestionarelor, a nevoilor locuitorilor. Aceste spaii sunt: o o o balcoane nchise de tip sera pentru spaiu tampon de izolare, loc de luat masa, adosat pe peretele buctriei, sau livingului, dup caz, balcoane deschise cu parasolare sau grdini verticale, n funcie de orientare

Mansardarea construciilor existente n vederea creterii procentului de ocupare aferent unei metropole, cum este Bucuretiul. n spaiile obinute se amenajeaza locuine n doua variante: duplex si simple. Accesul la acestea se va aface printr-un nod de circulatie vertical care deserveste de asemenea si cel de-al treilea volum propus de proiect. Adosarea construcii pe structur proprie, care s nchid calcanele blocurilor i care s cuprind funciuni comunitare, dup analiza chestionarelor des studiu al nevoilor
1

Plansa

comunitii. Aceste funciuni ar fi: birourile administraiei comunitare, spaii pentru evenimente comunitare, spaii de tip after school, sli de fitness, sli pentru evenimente comunitare. 2. ELEMENTE PRIVIND CONSTRUCTIILE EXISTENTE 2.1 Structura constructiva Constructiile existente sunt blocuri de locuit S+P+4 cu structura pe panouri mari, prefabricate de beton. Elementele structural orizontale sunt realizate din beton armat.2 Fatadele sunt inchise cu panouri prefabricate autoportante de tip sandwish si au o configuratie regulate.3 Acesul vertical se realizeaza pe scari din beton armat. 2.2 Tipuri de apartamente Datorita acestui tip de structura, partiurile sunt rigide, cu pereti portanti de tip diafragme din beton armat. Se regasesc citeva compartimentari usoare ce delimiteaza spatiile interioare de circulatiile interioare. Ca si tipuri de apartamente se regasesc doua configuratii, ambele decomandate: Tip A apartament cu 2 camere, prezent doar la parter, cu o suprafata construita de 66.65mp, ce contine : o o o o o o o o Vestibul-3.65mp Hol-2.65mp Camera de zi-18 mp Bucatarie-7mp Debara-1mp Camara-1.5mp Dormitor1-13.5mp Baie-3mp.

Astfel S utila este de 50.3mp

2 3

Plansa Plansa

Tip B apartament cu trei camere cu Sc=76.4mp. Vestibul-3.65mp Hol-2.65mp Camera de zi-18 mp Bucatarie-7mp Debara-1mp Camara-1.5mp Dormitor1-13.5mp Dormitor 2-9.7mp Baie-3mp. Suprafata utila a apartamentului de acest tip este de 60mp.

Tip C- apartament cu 4

camere cu Sc=97.3mp. Vestibul-5.65mp Camera de zi-18mp Hol-4.9mp Bucatarie-7mp Dormitor 1-13.5mp Dormitor 2-11mp Dormitor 3-9.70mp Baie - 3mp Debara-1mp Suprafata utila a apartamentului de acest tip este de 73.85mp

2.3 PROPUNERE MANSARDARE

Concluziile referitoare la soluia de reabilitare, care modifica si mbogaeste conceptul adoptat iniial si pus n discuie evidentiaza: Necesitatea extinderii suprafeei utile la apartamentele existente ; Oportunitatea cresterii numarului de apartamente prin mansardare Unul dintre punctele principale ale proiectului SIR studiaza posibilitatea mansardarii blocurilor de locuit P+4, generind doua solutii, depinzind in cazul de fata de dimensiunile constructiei pe care o va acoperi in intregime. Si anume corpurile cu arie construita mai mare vor avea mansardare pe un singur nivel iar cele cu suprafata mai mica, anuma cele de sud si nord se vor mansarda cu doua nivele. 2.3.1 DATE DESPRE REZOLVAREA STRUCTURALA

Proiectul SIR isi propune a fi unul pilot, aplicabil in cele mai diferite situatii de constructii P+4 de aceea s-a ales ca structura sa nu se sprijine pe cea a constructiei existente. Se propune o structur autoportant, adosat blocului, pe fundaii proprii tip pahar, legat de existent prin sisteme flexibile, la nivelul planeelor care sa preia miscarile in plan orizontal. Strucutra orizontal este din lemn lamelat, tip glulam, soluie aleas din considerente estetice i ecologice. Grinzile vor rmne aparente n spaiul locuit. Planeul intermediar al mansardei cu doua niveluri se aga cu tirani de grinda principal i este de tip casetat tot pe structur de lemelat i sandwish de OSB placat cu scndur de parchet.

Pereii interiori sunt din panouri prefabricate, pe structur din lemn reciclat, tip fagure, placate cu plci din aglomerate lemnoase. Ei vor ngloba i spaii de depozitare de dimensiuni diferite. n interior se vor folosi placaje prefabricate din lemn reciclat. Tmplria se execut n sistem prefabricat, din pvc sau metalic.

