Perioada anilor 1918-1944 reprezinta o epoca noua, de expansiune, nu doar a viet

ii sociale, politice si economice ci si a culturii. Modernismul reprezinta tendi

nta de sincronizare cu literatura europeana. Promotorul modernismului romanesc e
ste criticul literar Eugen Lovinescu inconjurat de mebrii cenaclului Zburatorul si
ai redactiei revistei cu acelasi nume. In viziunea lui E. Lovinescu, a fi modern
inseamna a fi contemporan cu tine insuti , iar aceasta convingere va influenta o
intreaga generatie de scriitori care s-au inscris in curentul innoitor al epocii
. Mutatiile in literatura pe care Lovinescu le considera obligatorii in vederea
modernizarii sunt: trecerea de la literatura de inspiratie rurala la cea de insp
iratie citadina; cultivarea prozei obiective; evolutia poeziei de la epic la lir
ic; dezvoltarea unor noi formule literare; intelectualizarea literaturii prin ca
utarea unui limbaj comun cu toate domeniile cunoasterii.
Personalitatea creatoare a lui Lucian Blaga se afirma in perioada interbelica a
literaturii noastre, prin o atitudine poetica noua potrivit careia existenta uma
na eeste o continua cautare a misterului. Adept al modernismului, Lucian Blaga s
crie o poezie care raspunde curentului epocii: evidentierea unui nou statul al p
oetului poetul filozof /cultivarea sentimentului absolutului/ tendinta de interi
orizare si spiritualizare a peisajului/ crearea unei tensiuni lirice puternice,
prin legatura ce se creeaza intre poet si univers.
Poezia lui blaga va reflecta in mod artistic conceptia sa filosofica, potrivit c
areia universul este o mare de mistere ce pot fi percepute fie pe calea emotiei,
a sensibilitatii, prin infruntarea lor luciferica, fie pe calea ratiunii, a min
tii, prin descifrarea lor de tip paradisiac.
Temele esentiale ale creatiei sale poetice sunt: artele poetice , in care poetul
isi exprima crezul ca poezia este unul din misterele lumii / meditatia asupra t
impului , destinului si a prezentei lui Dumnezeu in existenta umana / iubirea.
Poezia EU NU STRIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII are o tema filosofica: cunoastere
a, poetul descriind prin limbaj metaforic cele 2 tipuri de cunoastere specifice
sistemului sau filosofic. Astfel, poetul plaseaza in opozitie atitudinea poetica
de potentare a marilor taine ale universului fata de intentia de descifrare a m
isterului.
Titlul este o metafora revelatorie care semnifica ideea de cunoasterii luciferic
e. Pronumele personal eu anunta subiectivitatea discursului si exprima atitudinea
poetului de protejare a misterelor lumii. Verbul la forma negativa nu strivesc exp
rima refuzul cunoasterii de tip rational , paradisiac, delimitarea poetului de c
ei care distrug, strivesc, ucid sfantul mister. Corola de minuni a lumii este de
asemenea imaginea perfectiunii, a absolutului, care reuneste misterele universa
le.
Discursul poetic se structureaza pe 3 secvente marcate prin scrierea cu majuscul
e a versurilor. Prima secventa reia titlul, amplificandu-l si imbogatindu-i semn
ificatiile. Cea de-a II-a secventa are in prim plan opozitia eu-altii , iar cea de-
a 3a secventa are rolul unei concluzii.
Discursul liric se organizeaza in jurul unor motive poetice predilecte intregii
lirici blagiene: misterul si lumina, care sugereaza cunoasterea, revelatia, inte
legerea relatiei in care se asaza omul fata de univers.
Prima secventa a poeziei exprima refuzul cunoasterii rationale, care incearca de
scifrarea tainei. Poetul se declara adept al cunoasterii emotionale, afective, a
sumandu-si destinul, calea. Universul armonios este sugerat de corola de minuni
a lumii si el cuprinde o suma permanenta de taine, sugerate metaforic prin flori,
buze, ochi , morminte .
Cea de-a 2a secventa se construieste ca or argumentare a declaratiei de credinta
formulata in prima secventa. Poetul explica opozitia dintrre lumina altora care
sugruma vraja nepatrunsului ascuns.. si lumina mea , adica lumina constiintei poetic
e care mareste si mai tare taina. Constiinta poetului adanceste tainele lumii aj
ungand sa le prefaca in tainte si mai mari, poetul explicand astfel menirea sa p
e pamant: aceea de a invita la contemplatie , adoratie si iubire. Prin comparare
a cu luna poetul isi asuma statutul de poet lumina dar o lumina care adanceste m
isterul cu razele ei.
Secventa a 3a se construieste ca o concluzie potrivit careia calea de cunoastere
cea mai pertinenta este iubirea pentru ca ea sta la baza oricarui act uman supe
rior care poate fi considerat si creatia. Fara iubire tainele nu pot fi cunoscut
e, intelese.
Limbajul poetic cu care L B isi transmite mesajul este unul puternic figurat. In
ca din titlu poetul contruieste o metafora revelatorie ce va sta la baza intreci
i sale creatii cor..de min ..a lumii care reprezinta universul absolut, perfect, a
sa cum a fost creat initial.
In concluzie poemul este o arta poetica care are idealul poetului de a se bucura
ca nu stie preferand potentarea misterului prin poezie si renuntand la drama om
ului care in cautarea raspunsurilor se indeparteaza de conditia sa de fiinta sac
ra traind intr-un univers inundat de sacralitate.