2.3.2

REZOLVAREA ANVELOPANTEI

Se vor folosi n exterior placaje din lemn cu finisaje speciale, panouri din tabl, palcaje ceramice. Anvelopanta se va executa din panouri prefabricate de tip sanwish termoizolat i ventilat, prinse de structura, atit in plan vertical cit si la invelitori. Acestea vor fi in doua ape simple, cu lucarne inserate pentru o buna luminare. Faptul ca invelitorile vor fi in panta, de cca. 25 grd. va facilita montarea panourilor solare si termosolare in totalitate pe acoperisuri. Panouri fotovoltaice ( pentru iluminat ): suprafata verticala ( sau inclinata ) pe fatada sud ( si, la limita, est-vest ): 80...100mp/tronson, pentru necesitatile mansardelor si 50...60 mp/corp de legatura, pentru servicii comunitare/comert.

Panouri termosolare ( pentru apa calda de consum ): 2panouri x 2mp pentru fiecare apartament = 12...14 panouri pe tronson de mansarda, montate pe acoperis, orientate sud, unghi de inclinare fata de orizontala 40...45grade; pentru corpul de legatura ( servicii comunitare, comert ) sunt necesare 4...6 panouri solare, cu suprafata de 2mp, fiecare

2.3.3

REZOLVAREA CIRCULATIILOR VERTICALE

Circulatiile vertical, separate de cele ale blocurilor existente, din motive structurale, vor fi amplasate adosat acestora in cladirile spatiilor comunitare.4 2.3.4 MANSARDARE TIP 1- pentru corpurile de nord si de sud.

Aria construita a corpurilor existente de nord si de sud, este de 387,5mp. Ele sunt configurate pe doua accese verticale, avind fiecare nivel current cite un apartament de 2, respectiv 3 dormitoare, insumind o suprafata utila de 237,75mp. Solutia de mansardare propune folosirea intregii terase, rezultind o arie construita de 437mp, pe nivel, cu un total de 874mp. Sunt compartimentate 7 apartamente de tip duplex, pe tract dublu, cu un total de 700mp suprafata utila rezultata.5 La configurarea apartamentelor s-a tinut cont in totalitate de ghenele de instalatii si coloanele de ventilatie existente, pentru amplasarea bucatariilor si grupurilor sanitare. 2.3.5 MANSARADARE TIP2 - pentru corpurile de vest si de est se propune a se realiza pe un singur nivel, folosindu-se intreaga suprafata a terasei. CORPUL de VEST are o suprafata construita de 775mp si o suprafata utila de 475.5mp, pe nivel curent.

Mansardarea va avea o suprafata construita totala de 874mp si va contine 12 apartamente pe un singur nivel, insumind o suprafata utila de 680mp. Ca si configuratie planimetrica, intreaga suprafata a mansardei este impartita in doua parti egale, fiecare fiind deservita de o baterie de circulatii verticale, amplasate in corpurile comunitare. Fiecare dintre cele doua tronsoane contine cite 6 apartamente, orientate est, respectiv vest. CORPUL de EST este desfasurat pe o suprafata construita la sol de 890mp, fiind subimpartit in trei tronsoane, fiecare fiind deservite de o circulatie verticala. Suprafata utila totala pe fiecare nivel este de 575mp. Mansardarea va ocupa intreaga suprafata terasei corpului de est. Ea va cuprinde trei parti. Doua tronsoane cu apartamente desfasurate pe un singur nivel, casa scrii

4 5

Plansa Plansa

amplasat ntre ele i o zon de terasa verde la care pot avea acces locatarii acestui corp de mansard.6 Suprafetele rezultate sunt respective: S construit -1200mp, incluznd i terasa verde si circulatia vertical. Suprafaa util este de 680mp. 2.4 Spatii commune Spatiile comune existente sunt: LA PARTER, intrare, casa scarii, spalatorie si ghena de gunoi - 46.8mp LA ETAJELE 1,2,3,4 circulatie verticala- 16.3mp LA SUBSOL spatii tehnice in totaliatea suprafetei construite Chestionarele la care au raspuns beneficiarii nostril, locatarii din zona, au relevant insa citeva puncte sociale si functionale ce lipsesc. 2.4.1 Propunere pentru cladirea spatiilor comunitare

De aceea proiectul SIR propune doua constructii noi ce vor inchide doua plombe ale ansablului, constructii P+4 ce vor adaposti citeva din aceste functiuni. Este vorba de spatii de socilaizare sau destinate administratiei locale sau altor tipuri de birouri, de sport, afterschool, dar si citeva spatii tehnice. Pe linga acestea , cladirea va contine si accesul vertical atit pentru aceste functiuni cit si pentru mansardele propuse. Accesele verticale vor fi proiectate conform normelor pentru persone cu dizabilitati. Cele doua cladiri vor fi construite cu structura metalica, si vor avea inchideri exterioare din acelasi tip de panou tip sandwish termoizolant. Planimetria va prelua din forma hexagonala a conceptului de fagure, interiorul fiind tip open space, cu compartimentarile din rigips. Construciile vor avea acoperire cu terasa verde care va deveni un spaiu comunitar.

Plana

Parterul va fi

liber, pentru un posibil acces carosabil la

curtea interioara. El va contine doar accesul la circulatia Suprafata rezultata 40mp. Initial propusese unor La etajele 1,2,3 sunt spatiu liber cu posibilitate de compartimentare flexibila. De asemeni, la nivelul 3 este pozitonata camera pentru bateriile de acumulatoare si instalatiile anexa cu o suprafata 23mp pentru tronson mansarda si pentru corpul legatura. Aria construita iar este cea de utila, proiectul inegrarea verticala. construita este de

163.5mp,

excluzind circulatia verticala rezulta de 120mp la fiecare etaj.

La

Etajul

se

propune un spatiu comun de socializare de tip cafeterie, sala de jocuri etc. Ea este prevazuta cu un balcon

perimetral preparare.

si

spatiu

de

Suprafetele propuse sunt: -Sconstruit=102,4,mp -Sutil=62,4mp -Sterasa=65mp -Scafeterie=55mp Terasa acestor doua constructii anexe pentru spatii comune, se propune a fi integral plantata. In afara de aceste plantatii, ce acopera cladirile spatiilor comunitare, va mai exista inca o terasare verde, a corpului estic conform7, astfel incit vor avea acces la spatiul verde suspendat toti locatarii apartamentelor aflate la mansarda. In afara de aceasta functiune principala ea va ingloba si accesul vertical catre cele doua dintre spatiile mansardate si locul unde vor fi pozitionate pompele aferente instalatiilor aferente panourilor termice si solare. Pompele de caldura, pentru climatizare/racire sunt calculate cate o unitate exterioara pentru fiecare apartament al mansardei, rezultind 7 unitati pe tronson de mansarda, montate in aer liber. Dimensiunile unei unitati exterioare L x l x H = 1mx0,5mx0,8m. Pentru spatiile comunitare si comert putem estima un necesar de 3 unitati exterioare corp de legatura. 2.5 Materiale de finisaj interior Apartamentele fiind in proprietate personala, finisajele interioare sunt variate fara o preocupare pentru sustenabilitate sau ecodesign. Tavane si pereti au tencuiala si vopsitorii lavabile. In bucatarii, bai si zonele de circulatii sunt prezente la pardoseli placi ceramice, mosaic turnat sau covoare PVC. In zonele cu umiditate crescuta peretii sunt placati cu faianta sau vopsitorii pe baza de ulei. Aceste finisaje nu se pot schimba pe parcursul reabilitarii din cauza Usile interioare, tocurile si captuselile sunt din lemn sau prefabricate lemnoase. Usile de intrare in apartamente sunt in mare parte metalice, neexistind insa o regula generala.

Plansa

10

2.6 Materiale de finisaj exterior 2.6.1 EXISTENT

In prezent, fatadele sunt finisate cu praf de piatra. Timplariile exterioare sunt din lemn, fiind schimbate doar pe alocuri cu unele din PVC sau aluminiu. Usile de intrare in blocuri sunt metalice, cu geam simplu, fara rupere de punte termica. Parapetii balcoanelor sunt din prefabricate de beton. 2.6.2 PROPUS

Blocul propriuzis va fi finisat cu tencuieli decorative colorate sau albe. Se va schimba timplaria exetrioara cu una din PVC cu geam termopan. Elementele care se adauga vor avea structuri metalice vosite apararente. Vitrajele vor fi timplarii de PVC cu geam termopan. Inchiderile opace se vor executa din panouri termosistem de tip sandwish: panou din tabla in exterior, miez din vata minerala bazaltica de 15cm, si rigips in interior. Invelitoarea mansardelor va fi din acelasi tip de panou termoizolant cu anvelopanta din tabla. Majoritatea panourilor fotovoltaice sau termosolare se vor monta pe invelitoarile mansardelor, profitindu-se de orientarea variata si de suprafetele mari oferite. 2.7 Echipamente/instalatii Se propune schimbarea in totalitate a instalatiilor de apa si canalizare. De asemeni se propun folosirea noilor forme de incalzire si apa calda si menajera, obtinute din resurse regenerabile. 3. ELEMENTE PRIVIND UNITATEA DE LOCUIT 3.1 Structura apartamentului Asa cum am descris la punctele anterioare structura apartamentelor este una rigida. Apartamentele sunt decomandate dar lipsesc spatii de depozitare, loc de luat masa, nu sunt destule grupuri sanitare in aprtamentele cu 2 si 3 dormitoare. 3.2 Adecvarea la nevoile de locuire Suprafetele incaperilor se aliniaza in general la noile norme de locuire. Ar fi potrivite citeva mici ajustari care sa permita o racordare la noile functiuni ce pot aparea in locuinta moderna, cum ar fi loc de luat masa mai amplu, birou sau spatiu de hobby.

11

Datorita aparitiei unor functiuni noi in spatial privat al locuintei, astfel de partiuri nu se pot adapta decit in cazul in care se accepta o refuntionalizare a unor incaperi. In cazul
5 40 15

apartamentelor cu 2 sau 3 dormitoare de exmplu, unul dintre ele poate fi transformat in spatiu de studio sau hobby. In acest caz

1 23

16.9/28 .0 16 T r.

studiat de noi chiar se recomanda aceasta solutie


19 7.5

224

si

datorita

dotarilor

sanitare

insuficiente.
25 126 .5

.5

2 14

Din punct de vedere al depozitarii, aceasta poate fi suplimentata doar la mobilier. Un exemplu ar putea fi apartamentul al carui
29

16 0.5

plan este creionat in imagine. Se observa :


10 6

1 94.5

43

1 10.5

-camara se desfiinteaza si face loc spatiului de luat masa


1 1 74 -debaraua poate devein 74 camara. 3 48 300 .5 300 .5 1 74 3 48 1 74

305 .5

70 5.5 70 5.5

-dormitorul mic se transforma in birou -depozitarea se rezolva pe hol si in dormitor.


A

3.3 adaptabilitatea

la

diverse

scenarii de folosire este extreme de redusa rigida data dar se fiind va compartimentarea rezolva tot prin

refunctionalizarea incaperilor, practice micsorind numarul de locatari pe metru


97.83 m p 76.42 mp

patrat. In exemplul alaturat, una dintre camera se transforma in spatiu de studiu si hobby, iar debaraua devine grup sanitar de serviciu, necesar unui apartament cu

LOC DE LUAT MASA

BALCON

LOC DE LUAT MASA

BALCON doua dormitoare.

BALCON

LOC DE LUAT MASA

Se propune un spatiu adosat peretelui de fatada linga bucatarie, ce va adaposti 12

locul de luat masa. Aceste spatii vor avea structura metalica independenta, si vor fi inchise cu panouri prefabricate de tip sandwish termoizolant si timplarie din PVC cu geam termopan. 3.4 Relatia cu vecinatatile si raportul cu exteriorul este in general favorabila dat fiind faptul ca sunt aceleasi functiuni de locuire, exista perdea bogata de vegetatie iar distantele intre blocuri sunt corespunzatoare functiunii de locuire. 3.5 Orientarea in raport cu punctele cardinale In proiectul original partitia interioara nu a tinut cont de orientare. Neputind adapta pozitionarea functiunilor interioare la dispunerea nord sud, vom rezolva diferit, in functie de acest obiectiv, fatadele. Astfel incit pe laturile dinspre Nord se vor putea deschide suprafete vitrate. Pe laturile dinspre sud vor fi dispuse panouri parasolare si fotovoltaice. Pe laturile dinspre est vor fi dispuse doua meshe cu gradina verticala, ca in ANEXA 4. Pe laturile dinspre est si vest vor fi balcoane inchise ventilate pentru control termic sau spatii de tip sera. 3.6 Elemente de confort Elementele enumerate la punctual anterior vor contribui la confortul higrotermic al apartamentelor. Spatiile de tip sera vor avea dublu rol de hobby si de aport sporit de oxygen. Ca un element de sporire al confortului va contribui si transformarea debaralei in grup sanitar la aprtamentele de 2 si 3 camere. Adosarea linga bucatarie a unui spatiu cu functiunea de loc de luat masa va avea rolul de a facilita socializarea membrilor familiei. 3.7 Materialele finisaj interioare vor putea fi imbunatatite, in sensul folosirii unora mai ecologice, cu grad scazut de emanatii poluante, doar la spatiile commune, cum ar fi casa scarii. 3.8 Mobilare La acest capitol se pot da doar sugestii pentru ca apartamentele sunt proprietate personala, deci intruziunea in spatial privat va putea fi minima.

13

BILANT DE SUPRAFETE EXISTENT SUPRAFATA AFERENTA FUNCTIUNII DE LOCUIRE CONSTRUITA UTILA REABILITATA PLANTATA SUPRAFATA AFERENTA FUNCTIUNILOR CONEXE CONSTRUITA UTILA PLANTATA PROPUS

BILANTUL TIPURILOR DE APARTAMENTE EXISTENT 1 DORMITOR 2 DORMITOARE 3 DORMITOARE PROPUS

14